ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2512/2024

Ședința publică din data de 14 mai 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 04.07.2023, sub nr. x/2023, reclamanții A., cetățean al statului Sri Lanka, posesor al pașaportului nr. x și B. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul INSPECTORATUL GENERAL PENTRU IMIGRĂRI - BIROUL PENTRU IMIGRĂRI AL JUDEȚULUI COVASNA, au solicitat, în temeiul art. 28 alin. (5) din O.G. nr. 25/2014, obligarea pârâtului la emiterea avizului de angajare pentru reclamant. Cu cheltuieli de judecată.

Hotărârea instanței de fond

Prin sentința nr. 184/F/2023 din data de 06 decembrie 2023, Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal a admis contestația formulate de reclamanții B. S.R.L. și A., cetățean al statului Sri Lanka, în contradictoriu cu intimatul Biroul pentru Imigrări al Județului Covasna, dispunând anularea Decizia nr. x/BIJCV/CMA din data de 19 iunie 2023, eliberată de M.A.I. Biroul pentru Imigrări al Județului Covasna și, în consecință, a obligat intimatul să emită avizul de angajare pentru cetățeanul strain A., cetățean al statului Sri Lanka.

Deopotrivă, a obligat intimatul la plata către reclamanta B. S.R.L. a cheltuielilor de judecată în valoare de 1050 de RON, reprezentând contravaloarea taxei judiciare de timbru și a onorariului avocat.

Calea de atac a recursului exercitată în cauză

Împotriva acestei hotărâri - Sentința nr. 184/F/2023 din data de 06 decembrie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs pârâtul Biroul Pentru Imigrări al Județului Covasna și, invocând motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului și casarea hotărârii atacate iar, după rejudecarea litigiului în fond, să se dispună respingerea contestației.

În motivarea recursului, pârâtul susține că instanța de fond a reținut, în mod neîntemeiat că cetățeanul străin îndeplinea condițiile prevăzute de art. 27 alin. (2) lit. e) și implicit ale art. 4 alin. (2), lit. f) din O.G. nr. 25/2014.

În cadrul societății S.C. C. S.R.L., străinul a încetat raporturile contractuale de la data de 26.01.2023, în conformitate cu Decizia nr. 40/26.01.2023, aflându-se sub incidența prevederilor art. 56 alin. {9) din O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.

Astfel, permisul de ședere temporară al străinului a rămas valabil 90 de zile de la data încetării contractului individual de muncă, respectiv pană Ia data de 25.04.2023, ulterior acestei date străinul urmând a se afla în stare de ședere ilegală pe teritoriul României.

Așadar, străinul în cauză s-a aflat în stare de ședere ilegală pe teritoriul României, sens în care, cu ocazia analizării cererii de eliberare a avizului de angajare depus de reclamantă Ia data de 18.05.2023 pârâtul a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. art. 27 alin. (2) lit. e) și implicit ale art. 4 alin. (2), lit. fi) din O.G. nr. 25/2014, străinul nemaiaflându-se în perioada de valabilitate a permisului unic.

Cu privire la aprecierea instanței de fond referitoare la nelegalitatea interpretării dispozițiilor . idente, acordată de către instituția noastră, în legătură cu momentul înregistrării cererii de solicitare avizului de angajare, dorim să subliniem faptul că aplicația portaligi.mai.gov.ro reprezintă un serviciu de depunere a cererilor online prin care se urmărește scurtarea timpului de așteptare în fața ghișeului și eficientizarea procesului de preluare a cererilor, serviciul nefiind obligatoriu.

Demersul făcut în data de 22.03.2023 nu reprezintă din punct de vedere legal procesul de îngistrare a cererii, ci doar de programare a acesteia în vederea înregistrării Ia o data ulterioară.

