ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1438/2024

Ședința publică din data de 13 martie 2024

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Prin cererea înregistrată la data de 4 mai 2023, pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Consiliul Superior al Magistraturii ("CSM", "Consiliul") și Ministerul Apărării Naționale ("MAPN"), a formulat contestație împotriva Hotărârii secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1523 din 2022, comunicată la data de 02.03.2023, prin care i s-a respins cererea de transfer de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Corabia la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București, precum și împotriva avizului negativ emis cu privire la dobândirea calității de ofițer activ, aviz emis în temeiul dispozițiilor art. 32 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, solicitând:

(i) admiterea contestației împotriva Hotărârii secției pentru Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1523 din 2022, comunicată la data de 02.03.2023, prin care s-a respins cererea de transfer de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Corabia la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București;

(ii) emiterea unui aviz conform pozitiv de către Ministerul Apărării Naționale și dispunerea transferului reclamantului de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Corabia la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București.

În motivarea cererii, contestatorul a arătat că ocupă funcția de procuror din data de 01.04.2011, în prezent fiind procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Corabia. În cursul anului 2022 a formulat cerere de transfer la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București, susținând toate probele prevăzute de lege și de regulamentul de transfer pentru dobândirea calității de ofițer activ, fiind testat psihologic și sportiv.

A mai arătat că, la data de 26.10.2022, a luat cunoștință, prin adresa din 25.10.2022, de faptul că avizul conform al MAPN privind îndeplinirea condițiilor legale pentru dobândirea calității de ofițer activ este negativ, însă fără a i se comunica acest aviz. Anterior, în anul 2021, cu ocazia formulării unei cereri de transfer la același parchet, intimatul MAPN a emis un aviz pozitiv, care i-a fost comunicat, astfel că nu cunoaște ce motive ar fi putut determina modificarea avizului. Consideră că eliberarea unui aviz negativ este de natură să încalce drepturile sale legale și interesele legitime, reprezentând o imixtiune a executivului în autoritatea judecătorească.

Susține contestatorul că, urmare a acestui aviz negativ, intimatul CSM a respins cererea de transfer, astfel cum rezultă din motivarea Hotărârii CSM nr. 1523/22.11.2022, astfel încât, în condițiile în care avizul negativ al MAPN este nelegal, acest viciu se răsfrânge și asupra hotărârii CSM.

În drept, contestatorul a invocat dispozițiile Regulamentului comun privind numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanțele sau parchetele civile la instanțele sau parchetele militare, precum și acordarea gradelor militare și înaintarea în grad a judecătorilor și procurorilor militari aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 176/06.02.2014, precum și Regulamentul de organizare și funcționare a CSM, aprobat prin Hotărârea nr. 1073/03.12.2018.

1.2. Prin sentința civilă nr. 1372 din 14 septembrie 2023, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale a acestei instanțe și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.

1.3. Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 1 noiembrie 2023.

2.1. Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a depus întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București, excepția tardivității contestației, excepția litispendenței în raport de dosarul nr. x/2023 aflat pe rolul Înaltei Curți, precum și excepția lipsei calității sale procesuale pasive cu privire la cel de-al doilea petit al contestației. În subsidiar, a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată formulate împotriva Hotărârii secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1523/22.11.2022.

2.2. Intimatul Ministerul Apărării Naționale (MAPN) a depus întâmpinare prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Curții de Apel București și excepția lipsei calității sale procesuale pasive cu privire la cel de-al doilea petit al contestației, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

La termenul de judecată din 13 martie 2024, intimatul CSM a învederat că nu mai susține excepția litispendenței.

La același termen de judecată, Înalta Curte a respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive, invocate de către fiecare din intimați, pentru considerentele expuse în practicaua prezentei decizii.

II. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând cu prioritate termenul de formulare a contestației, Înalta Curte constată că excepția tardivității, invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 61

1

alin. (7) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în vigoare la data soluționării cererii de transfer a reclamantului, "Hotărârile prin care se dispune cu privire la cererile de transfer pot fi atacate cu contestație de orice persoană interesată în condițiile art. 29 alin. (7) - (9) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător.".

Dispozițiile art. 29 alin. (7) - (9) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii statuează că "(7) Hotărârile prevăzute la alin. (5) pot fi atacate cu contestație de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Contestația se judecă în complet format din 3 judecători. (8) Contestația formulată de judecătorul sau procurorul vizat de hotărârea prevăzută la alin. (5) suspendă executarea măsurii dispuse cu privire la cariera și drepturile acestuia. (9) Hotărârea prin care se soluționează contestația prevăzută la alin. (7) este definitivă.".

