ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2668/2024

Ședința publică din data de 17 mai 2024

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2018 la Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtele Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași și Administrația Județeană a Finanțelor Publice Neamț, a solicitat:

- bază impozabilă determinată suplimentar în sumă de 2.430.492 RON și impozit pe profit determinat suplimentar în cuantum de 388.653 RON;

- dobânzi de întârziere aferente impozitului pe profit în cuantum de 78.660 RON;

- penalități de întârziere în cuantum 127.727 RON;

- baza impozabilă TVA determinată suplimentar in suma de 2.411.354 RON si TVA de plata determinata suplimentar de 558.339 RON;

- dobânzi de întârziere aferente in cuantum de 286.687 RON;

- penalități de întârziere în cuantum 278.687 RON;

Prin sentința civilă nr. 20 din 24 martie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2018, cererea de chemare în judecată a fost admisă în parte.

Împotriva sentinței civile de la fondul cauzei au formulat cerere de recurs atât reclamanta cât și pârâta Administrația Județeană A Finanțelor Publice Neamț, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.

Prin încheierea de ședință pronunțată la data de 11 martie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a încuviințat cererea de suspendare formulată de organele fiscale și a dispus suspendarea judecății cauzei în temeiul art. 413 alin. (1) punctul 2 din C. proc. civ., care prevede că "Instanța poate suspenda judecata:... 2. când s-a început urmărirea penală pentru o infracțiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se dea, dacă legea nu prevede altfel;".

De la momentul la care a dispărut motivul care a determinat suspendarea cauzei(respectiv de la data rămânerii definitive a hotărârii din dosarul penal) și până la data întocmirii referatului de către departamentul grefei secției de contencios administrativ și fiscal cu propunerea de fixare a unui termen pentru efectuarea verificărilor prevăzute de disp. art. 84 pct. 25 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești aprobat prin HCSM nr. 3243/22.12.2022, nu a fost formulată o cerere de repunere pe rol a cauzei de către niciuna dintre părțile procesuale existente în cauză.

Fiind citate cu mențiunea de a formula concluzii cu privire la eventuala incidență în cauză a perimării, recurenta-reclamantă a formulat note scrise prin care a solicitat admiterea excepției de perimare a recursurilor pe când recurenta - pârâtă Agenția Județeană a Finanțelor Publice Neamț a formulat concluzii de respingere a excepției de perimare.

Examinând, cu prioritate, excepția de perimare invocată din oficiu, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Prin încheierea de ședință din 11 martie 2022 s-a dispus suspendarea judecării cererilor de recurs formulate de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. și de recurenta-pârâtă Administrația Județeană a Finanțelor Publice Neamț în nume propriu și în numele Direcției Regionale a Finanțelor Publice Iași, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

La data de 26 martie 2024, întrucât până la acest moment nu s-a solicitat repunerea pe rol a dosarului și nici continuarea judecății în cauza pendinte, instanța a fixat termen la data de 17 mai 2024 pentru a se discuta eventuala incidență a perimării, părțile procesuale fiind citate cu mențiunea de a expune un punct de vedere cu privire la excepția de perimare.

Înalta Curte constată că prin încheierea de ședință de la data de 11 martie 2022 s-a dispus, în temeiul dispozițiilor art. 413 alin. (1) punctul 2 din C. proc. civ., suspendarea judecății recursurilor declarate de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. și de recurenta-pârâtă Administrația Județeană a Finanțelor Publice Neamț în nume propriu și în numele Direcției Regionale a Finanțelor Publice Iași împotriva sentinței nr. 20 din 24 martie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2020, aflat pe rolul Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Verificând stadiul dosarului penal nr. x/2020, aflat pe rolul Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, Înalta Curte constată că la data de 15 martie 2023, acesta a fost soluționat definitiv, de la această dată începând să curgă termenul de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., care, în raport de prevederile art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., s-a împlinit la data de 16 septembrie 2023.

În acest sens, instanța de control judiciar observă că, de la data la care a fost soluționat definitiv dosarul penal în raport de care fusese suspendată judecata dosarului de față și până la momentul întocmirii referatului de grefa instanței cu propunerea de verificare a intervenirii în cauză a perimării, părțile nu au efectuat demersuri pentru reluarea judecății.

Totodată, Înalta Curte reține că instanța de control judiciar nu avea obligația legală de a urmări soluționarea în mod definitiv a dosarului penal nr. x/2020, aflat pe rolul Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, atât timp cât recurentele erau singurele interesate în judecarea cauzei de față.

Având în vedere cele expuse anterior, precum și dispozițiile legale ce reglementează perimarea, ca sancțiune procesuală ce intervine de drept, se constată că aceasta operează cu condiția ca timp de 6 luni să nu se fi săvârșit niciun act de procedură în scopul judecării cauzei, situație datorată lipsei de diligență a părților ce nu au acționat în acest scop(prin formularea cererii de repunere pe rol, însoțită de dovada că dosarul penal a fost soluționat definitiv), deși aveau posibilitatea sa o facă.

Pe de altă parte, nu s-a invocat sau dovedit vreo cauză mai presus de voința părții, care să o fi împiedicat să stăruie în judecata pricinii, ceea ce ar fi întrerupt și termenul definit de lege.

Perimarea este o sancțiune procesuală care se bazează pe prezumția de desistare a părții de la judecarea cererii făcute, dedusă din faptul nestăruinței în timpul prevăzut de lege, și intervenind din necesitatea de a pune punct stării de incertitudine privind raporturile juridice deduse judecății prin cererea lăsată în nelucrare timp de 6 luni, din vina părții, care avea obligația de a solicita reluarea judecății.

Astfel, în temeiul art. 416 C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții timp de 6 luni, iar art. 417 din același Cod prevede că termenul de perimare se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes.

Față de textul de lege mai sus menționat, Curtea reține că în prezenta cauză un astfel de act de procedură nu a fost îndeplinit în interiorul termenului de perimare.

Prin urmare, dacă termenul de primare nu a fost întrerupt, atunci la momentul împlinirii sale perimarea operează de drept și în bloc asupra întregului cadru procesual. Astfel, termenul de 6 luni, stabilit de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., aplicabil în cauza de față, s-a împlinit, ceea ce a condus la intervenirea de drept a perimării.

În consecință, Înalta Curte va constata intervenită sancțiunea perimării cererilor de recurs formulate în cauză de recurenta-reclamantă dar și de recurenta - pârâtă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția de perimare, invocată din oficiu.

Constată perimate recursurile declarate de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. și de recurenta-pârâtă Administrația Județeană a Finanțelor Publice Neamț în nume propriu și în numele Direcției Regionale a Finanțelor Publice Iași împotriva sentinței nr. 20 din 24 martie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Cu drept de recurs în 5 zile de la pronunțare, cererea urmând a se depune la secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pronunțată astăzi, 17 mai 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.