ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 201/2024

Ședința publică din data de 17 ianuarie 2024

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj la data de 05 aprilie 2023, sub nr. x/2023, reclamanta A. și în retragere din Administrația Națională a Penitenciarelor în numele și pentru reclamantul B., în contradictoriu cu pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, a solicitat următoarele:

i) constatarea vătămării drepturilor și intereselor legitime de pensie ale reclamantului prin modificările aduse prevederilor art. 59 și art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015 de către art. VII pct. 2 și 3 din O.U.G. nr. 59/2017, vătămări create prin faptul că nu i s-a mai actualizat pensia de la data de 15.09.2017 și până la 01.01.2023, și nu i s-a mai acordat procentul legal prevăzut din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat la fiecare final de an, așa cum prevedeau in forma lor inițială art. 59 și art. 60 din Legea nr. 223/2015 și repararea prejudiciului invocat în acțiune;

ii) obligarea Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Afacerilor Interne la acordarea drepturilor financiare de pensie legal cuvenite rezultate din punerea în aplicare a prevederilor din Legea nr. 223/2015 în forma lor inițială, nemodificate de art. VII pct. 2 și 3 din O.U.G. nr. 59/2017, mai exact obligarea pârâtei la înlăturarea plafonării instituite prin prevederile modificatoare ale O.U.G. nr. 59/2017;

iii) obligarea Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Afacerilor Interne la acordarea drepturilor financiare de pensie legal cuvenite rezultate din punerea în aplicare a prevederilor art. 59 din Legea nr. 223/2015 în forma lor inițială, nemodificate de art. VII pct. 2 din O.U.G. nr. 59/2017, mai exact obligarea pârâtei, ca pe lângă indexările cu rata medie anuală a inflației aplicate la cuantumul brut al pensiei existent în plată la 31 decembrie al fiecărui an, începând cu 31.12.2017 și până 31.12.2019 inclusiv, să se mai adauge și 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat, iar începând cu 31.12.2020 și până la 31.12.2022 inclusiv să se mai adauge 45% din creșterea reală a câștigului salariat mediu brut realizat pe anul anterior, așa cum prevedea art. 59 din Legea nr. 223/2015, în forma sa inițială, nemodificată de art. VII, pct. 2 din O.U.G. nr. 59/2017;

iv) obligarea Casei de Pensii Sectoriale Ministerului Afacerilor Interne la acordarea drepturilor financiare de pensie legal cuvenite rezultate din punerea în aplicare a prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/2015 în forma lor inițială, nemodificate de art. VII pct. 2 și 3 din O.U.G. nr. 59 mai exact, obligare apăratei ca începând cu 15.09.2017 și până la zi să se procedeze la actualizarea cuantumului pensiei la nivelul majorărilor soldei de grad/salariul gradului profesional și/sau solda de funcție/salariul de funcție al militarilor/polițiștilor în activitate, în procentele stabilite la art. 29, 30 și 108 din Legea nr. 223/2015, așa cum prevedea art. 60 din Legea nr. 223/2015, în forma sa inițială, nemodificată de art. VII, pct. 3 din O.U.G. nr. 59/2017, majorări izvorâte din prevederile art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea 153/2017, privind salarizarea din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 492 din 28 iunie 2017, și al altor acte normative date în același scop;

v) obligarea Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Afacerilor Interne ca, începând cu data de 13.01.2023, să se actualizeze solda de grad și reclamantului, pensionar militar, în conformitate cu prevederile prevederilor H.G. nr. 28/2023 privind actualizarea soldelor de grad, publicată în M.Of. nr. 41 din 13.01.2023;

vi) obligarea Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Afacerilor Interne la acordarea de despăgubiri, rezultate din restituirea retroactivă a drepturilor de pensie obținute în urma aplicării indexărilor/actualizărilor solicitate prin petitele II și III din acțiune, sume actualizate cu indicele de inflație și cu plata dobânzii legale penalizatoare prevăzute de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011;

vi) sesizarea Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate în ansamblu a dispozițiilor O.U.G nr. 59 din 4 august 2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 648 din 7 august 2017, prin care s-au modificat art. 59 și art. 60 din Legea nr. 223/2015, privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5), art. 16 alin. (1)-(2), art. 79 alin. (1), art. 115 alin. (4) și (6), din Constituția României.

vii) obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate reclamantului de purtarea prezentului proces.

2.1. Prin sentința civilă nr. 1204 din data de 15 iunie 2023, Tribunalul Dolj, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale a acestei instanțe și a declinat competența în favoarea Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.

În motivarea acestei soluții, raportându-se la rangul central al autorității pârâte față de care reclamantul a solicitat acordarea de despăgubiri și la împrejurarea că se solicită să se constate că vătămarea este cauzată printr-o ordonanță a Guvernului, tribunalul a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 554/2004, competența de soluționare a cauzei revine curții de apel.

