ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2086/2024

Ședința publică din data de 10 aprilie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Recurentul A. a formulat cerere de recurs împotriva încheierii din 7 iunie 2022, pronunțate de Tribunalul Arad, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. x/2022, reținând lipsa acestuia și faptul că nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Prin încheierea din 29 august 2022, pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a dispus suspendarea judecării cererii de recurs formulate împotriva încheierii de suspendarea a judecății pronunțate la data de 07.07.2022 în dosarul nr. x/2022.

Împotriva încheierii din 29 august 2022, pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal a formulat recurs recurentul A., solicitând admiterea litigiului și criticând faptul că încheierea recurată i-a fost comunicată fără semnături.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 27 octombrie 2022, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 25 ianuarie 2023, în ședință publică, cu citarea părților, termen la care s-a dispus suspendarea judecării cauzei în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Analizând cu prioritate excepția perimării recursului îndreptat împotriva încheierii din 29 august 2022, pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:

La termenul de judecată din data de 25 ianuarie 2023, Înalta Curte a dispus suspendarea judecării cauzei în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., având în vedere lipsa nejustificată a părților și faptul că acestea nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Asupra excepției perimării, Înalta Curte reține că potrivit art. 416 alin. (1) și (2) din C. proc. civ.:

"(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni. (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță."

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.:

"(1) Judecătorul va suspenda judecata: … 2. când niciuna dintre părți, legal citate, nu se înfățișează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă."

Corelând aceste dispoziții normative cu situația din speță, Înalta Curte constată că niciuna dintre părțile din prezenta cauză nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Deși legal citate pentru termenul de judecată din data de 25 ianuarie 2023, părțile nu s-au prezentat la strigarea cauzei, astfel încât Înalta Curte a dispus suspendarea judecării cauzei în condițiile art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ.

Încheierea de ședință din data de 25 ianuarie 2023 reprezintă ultimul act de procedură efectuat în cauză, de la această dată începând să curgă termenul de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) din C. proc. civ., termen care s-a împlinit la data de 25 iulie 2023.

Înalta Curte reține și faptul că în cauză nu a fost formulată de către părți, înăuntrul termenului de perimare, nicio cerere de reluare a judecării cauzei, potrivit art. 415 pct. 1 din C. proc. civ., nu s-a mai îndeplinit niciun act de procedură și nu subzistă vreun caz în care actul de procedură trebuia înfăptuit din oficiu de către instanța de judecată. De asemenea, nu subzistă vreun motiv de suspendare a cursului perimării, din cele prevăzute de art. 418 din C. proc. civ.

În consecință, față de lipsa de diligență a părților, care a dus la rămânerea cauzei în nelucrare pentru o perioadă mai mare de 6 luni, Înalta Curte constată intervenită sancțiunea perimării cererii de strămutare ce face obiectul prezentei cauze, potrivit dispozițiilor art. 420 și art. 421 alin. (2) din C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 420 C. proc. civ., coroborate cu art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va admite excepția perimării și va constata perimat recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 29 august 2022, pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția perimării.

Constată perimat recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 29 august 2022, pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal.

Cu recurs în 5 zile de la pronunțare la Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pronunțată astăzi, 10 aprilie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.