ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1275/2024

Ședința publică din data de 5 martie 2024

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Mehedinți, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, la data de 22.02.2023, sub nr. x/2023, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J. și K. au chemat în judecată pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, solicitând instanței ca prin hotărâre judecătorească ce o va pronunța următoarele:

- constatarea vătămării drepturilor și intereselor legitime din pensie prin modificările aduse prevederilor art. 59 și art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, de către art. VII pct. 2 și 3 din O.U.G. nr. 59/2017, vătămări create prin faptul că nu li s-a mai actualizat pensia de la data de 15.09.2017 și până la data de 01.01.2023, respectiv nu le-a mai fost acordat procentul legal prevăzut din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat la fiecare final de an, așa cum prevedeau, în forma lor inițială, art. 59 și art. 60 din Lege anr. 223/2015, solicitând să se dispună și repararea prejudiciului;

- obligarea Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Afacerilor Interne la acordarea drepturilor financiare de pensie legal cuvenite rezultate din punerea în aplicare a prevederilor art. 59 din Legea nr. 223/2015 în forma lor inițială, nemodificate de art. VII pct. 2 din O.U.G. nr. x, mai exact, obligarea pârâtei ca, pe lângă indexările cu rata medie anuală a inflației aplicate la cuantumul brut al pensiei existent în plată la 31 decembrie al fiecărui an, începând cu 31.12.2017 și până 31.12.2019 inclusiv, să se mai adauge și 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat, iar începând cu 31.12.2020 și până la 31.12.2022 inclusiv să se mai adauge 45% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat pe anul anterior, așa cum prevedea art. 59 din Legea nr. x, în forma sa inițială, nemodificată de art. VII, pct. 2 din O.U.G. nr. 59/2017;

- obligarea Casei de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne la acordarea drepturilor financiare de pensie legal cuvenite rezultate din punerea în aplicare a prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/2015 în forma lor inițială, nemodificate de pct. 2 și 3 din O.U.G nr. 59/2017, mai exact, obligarea pârâtei ca începând cu 15.09.2017 și până la zi, să se procedeze la actualizarea cuantumului pensiei la nivelul majorărilor soldei de grad/salariul gradului profesional și/sau solda de funcție/salariul de funcție al militarilor/polițiștilor în activitate, în procentele stabilite la art. 29, 30 și 108 din Legea nr. 223/2015, așa cum prevedea art. 60 din Legea nr. 223/2015, în forma sa inițială, nemodificată de art. VII, pct. 3 din O.U.G. nr. 59/2017, majorări izvorâte din prevederile art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 153/2017, privind salarizarea din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 492 din 28 iunie Żôi7, și al altor acte normative date în același scop;

- obligarea Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Afacerilor Interne ca începând cu data de 13.01.2023, să se actualizeze soldele de grad și reclamanților, pensionari militari, în conformitate cu prevederile H.G nr. x privind actualizarea soldelor de grad, publicată în MO nr. 41 din 13.01.2023;

- obligarea Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Afacerilor Interne la acordarea de despăgubiri, rezultate din restituirea retroactivă a drepturilor de pensie obținute în urma aplicării indexărilor/actualizărilor solicitate prin petitele II și III din acțiune, sume actualizate cu indicele de inflație și cu plata dobânzii legale penalizatoare prevăzute de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011.

Pe cale de exceptie, în temeiul art. 2 alin. (1)-(2) art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992, coroborat cu art. 9 alin. (1)-(5) din Legea nr. 554/2004 republicată, reclamanții au solicitat sesizarea Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate în ansamblu a dispozițiilor O.U.G nr. 59 din 4 august 2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 648 din 7 august 2017, prin care s-au modificat art. 59 și art. 60 din Legea nr. x, privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 556 din 27 iulie 2015, prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5), art. 16 alin. art. 79 alin. (1), art. 115 alin. (4) și (6), din Constituția României.

2.1 Prin sentința nr. 240/2023 pronunțată la data de 25.04.2023 în dosarul nr. x/2023, Tribunalul Mehedinți, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, s-a admis excepția de necompetență materială procesuală, invocată din oficiu. S-a declinat competența de soluționare a cauzei formulată de reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., în contradictoriu cu pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Intern, în favoarea Tribunalului Mehedinți, secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a dispune astfel instanța a constatat că nu sunt incidente normele speciale de competență în materia jurisdicției muncii, fiind vorba despre vătămarea unor drepturi ca urmare a emiterii Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 59/2017, iar nu stabilirea dreptului de pensie.

2.2. Prin sentința nr. 824, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal la data de 25.09.2023, în dosarul nr. x/2023, s-a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Mehedinți, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, invocată din oficiu. A fost declinată competența de soluționare a cauzei formulată de reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J. și K., în contradictoriu cu pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, în favoarea Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.

Tribunalul a avut în vedere că acțiunea reclamanților are ca scop înlăturarea efectelor ordonanței Guvernului care se produc direct asupra unui drept sau interes legitim, pe calea procedurii speciale prevăzute de art. 9 din Legea nr. 554/2004, care prevede sesizarea Curții Constituționale în vederea efectuării controlului de constituționalitate al actului Guvernului.

