ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1422/2024

Obiectul cererii de chemare în judecată 1.1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, astfel cum a fost precizată la data de 21 aprilie 2022 și la data de 05 mai 2022, reclamanții A., B., C., D., E., F., G. și H., în contradictoriu cu pârâții Președintele României și Administrația Prezidențială, au solicitat obligarea pârâților să dispună anularea Decretului nr. 232/28.02.2022, prin care au fost retrase reclamanților titlurile de Luptător pentru Victoria Revoluției din decembrie 1989 - Luptător cu Rol Determinant. 1.

La data de 18 august 2022, reclamanții au formulat cerere de chemare în garanție a Secretariatului de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, prin care au solicitat obligarea acestei instituții, în calitatea sa de autoritate publică având atribuții de monitorizare și control al aplicării Legi nr. 341/2004, cât și de autor al propunerii de emitere a Decretului nr. 232/20221, să justifice motivele de drept și de fapt ale acestei propuneri, precum și motivele pentru care nu au fost respectate prevederile art. 49 din H.G. nr. 1412/2004 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, în ceea ce privește retragerea titlurilor de Luptător pentru Victoria Revoluției din decembrie 1989, atribuite de Președintele României, prin Decretul nr. 37/2000. 1.

Prin încheierea de ședință din 12 septembrie 2022, instanța de fond a luat act de precizarea reclamanților privind cadrul procesual activ, în sensul că numita I. nu este reclamant în prezenta cauză; a luat act de precizarea reclamanților privind cadrul procesual pasiv, în sensul că înțeleg să solicite introducerea în cauză, în raport de dispozițiile art. 16 1 din Legea nr. 554/2004, a Prim-Ministrului României, în calitate de contrasemnatar al Decretului prezidențial contestat; a luat act de precizarea reclamanților privind obiectul dedus judecății, în sensul că solicită anularea parțială a Decretului Prezidențial, exclusiv în privința dispozițiilor privind pe reclamanții din prezenta cauză, iar nu privitor la toți destinatarii actului. 1.

La data de 14 septembrie 2022, reclamanții au depus în scris o cerere precizatoare ca urmare a solicitării formulate oral, la termenul de judecată din 12 septembrie 2022, de introducere în cauză în calitate de pârât a Prim-Ministrului României, J., care a contrasemnat Decretul nr. 232/2022, a cărui anulare se solicită. 1.

Prin încheierea de ședință din 17 octombrie 2022, instanța de fond a admis, în principiu, cererea de chemare în garanție a Secretariatului de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist instaurat în Romania în perioada 1945-1989. 2. Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 144 din 31 octombrie 2022, Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele: (i) a respins ca neîntemeiată cererea reclamanților A., B., C., D., E., F., G. și H., astfel cum a fost formulată și precizată ulterior, în contradictoriu cu pârâtul Președintele României, prin Administrația Prezidențială și cu pârâtul Prim-Ministrul României, prin Secretariatul General al Guvernului; (ii) a respins cererea reclamanților A., B., C., D., E., F., G. și H., astfel cum a fost formulată și precizată ulterior, în contradictoriu cu pârâta Administrația Prezidențială, în nume propriu, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă; (iii) a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în garanție formulată de reclamanții A., B., C., D., E., F., G. și H. în contradictoriu cu pârâtul Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989. 3. Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței civile nr. 144 din 31 octombrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, au declarat recurs reclamanții G., E., C., D., F., A. și B., întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., solicitând casarea sentinței atacate și admiterea acțiunii. 4. Apărările formulate în cauză Prin întâmpinările depuse în dosarul instanței de recurs, intimații-pârâți Prim-Ministrul României și Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 au invocat excepția nulității recursului pentru nemotivare, iar în subsidiar au solicitat respingerea recursului, ca nefondat. Intimata-pârâtă Administrația Prezidențială, în calitate de reprezentantă a Președintelui României, a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a avocatului semnatar al cererii de recurs și excepția netimbrării căii de atac, iar în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat. 5. Alte aspecte procesuale La termenul de judecată din 13 martie 2024, Înalta Curte a constatat că recursul declarat de reclamanți este scutit de obligația achitării taxei judiciare de timbru, iar avocatul semnatar al cererii de recurs dovedește calitatea de reprezentant conform împuternicirii depuse în dosarul instanței de fond, acordată de reclamanți pentru ambele faze procesuale. Înalta Curte are în vedere că mandatul acordat de reclamanți cuprinde și dreptul avocatului împuternicit de a declara și semna calea de atac în numele acestora, conform art. 87 alin. (2) din C. proc. civ. II. Soluția instanței de recurs Analizând, cu prioritate, termenul de declarare a căii de atac, Înalta Curte constată că recursul a fost declarat cu nerespectarea termenului prevăzut de lege, pentru următoarele considerente: Potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 "Hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare", iar potrivit art. 489 alin. (1) din C. proc. civ. "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3).". Totodată, conform art. 185 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. "Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate absolută.". Înalta Curte reține că sentința civilă nr. 144 din 31 octombrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, a fost comunicată recurenților-reclamanți G., E., C., D., F. și A. la data de 25 noiembrie 2022, iar recurentului-reclamant B. la data de 24 noiembrie 2022, conform dovezilor de înmânare aflate la filele x din vol. IV al dosarului instanței de fond. Termenul de 15 zile, prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, înăuntrul căruia trebuia declarată calea de atac a recursului, începea să curgă de la data comunicării hotărârii și se împlinea pentru toți reclamanții la data de 12 decembrie 2022 (luni), potrivit dispozițiilor art. 181 alin. (1) pct. 2 și alin. (2), raportat la art. 184 alin. (1) din C. proc. civ. Cererea de recurs a fost depusă prin serviciul poștal la data de 5 ianuarie 2023, conform ștampilei aplicate pe plicul poștal aflat la dosarul instanței de recurs. Prin urmare, Înalta Curte constată că recursul a fost declarat în afara termenului de 15 zile prevăzut de lege, respectiv la data de 5 ianuarie 2023, ultima zi în care putea fi promovată calea de atac fiind 12 decembrie 2022. Pentru considerentele arătate, în temeiul dispozițiilor art. 185 alin. (1) și art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția tardivității declarării căii de atac, urmând a respinge recursul declarat de reclamanții G., E., C., D., F., A. și B., ca tardiv formulat. Înalta Curte nu va analiza cererea formulată de reclamanți în cuprinsul răspunsului la întâmpinare, privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, câtă vreme această sesizare vizează fondul cauzei, care nu face obiectul examinării instanței de control judiciar, în raport de soluția de respingere a recursului pentru nerespectarea termenului de declarare a căii de atac.