În ceea ce privește împrejurarea că reclamantul a solicitat în data de 22.03.2023 o programare prin aplicația portaligi a Inspectoratului General pentru Imigrări, primind-o la data de 18.05.2023, arată recurentul că, în acest proces, documentele atașate s-au verificat sub aspectul existenței, o analiză a condițiilor de acordare a avizului de muncă fiind posibilă numai în procedura de soluționare a acesteia, exclusiv ulterior înregistrării la ghișeul de lucru cu publicul.

Analiza fondului oricărei cereri adresate instituției se realizează de Ia momentul înregistrării la nivelul structurii teritoriale căreia i se adresează, în termenul legal de soluționare stipulat de actele normative de funcționare, incidente.

De altfel, solicitanții sunt informați în acest sens și pe pagina de internet a Inspectorii General pentru Imigrări, unde se precizează că transmiterea online a cererii și a documentelor necesare nu reprezintă depunerea documentelor în sensul din O.U.G. nr. 194/2002.

Procedura reprezintă o modalitate de gestionare a fluxului de cereri, care presupune distribuirea acestora în ordinea primirii către ghișeul de primire a cererilor.

De asemenea, instituția oferă posibilitatea solicitanților de a depune cereri fără programare prealabilă, în mod direct, la ghișeele structurilor teritoriale, în cadrul programului de lucru cu publicul, în intervalul de timp alocat în acest sens. Astfel, fiecare structură teritoriul Inspectoratului General pentru Imigrări, a alocat un interval de preluare a cererilor solicitanților care nu au solicitat programare online.

Ca atare, solicitantul are obligația de a se asigura că se află în ședere legală la data depunerii cererii la ghișeul de lucru cu publicul, având posibilitatea efectivă de a depune cererea de prelungire a dreptului de ședere în termenul de valabilitate.

În ceea ce privește invocarea de către instanța de fond a prevederilor art. 28 alin. (2)

2

din O.G.. nr. 25/2014, susține recurentul că nu se justifică invocarea acestora de vreme ce, în speță, termenul de soluționare a cererii nu a fost suspendat.

Totodată, arată și faptul că dovada de publicare prin mijloace de informare în masă din România a unui anunț pentru ocuparea locului de muncă vacant reprezintă un document necesar îndeplinirii condiției speciale prevăzute la art. 7 alin. (2) lit. a), iar neconformitatea sau lipsa acestuia nu intră în sfera de incidență a informațiilor suplimentare, conform prevederilor mai-sus enunțate.

Astfel, susține recurentul că, în condițiile date, rezultă faptul că individualizarea deciziei a fost stabilită corect, iar măsura de respingere a cererii de emitere a avizului de muncă pentru A., este legală și temeinică, îndeplinind toate condițiile de fond și formă, prevăzute de O.G 25/2014, având în vedere că, ulterior datei de 25.04.2023 șederea străinului a devenit ilegală, fapt pentru care s-a constatat că nu erau îndeplinite condiția generală prevăzută de art. 3 alin. (1) și condiția specială prevăzută de art. 17 alin. (1) din O.G. nr. 25/2014.

Fața de ansamblul operațiunilor administrative desfășurate de către emitentul actului litigios, susține recurentul că măsura administrativă este dispusă cu respectarea exigențelor normative incidente în cauză, actul atacat fiind corespunzător motivat atât în fapt, cât și în drept, actul administrativ a cărui anulare se solicită fiind legal și temeinic motivat, neexistând un viciu de formă care sa afecteze legalitatea lui.

În concluzie, recurentul solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate, iar, după rejudecarea litigiului în fond, să se respingă contestația formulată de B.., inclusiv sub aspectul obligării instituției la plata cheltuielilor de judecată.

Apărările formulate în cauză

Intimații-reclamanți B. S.R.L. și persoana fizică A. au depus o întâmpinare comună, prin care au solicitat respingerea recursului, ca neîntemeiat și obligarea recurentului la suportarea cheltuielilor de judecată.

Răspunsul la întâmpinare

Recurentul - pârât Biroul pentru Imigrări al Județului Covasna a formulat Răspuns la întâmpinarea intimaților - reclamanți în cadrul căruia reia o parte din criticile formulate în cererea de recurs.

