ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2896/2024

Ședința publică din data de 28 mai 2024

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată la data de 24.07.2023, pe rolul Tribunalului Argeș, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâta Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Dolj, solicitând anularea Deciziei de stabilire a cuantumului indemnizației emise de către pârâtă în baza sentinței nr. 2101/03.10.2018 a Tribunalului Dolj - definitivă, în ceea ce privește cuantumul indemnizației; obligarea pârâtei la emiterea unei noi Decizii prin care să se stabilească în mod corect cuantumul indemnizației, prin recalcularea acesteia având în vedere toate documentele atașate; obligarea pârâtei la plata indemnizației calculate retroactiv având în vedere diferențele de drepturi salariale aferente lunilor mai 2015 - februarie 2016, mai 2016- noiembrie 2016; obligarea pârâtei la plata dobânzii legale calculate la sumele solicitate și datorate de către pârâtă, dobândă calculată începând cu data exigibilității sumelor solicitate, respectiv 09.06.2023 și până la plata efectivă a sumelor datorate; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

2.1. Prin sentința civilă nr. 7/11.01.2024, Tribunalul Argeș, secția civilă a admis excepția necompetenței teritoriale exclusive a Tribunalului Argeș, invocată din oficiu, și a declinat soluționarea cauzei privind pe reclamanta A., și pe pârâta Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Dolj, în favoarea Tribunalului Dolj.

Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Argeș a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în cazul în care reclamantul este o persoană fizică sau juridică de drept privat, competența teritorială revine exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său; necompetența teritorială instituită de acest articol fiind exclusivă, nu se poate deroga de la aceasta și nici adăuga la lege.

Or, cum din actele dosarului a rezultat că reclamanta A. are domiciliul pe raza Municipiului Craiova, acțiunea în contencios administrativ promovată de aceasta se află, conform art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, în competența de soluționare a instanței din circumscripția teritorială a localității de domiciliu, ce, în prezenta cauză, este Tribunalul Dolj.

2.2. Prin sentința nr. 354/2024 din 1 martie 2024, Tribunalul Dolj, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș.

Constatând ivit conflictul negativ de competență, a suspendat din oficiu judecata cauzei și a trimis dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului de competență.

Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Dolj a reținut că reclamanta era, la data formulării acțiunii, judecător în cadrul Tribunalului Dolj, iar începând cu data de 17.12.2023 a fost transferată în cadrul Curții de Apel Craiova, în cauză fiind aplicabile cu prioritate dispozițiile art. 127 alin. (1) din C. proc. civ.

Prin raportare la art. 28 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ, conform cărora dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile C. civ. și cu cele ale C. proc. civ., în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de putere dintre autoritățile publice, pe de o parte, și persoanele vătămate în drepturile sau interesele lor legitime, pe de altă parte, tribunalul a apreciat că instanța competentă teritorial este cea indicată de reclamantă în cererea de chemare în judecată, Tribunalul Argeș, instanță de același grad aflată în circumscripția Curții de Apel Pitești și care este învecinată cu Curtea de Apel Craiova în a cărei circumscripție se afla instanța la care își desfășura activitatea reclamanta la momentul formulării cererii de chemare în judecată (în prezent reclamanta fiind judecător în cadrul Curții de Apel Craiova).

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență.

Înalta Curte de Casație și Justiție, sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș, secția Civilă.

Din perspectiva determinării cadrului analizei deferite soluționării în prezentul regulator de competență, Înalta Curte observă că aspectul care a generat conflictul negativ între cele două instanțe care și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces (Tribunalul Argeș, secția civilă și Tribunalul Dolj, secția de contencios administrativ și fiscal) îl constituie, în esență, chestiunea competenței teritoriale.

Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, actualizată:

"Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului".

Ambele instanțe aflate în conflict de competență au concluzionat că aceste dispoziții legale reglementează o competență teritorială exclusivă, de la care părțile nu pot deroga, instanța competentă teritorial, în materia contenciosului administrativ, fiind instanța de la domiciliul sau sediul reclamantului, atunci când calitatea de reclamant aparține unei persoane fizice sau juridice, respectiv instanța de la domiciliul sau sediul pârâtului, atunci când calitatea de reclamant aparține unei autorități publice.

Din actele dosarului rezultă că domiciliul reclamantei se află în Municipiul Craiova, jud. Dolj, astfel încât acțiunea ce face obiectul dosarului pendinte s-ar afla, conform art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, în competența de soluționare a instanței din circumscripția teritorială a localității de domiciliu, mai precis a Tribunalului Dolj.

Cu toate acestea, Înalta Curte constată că, dată fiind calitatea reclamantei de judecător în cadrul Tribunalului Dolj, la momentul formulării cererii de chemare în judecată (în prezent, aceasta fiind judecător în cadrul Curții de Apel Craiova), în cauză devin incidente prevederile art. 127 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora va fi sesizată una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție își desfășoară activitatea reclamanta, iar dintre circumscripțiile învecinate, reclamanta a optat, prin cererea de chemare în judecată, pentru Tribunalul Argeș.

În raport de considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Dolj în favoarea Tribunalului Argeș, secția civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Dolj în favoarea Tribunalului Argeș, secția civilă.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 28 mai 2024.