Decizia nr. 2390/2024 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — contestație în anulare împotriva sentinței nr. 4062/2017 a Curții de Apel București

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 20 octombrie 2016, sub dosar nr. x/2016, pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, astfel cum a fost precizată, reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București și Administrația Sector 1 a Finanțelor Publice, a solicitat: (i) anularea Deciziei nr. 243/23.03.2015 a DGRFP București; (ii) anularea în parte a Deciziei de impunere nr. x/9.07.2014 emise de DGRFP București - Administrația Sector 1 a Finanțelor Publice, după cum urmează: acceptarea deducerii de TVA și nemodificarea bazei pentru următoarele sume: 1.344.362 RON reprezentând TVA aferentă facturii externe emise de B.; 66.852 RON reprezentând TVA aferentă facturilor de servicii emise de C. S.R.L. și D. S.R.L.; 11.521 RON reprezentând TVA aferentă facturii emise de E., prin reprezentant fiscal; (iii) exonerarea de plata majorărilor de întârziere și a penalităților de întârziere aferente cuantumului taxei pe valoarea adăugată contestate.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 4062 din 31 octombrie 2017, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea de chemare în judecată, formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București și Administrația Sector 1 a Finanțelor Publice, ca neîntemeiată.

Hotărârea instanței de recurs Prin decizia nr. 5648 din 23 noiembrie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a respins cererea recurentei de repunere pe rol a cauzei; a respins excepția nulității recursului; a respins recursul declarat de A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 4062 din 31 octombrie 2017 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat; a respins cererea de intervenție accesorie formulată de B..

Contestația în anulare Prin cererea înregistrată la data de 16 decembrie 2022, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, contestatoarea A. S.R.L., în contradictoriu cu intimații B., Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București și Administrația Sector 1 a Finanțelor Publice, a formulat contestație în anulare împotriva deciziei nr. 5648 din 23 noiembrie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2016.

Apărările formulate în cauză Intimații Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București și Administrația Sector 1 a Finanțelor Publice au depus întâmpinare, prin care au invocat excepția inadmisibilității contestației în anulare.

Încheierea de suspendare a judecării cauzei Prin încheierea din 17 mai 2023, Înalta Curte a dispus suspendarea judecării contestației în anulare formulată de contestatoarea A. S.R.L., în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., constatând că părțile, deși legal citate, nu s-au înfățișat la strigarea pricinii și nici nu au solicitat în scris judecarea cauzei în lipsă. II. Soluția asupra contestației în anulare Examinând excepția de perimare, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru următoarele considerente: Potrivit art. 416 alin. (1) și (2) din C. proc. civ. "(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni. (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță." Totodată, potrivit dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. "(1) Judecătorul va suspenda judecata: ... 2. când niciuna dintre părți, legal citate, nu se înfățișează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă." Înalta Curte constată că, la termenul de judecată din data de 17 mai 2023, a fost dispusă suspendarea judecării contestației în anulare având în vedere lipsa părților, legal citate, la strigarea pricinii, precum și nedepunerea la dosar a unei cereri scrise de judecare în lipsă. Încheierea de ședință din data de 17 mai 2023 reprezintă ultimul act de procedură efectuat în cauză, de la această dată începând să curgă termenul de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., termen care s-a împlinit la data de 17 noiembrie 2023. Înalta Curte reține și faptul că în cauză nu a fost formulată de către părți, înăuntrul termenului de perimare, nicio cerere de redeschidere a procesului, potrivit art. 415 pct. 1 C. proc. civ., nu s-a mai îndeplinit niciun act de procedură și nu subzistă vreunul din cazurile în care actul de procedură trebuia înfăptuit din oficiu de către instanța de judecată. De asemenea, nu reiese vreun motiv de suspendare a cursului perimării, dintre cele prevăzute de art. 418 C. proc. civ. În consecință, față de lipsa de diligență a părților, care a condus la rămânerea cauzei în nelucrare pentru o perioadă mai mare de 6 luni, Înalta Curte constată intervenită sancțiunea perimării contestației în anulare, potrivit dispozițiilor art. 508 alin. (1) și art. 496 alin. (1) raportat la art. 420 și art. 421 alin. (2) din C. proc. civ.