Totodată, art. 185 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. dispune că "Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate absolută.".

Înalta Curte reține că prin Hotărârea secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1523/22.11.2022, contestată în cauză, a fost respinsă cererea de transfer formulată de reclamantul A. de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Corabia la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București. În vederea comunicării hotărârii către contestator, actul a fost transmis de CSM unității de parchet în cadrul căreia activează contestatorul, conform adresei nr. x/2023, înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Corabia sub nr. x/2023 din 02.03.2023 .

Instanța constată că la dosarul cauzei nu a fost depusă o dovadă din care să rezulte data la care unitatea de parchet a predat contestatorului A. hotărârea transmisă de intimatul CSM, dar în cuprinsul acțiunii contestatorul a învederat că actul i-a fost comunicat la data de 02.03.2023. Totodată, la data de 06.03.2023, contestatorul a formulat plângere prealabilă împotriva hotărârii de respingere a cererii de transfer (anexată în copie cererii de chemare în judecată - dosarul Curții de Apel București), în cuprinsul căreia a precizat, de asemenea, că actul administrativ i-a fost comunicat la data de 02.03.2023.

Prin urmare, în raport de data formulării plângerii prealabile și de mențiunile personale ale contestatorului din cuprinsul acestei plângeri și a contestației cu care a învestit instanța de contencios administrativ, Înalta Curte constată că dl. A. a luat cunoștință de existența și conținutul Hotărârii nr. 1523/2022 la data de 02.03.2023 (în subsidiar, cel mai târziu la data de 06.03.2023, când contestatorul a depus plângerea prealabilă).

Reținând data de 02.03.2023 ca moment al începerii curgerii termenului de 15 zile stabilit de art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, Înalta Curte constată că termenul legal de formulare a contestației s-a împlinit la data de 20.03.2023 (luni), potrivit dispozițiilor art. 181 alin. (1) pct. 2 și alin. (2), raportat la art. 184 alin. (1) din C. proc. civ.. În subsidiar, în ipoteza în care s-ar avea în vedere, ca dată a comunicării hotărârii, data de 06.03.2023, atunci termenul legal de formulare a contestației s-a împlinit la data de 22.03.2023 (miercuri).

Contestația a fost depusă prin serviciul poștal la data de 27.04.2023, conform ștampilei aplicate pe plicul poștal aflat la dosarul Curții de Apel București.

Prin urmare, Înalta Curte constată că prezenta contestație a fost depusă în afara termenului de 15 zile prevăzut de lege, respectiv la data de 27.04.2023, ultima zi în care putea fi promovată fiind 20.03.2023 (în subsidiar, 22.03.2023).

Înalta Curte nu poate reține ca moment al comunicării hotărârii contestate data propusă de contestator, respectiv 18.04.2023, dată la care, după cum rezultă din adresa emisă de Poșta Română, contestatorul ar fi primit o scrisoare recomandată din București, față de care pretinde că ar fi provenit de la intimatul CSM. La dosar nu s-a depus nicio dovadă din care să rezulte identitatea expeditorului scrisorii recomandate, contestatorul nu a prezentat plicul în care susține că s-ar fi aflat respectiva comunicare, pentru verificare, iar adresa Poștei Române nu confirmă conținutul trimiterii poștale. Aceste susțineri ale contestatorului sunt contrare mențiunilor pe care personal le-a făcut în cuprinsul plângerii prealabile și a contestației judiciare și în care a arătat expressis verbis că Hotărârea CSM nr. 1523/2022 i-a fost comunicată la data de 02.03.2023, sens în care de altfel a și formulat plângerea prealabilă la 06.03.2023.

În sfârșit, Înalta Curte subliniază faptul că în discuție este comunicarea unui act emis în cadrul unei proceduri administrative, ce poate interveni în orice formă, în lipsa unei reglementări detaliate sub acest aspect, câtă vreme comunicarea amintită se realizează în mod efectiv către destinatarul înscrisului respectiv. În aceste condiții, o simplă confirmare a primirii actului respectiv din partea destinatarului acestuia, cu menționarea datei la care a intervenit acea comunicare reprezintă o probă de natură a demonstra momentul de la care începe să curgă termenul aferent acțiunii în anularea actului litigios.

Pentru considerentele arătate, Înalta Curte va admite excepția tardivității, urmând a respinge contestația ca tardiv formulată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția tardivității contestației.

Respinge contestația formulată de contestatorul A., ca tardiv formulată.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 13 martie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.