Procedura de soluționare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin Rezoluția Președintelui completului învestit aleatoriu cu judecarea dosarului din data de 28.02.2024 s-a fixat primul termen pentru soluționarea recursului la data de 14.05.2024, în ședință publică, cu citarea părților, când, Înalta Curte, luând act de solicitarea ambelor părți, de judecare a cauzei în lipsă, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, în baza art. 394 C. proc. civ. reține dosarul în pronunțare asupra recursului.

Soluția și considerentele instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâtul Biroul Pentru Imigări al Județului Covasna este nefondat, urmând a fi respins, ca atare, pentru considerentele expuse în continuare:

Criticile de nelegalitate formulate în prezentul recurs vizează pretinsa interpretare și aplicare greșită a dispozițiilor art. 28 din O.G. nr. 25/2014, recurentul-pârât susținând, în esență, că acest text de lege nu permite depunerea cererii pentru eliberarea avizului de angajare a cetățeanului străin decât în format fizic, prin prezentarea solicitantului la ghișeul de primiri cereri, iar nu online, cum au procedat intimații-reclamanți, demersul făcut de aceștia în data de 22.03.2023 nu reprezintă din punct de vedere legal procesul de înregistrare a cererii, ci doar de programare a acesteia, în vederea înregistrării la o dată ulterioară.

Aceste susțineri nu pot fi reținute de către Înalta Curte.

Contrar acestor susțineri, Înalta Curt constată că prima instanță a făcut o corectă aplicare a normei legale amintite, de vreme ce art. 28 alin. (1) din O.G. nr. 25/2014 prevede că "Cererea pentru eliberarea avizului de angajare/detașare se depune de către angajator/beneficiarul prestării de servicii la formațiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări în a cărei rază de competență își are sediul angajatorul/beneficiarul prestării de servicii. (...)", fără a specifica o anumită modalitate de depunere a cererii. Cum legea nu distinge, nu se poate reține obligativitatea depunerii cererilor exclusiv în format fizic, solicitanții putând recurge și la modalitatea alternativă a depunerii cererii online.

Din analiza înscrisurile depuse la dosar, respectiv din dovada transmiterii solicitării de acordare a avizului de angajare prin e-mail, reiese că această solicitare a fost formulată la data de 22.03.2023 (dosarul de fond), iar la aceeași dată recurentul-pârât a comunicat reclamantului pe mail că solicitarea sa, înregistrată sub nr. x din data de 22.03.2023, a trecut în starea "în curs de verificare IGI". Ulterior, la data de 27 mai 2023, i s-a comunicat intimatului-reclamant, tot în format electronic, că solicitarea cu nr. x din 22.03.2023 a fost verificată, sens în care are obligația de a se prezenta cu documentele în original, copie și solicitare tipărită în data de 18.05.2023, 9:22 în scopul depunerii cererii. Intimatul-reclamant s-a prezentat cu documentele solicitate la data de 18.05.2023, depunând cererea și actele anexate în original.

În data de 15.06.2023 i s-a comunicat intimatului-reclamant, tot în format electronic, de către recurentul-pârât, că solicitarea cu nr. x din 22.02.2023 a fost respinsă, sens în care are obligația de a se prezenta în programul de eliberări în vederea ridicării comunicării.

Recurentul-pârât susține că cererea depusă online la data de 22.03.2023 nu reprezintă din punct de vedere legal procesul de înregistrare a cererii, ci doar o programare a acesteia, în vederea înregistrării la o dată ulterioară.

Aceste argumente nu sunt însă sprijinite de textul art. 28 din O.G. nr. 25/2014 care, astfel cum s-a arătat anterior, nu condiționează înregistrarea cererii de depunerea în format fizic a acesteia.

Solicitarea reclamantului a dobândit dată certă la 22.03.2023, potrivit art. 278 alin. (1) pct. 1 și 2 C. proc. civ., moment la care a fost recepționată de instituția recurentă și a primit număr de înregistrare.