2.2. Prin sentința civilă nr. 472 din 13 octombrie 2023, Curtea de Apel Craiova– secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale a acestei instanțe, a declinat competența de soluționare a cererii formulate de reclamante în favoarea Tribunalului Dolj – secția de contencios administrativ și fiscal, și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a sesizat Înalta Curte de Casație si Justiție – secția contencios administrativ și fiscal în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel Craiova s-a raportat la dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, reținând că reclamantul urmărește recuperarea sumelor reținute din pensia reclamantului de la pârâta chemată în judecată, Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, iar prezenta cauză are ca obiect contribuții.

În ceea ce privește instanța de contencios administrativ competentă din punct de vedere material să soluționeze cauza, curtea de apel a făcut aplicarea criteriului valoric prevăzut de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și, întrucât cuantumul pretențiilor nu depășește suma de 3.000.000 RON, a considerat că Tribunalul Dolj este competent să soluționeze pricina.

A mai reținut curtea că, în cauza de față nu a fost chemat în judecată emitentul actului normativ a cărui neconstituționalitate este invocată, iar cererea de sesizare a Curții Constituționale are un caracter accesoriu.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 teza a II-a, art. 134 și art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., urmează să pronunțe regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei și dispozițiile legale incidente. Aspectul care a generat conflictul negativ de competență îl constituie problema identificării obiectului cauzei deduse judecății și a dispozițiilor legale aplicabile.

Înalta Curte reține, cu titlu preliminar, că demersul reclamantului nu vizează dreptul la pensie, în sine, nefiind puse în discuție aspecte privind stabilirea unui atare drept sau neîndeplinirea, în fapt, de către pârâtă, a unei obligații de achitare a pensiei, ci urmărește înlăturarea efectelor O.U.G. nr. 59/2017 care se produc direct asupra dreptului legitim al acestuia la pensie și sunt apreciate de către reclamant vătămătoare, fiind incidentă procedura specială reglementată de art. 9 din Legea nr. 554/2004 care prevede sesizarea Curții Constituționale a României în vederea efectuării controlului de constituționalitate al actului Guvernului, sesizare ce a fost formulată în cauză.

Potrivit art. 9 alin. (1) și (5) din Legea nr. 554/2004, "(1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe poate introduce acțiune la instanța de contencios administrativ, însoțită de excepția de neconstituționalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituționalității ordonanței sau a dispoziției din ordonanță. (5) Acțiunea prevăzută de prezentul articol poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanțe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum și, după caz, obligarea unei autorități publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operațiuni administrative."

Așadar, natura pretențiilor reclamantului este cea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate printr-o ordonanță a Guvernului apreciată neconstituțională.

Prin urmare, acțiunea reclamantului intră în competența instanței de contencios administrativ, față de prevederile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, iar în ceea ce privește instanța de contencios administrativ competentă se reține incidența dispozițiilor art. 10 alin. (1) și (3) din același act normativ.

Prevederile legale anterior evocate stabilesc două criterii pentru determinarea instanței de contencios administrativ competente, respectiv pozitionarea autorității publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală sau locală) și valoarea impozitului, taxei, contribuției care face obiectul actului administrativ.

În speță, socotindu-se vătămat în drepturile și interesele sale legitime, reclamantul a solicitat obligarea autorității pârâte la repararea prejudiciului cauzat, astfel că, raportat la obiectul concret al pretențiilor deduse judecății, în stabilirea competenței materiale nu operează criteriul valoric, ci este determinant criteriul rangului central al autorităților publice pârâte (Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne), față de care s-a solicitat finanțarea și acordarea de despăgubiri în situația în care prevederile ordonanței de urgență vor fi declarate neconstituționale, competența materială de soluționare a cauzei de față revenind, pe cale de consecință, secției de contencios administrativ a curții de apel.

Reține Înalta Curte că problema de drept a făcut obiectul unei soluții de principiu adoptate în cadrul Ședinței judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție din data de 16 octombrie 2023, în exercitarea rolului Înaltei Curți de unificare a jurisprudenței, consacrat de art. 126 alin. (3) din Constituția României și art. 20 alin. (2) din Legea nr. 304/2022, în care s-a stabilit că: "Raportat la scopul urmărit de către reclamanți prin introducerea acestor acțiuni pe rolul instanțelor de judecată, respectiv la obiectul acțiunii, constând în obligarea autorității pârâte (autoritate centrală) la plata de despăgubiri și la emiterea unui act administrativ prin care să dispună încetarea vătămării, competența materială și teritorială de soluționare a cauei aparține, în conformitate cu dispozițiile art. 9 alin. (5) coroborat cu art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel în a cărei circumscripție teritorială își au domiciliul reclamanții".

În raport și de dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, care prevăd că reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său, Înalta Curte reține, potrivit înscrisurilor din dosar, că reclamantul are domiciliul în circumscripția teritorială a Curții de Apel Craiova, motiv pentru care constată că această instanță este competentă material și teritorial să soluționeze cauza în fond.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova – secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A. și în retragere din Administrația Națională a Penitenciarelor, pentru B. și pe pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, în favoarea Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 17 ianuarie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.