De asemenea, s-a reținut că reclamanții au formulat acțiunea invocând prevederile neconstituționale ale unei ordonanțe emise de Guvernul României care, potrivit dispozițiilor constituționale și celor ale art. 14 și urm. din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, este autoritatea publică centrală a puterii executive și care asigură realizarea politicii interne și externe a țării, exercitând conducerea generală a administrației publice.

Totodată, că reclamanții au formulat acțiunea și în contradictoriu cu Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, care este tot o autoritate publică centrală.

2.2. Prin sentința civilă nr. 1334 din 30 octombrie 2023 a Tribunalului Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal s-a admis excepția necompetenței materiale a tribunalului și s-a declinat competența de soluționare în favoarea Curții de Apel Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a trimis dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului.

Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a apreciat că secția de contencios administrativ a Curții de Apel Constanța este competentă material să soluționeze litigiul în raport de rangul autorităților pârâte centrale chemate în judecată prin acțiune.

2.3. Prin decizia nr. 6 din 11 ianuarie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Mehedinți, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

S-a constat ivit conflictul negativ de competență.

S-a dispus suspendarea judecății cauzei și înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal pentru soluționarea conflictului.

A reținut curtea de apel că dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004 nu au fost invocate ca și cauză a acțiunii, fiind astfel aplicabile dispozițiile art. 101 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, potrivit cărora competența aparține tribunalului

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2, 134 și 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii:

Aspectul care a generat prezentul conflict negativ de competență între instanțele sesizate îl constituie problema instanței competente material să soluționeze cauza, în raport cu obiectul dedus judecății și prevederile legale incidente în materie.

În speță, reclamanții se consideră vătămați de aplicarea prevederilor O.U.G nr. 59 din 4 august 2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 648 din 7 august 2017, prin care s-au modificat art. 59 și art. 60 din Legea nr. x, privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 556 din 27 iulie 2015, prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5), art. 16 alin. art. 79 alin. (1), art. 115 alin. (4) și (6), din Constituția României, iar în vederea recuperării prejudiciului astfel suferit au solicitat sesizarea Curții Constituționale și acordarea de despăgubiri în temeiul art. 9 din Legea nr. 554/2004.

Așadar, cererea privește atragerea răspunderii pentru neindexarea cuantumului pensiilor militare ca efect al aplicării unui act normativ considerat neconstituțional, fiind formulată în vederea reparării unui prejudiciu, în contradictoriu cu autoritatea publică centrală responsabilă pentru cauzarea acestuia.

Potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1), (4) și (5) din Legea nr. 554/2004, invocate expres ca și temei juridic al cererii de chemare în judecată:

"(1)Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe poate introduce acțiune la instanța de contencios administrativ, însoțită de excepția de neconstituționalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituționalității ordonanței sau a dispoziției din ordonanță. …

(4) În situația în care decizia de declarare a neconstituționalității este urmarea unei excepții ridicate în altă cauză, acțiunea poate fi introdusă direct la instanța de contencios administrativ competentă, în limitele unui termen de decădere de un an, calculat de la data publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(5) Acțiunea prevăzută de prezentul articol poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanțe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum și, după caz, obligarea unei autorități publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operațiuni administrative."

De asemenea, prevederile art. 10 alin. (1) din același act normativ stabilesc două criterii pentru determinarea instanței de contencios administrativ, respectiv poziționarea autorității publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală/locală) și valoarea impozitului, taxei, contribuției care face obiectul actului administrativ.

Raportat la scopul urmărit prin introducerea acțiunii pe rolul instanței de judecată, respectiv la obiectul acțiunii constând în obligarea autorității pârâte (autoritate publică centrală) emitentă a unei ordonanțe neconstituțioanale la acordarea drepturilor prevăzute de lege înlăturate prin emiterea actului administrativ, Înalta Curte constată că, în speță, este determinant criteriul rangului central al autorității pârâte, iar competența materială și teritorială de soluționare a cauzei aparține, conform art. 9 alin. (5) coroborat cu art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, secției de contencios administrativ și fiscal a curții de apel în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul reclamanta.

Reține Înalta Curte că problema de drept a făcut obiectul unei soluții de principiu adoptate în cadrul Ședinței judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție din data de 16 octombrie 2023, în exercitarea rolului Înaltei Curți de unificare a jurisprudenței, consacrat de art. 126 (3) din Constituția României și art. 20 alin. (2) din Legea nr. 304/2022, în care s-a stabilit că:

"Raportat la scopul urmărit de către reclamanți prin introducerea acestor acțiuni pe rolul instanțelor de judecată, respectiv la obiectul acțiunii, constând în obligarea autorității pârâte (autoritate centrală) la plata de despăgubiri și la emiterea unui act administrativ prin care să dispună încetarea vătămării, competența materială și teritorială de soluționare a cauei aparține, în conformitate cu dispozițiile art. 9 alin. (5) coroborat cu art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel în a cărei circumscripție teritorială își au domiciliul reclamanții".

Reține Înalta Curte că obiectul acțunii că obiectul nu este reprezentat de pretenții rezultate într-un conflict de asigurări sociale, potrivit dispozițiilor art. 101 din Legea nr. 223/2015, ci de un raport juridic reglementat de art. 9 din Legea nr. 554/2004.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Asociația Cadrelor Militare în rezervă și în retrogradare din Administrația Națională a Penitenciarelor în contradictoriu cu pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne în favoarea Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 5 martie 2024.