De altfel, chiar în mesajul de răspuns comunicat intimatului la data de 22.03.2022, după depunerea cererii în format online, recurentul-pârât a arătat că cererea a trecut în starea "În curs de verificare IGI", fără a fi înștiințat intimatul că acordarea numărului de înregistrare s-a făcut doar în scopul programării în vederea depunerii ulterioare a cererii.

Așadar, prima instanță a reținut în mod corect că solicitarea formulată la data de 22 martie, 2023, și transmisă prin e-mail, produce efectul prevăzut de art. 9

1

din O.U.G. nr. 194/2002, astfel că, la data analizării condițiilor acordării avizului de angajare în muncă, reclamantul cetățean străin îndeplinea condițiile prevăzute de art. 27 alin. (2) lit. e) O.U.G. nr. 194/2002, implicit condiția impusă de art. 4 lit. f) O.G. nr. 25/2014.

Reține Înalta Curte că solicitarea recurentului - pârât, ca documentele să fie depuse și în format fizic nu înlătură momentul depunerii inițiale a cererii reclamantei, cu atât mai mult cu cât această solicitare a fost formulată în considerarea cererii inițiale, ce se afla în curs de verificare, după cum a arătat chiar recurentul - pârât.

Relevant este faptul că legiuitorul prin art. 28 din O.G. nr. 25/2014 nu a instituit obligativitatea depunerii cererilor de acordare a avizului de angajare exclusiv în format fizic, ci a prevăzut necesitatea depunerii cererii la formațiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări în a cărei rază de competență își are sediul angajatorul/beneficiarul prestării de servicii. În aceste condiții, unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă, în lipsa unei mențiuni exprese a legiuitorului, rezultând că aceasta poate fi depusă și în format electronic. De altfel, pârâtul a procedat la înregistrarea cererii în format electronic după cum s-a arătat mai sus.

Nici argumentul recurentului-pârât în sensul că, la accesarea portalului instituției, utilizatorii sunt avertizați cu privire la împrejurarea că depunerea online a cererii nu reprezintă depunerea documentelor în sensul O.G. nr. 25/2014, nu poate fi reținut. Acest argument a fost invocat pentru prima dată în recurs, fără a fi demonstrate nici existența unui astfel de mesaj de avertizare și nici împrejurarea că, la depunerea de către intimatul-reclamant a cererii de eliberare a avizului, acest anunț era implementat în portalul instituției.

Se constată, așadar, că termenul de 30 de zile de la înregistrarea cererii, prevăzut de art. 28 alin. (2) din O.G. nr. 25/2014 începe să curgă de la data de 22.03.2023 și, în raport de această dată, intimatul - reclamant îndeplinea condițiile legale pentru acordarea avizului de angajare pentru intimatul - reclamant.

Înalta Curte reține că tocmai caracterul general al normei, care nu precizează nicio modalitate de depunere, denotă intenția legiuitorului de a permite depunerea cererilor în orice modalitate, atât fizic cât și prin modalitatea depunerii la distanță (în speță, online), iar, sintagma "30 de zile de la data înregistrării" nu se referă la modalitatea de depunere a cererii, aceasta stabilind doar că termenul de soluționare a cererii curge de la înregistrare, iar, în speță, cererea a fost înregistrată la data de 22.03.2023.

Prin urmare, Înalta Curte constată că nu se confirmă criticile de nelegalitate formulate de recurentul-pârât în raport de sentința recurată, nefiind decelată pretinsa interpretare și aplicare greșită a art. 28 din O.G. nr. 25/2014.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru aceste considerente, nefiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul declarat de pârâtul Biroul pentru Imigrări al Județului Covasna, ca nefondat, cu consecința menținerii, ca legale, a hotărârii atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de pârâtul Biroul pentru Imigrări al Județului Covasna împotriva sentinței nr. 184/F/2023 din data de 6 decembrie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 14 mai 2024.