ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1186/2024

Ședința publică din data de 29 februarie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de data de 25 ianuarie 2022 sub numărul de dosar x/2022, pe rolul Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Culturii și pe pârâta Direcția Județeană pentru Cultură Argeș anularea avizului favorabil emis în data de 12.02.2020 de către pârâte prin care s-a avizat proiectul public al Primăriei Municipiului Câmpulung de reabilitare urbană a orașului denumit "Reabilitare str. x și strada x de la intersecția cu str. x până la intersecția cu str. x în mun. Câmpulung" întocmit de un colectiv de arhitecți, documentație prezentată Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice nr. 8 cum se precizează în adresa nr x/9.11.2021; anularea adresei nr. x/10.01.2022 emisă de Ministerul Culturii prin Direcția Județeană pentru Cultura Argeș prin care a fost respinsă plângerea prealabilă.

Prin sentința civilă nr. 810/29.04.2022, Curtea de Apel București a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești, reținând incidența în cauză a dispozițiilor art. 10 alin. (3) și (4) din Legea nr. 554/2004.

Cauza a fost înregistrată la Curtea de Apel Pitești la data de 23.05.2022, sub nr. x/2022.

Prin sentința nr. 124/F-CONT pronunțată la 3 octombrie 2022, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins excepția de necompetență teritorială a Curții de Apel Pitești, a calificat excepția lipsei de interes și excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, ambele invocate de pârâta Direcția Județeană Pentru Cultură Argeș, ca fiind excepția de inadmisibilitate a acțiunii, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Culturii, a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamant A., în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL CULTURII, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, a admis excepția de inadmisibilitate a cererii de chemare în judecată și a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU CULTURĂ ARGEȘ, ca inadmisibilă.

Împotriva sentinței nr. 124/F-CONT pronunțate la 3 octombrie 2022 de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul A. care, invocând dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond admiterea acțiunii, astfel cum a fost motivată.

În cuprinsul motivelor de recurs a susținut că instanța a respins acțiunea pe excepția de inadmisibilitate reținând în principal că avizul atacat nu ar fi decât un act premergător autorizației de construire ce nu putea fi contestat separat de autorizație, iar în al doilea rând că ar fi invocat doar încălcarea unui interes legitim public, nu și încălcarea unui drept subiectiv sau a unui interes legitim privat.

Reclamantul a menționat că locuiește în Municipiul Câmpulung și o parte dintre monumentele istorice ale orașului nu sunt protejate de către autoritățile publice, încălcând flagrant și interpretând în mod discreționar prevederile legale, dovedind astfel calitatea și interesul său. Susține că, în centrul istoric al orașului Câmpulung, în zona străzii Negru Vodă, se efectuează lucrări de restaurare de mai mult de un an, iar prin emiterea avizului atacat se încalcă legea și i se încalcă un drept subiectiv, în calitate de locuitor al orașului prin distrugerea unui sit istoric.

Excepția inadmisibilității trebuia sa fie respinsă, întrucât avizul este un act administrativ în sensul Legii 554/2004 și prin raportare la art. 1 si art. 2 alin. (1) lit. r) din Legea nr. 554/20024: r) interes legitim public - interesul care vizează ordinea de drept și democrația constituțională, garantarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenței autorităților publice.

Prin procesul-verbal de control întocmit de ISC din 18.03.2022 s-a reținut că lucrările se execută fără a fi aprobată o documentație PUZ aprobată PUD pentru zona centrală și cu valoare istorico-arhitecturală deosebită. La data când pârâtele au emis avizul favorabil nr. 7-70/12.02.2020 si au avizat documentația nu a existat PUZ si PUD care erau obligatorii. Din proiectul avizat, dar și din răspunsul pe care pârâții i l-au trimis cu nr. x/09.2021 rezultă că a avut loc o modificare la Strada x ce traversează pe direcția nord - sud centrul istoric al orașului Câmpulung, cu câte două benzi de circulație pe sens, la vest, respectiv la est de Bulevardul "Pardon".

În urma lucrărilor de restaurare a centrului istoric al orașului Câmpulung, a avut loc desființarea străzii Negru Vodă, în sensul că în loc de doua benzi de circulație cum era inițial până la începerea lucrărilor de reabilitate a rămas doar o singura banda de mers in urma documentației avizate de pârâte.

La emiterea avizului s-a încălcat art. 32 alin. (5) din Lege nr. 350/2001 din 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și art. 19 din Ordinul nr. 233/2016 din 26 februarie 2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001.

Pe de o parte s-a desființat calea de acces auto Negru Vodă, care dintotdeauna avea două benzi pe sens, iar pe de altă parte se construiește un trotuar nou, de 5 m lățime, de-o parte și de cealaltă a Bulevardului "Pardon" cu borduri din granit, și nu din piatră cum au fost la început. În lipsa acestor documente pârâtele nu puteau emite avizul favorabil, întrucât erau instituțiile obligate să protejeze monumentele istorice.

Mai mult acest aviz încalcă si Planul de Mobilitate Urbana Durabilă alMunicipiului Câmpulung care nu prevede in acea zonă eliminarea unei benzi de circulație si mărirea trotuarului existent.

Toate aceste încălcări ale legii care atrag nulitatea absoluta legitimează interesul reclamantului în promovarea acestei acțiuni si caracterul admisibil al acesteia.

Intimata-pârâtă Direcția Județeană pentru Cultură Argeș a depus întâmpinare și, fără a invoca excepții, a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală a soluției instanței de fond.

Intimatul-pârât Ministerul Culturii a depus întâmpinare, prin care a invocat, în principal, excepția nulității, iar în subsidiar, a solicitat respingerea căii de atac ca nefondate și menținerea ca legală a soluției instanței de fond

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.

a) În ceea ce privește excepția nulității recursului

Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția nulității recursului invocată de către intimatul-pârât Ministerul Culturii, Înalta Curte apreciază că este nefondată, întrucât prin cererea de recurs, recurentul a formulat critici sumare care pot fi circumscrise formal motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., astfel că nu se poate reține lipsa motivelor în sensul prevederilor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

b) Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

Cu titlu prealabil, instanța de control judiciar reține că, prin cererea de recurs reclamantul a formulat și critici ce vizează fondul cauzei, invocând încălcarea de către prima instanță a unor norme de drept referitoare la temeinicia acțiunii în anularea avizului emis de pârâte, sub aspectul cadrului legislativ imperativ, respectiv Legea nr. 350/2001, Ordinul Nr. 233/2016 din 26 februarie 2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001 și Legea nr. 554/2004, înțelegând prin aceasta să-și mențină susținerile formulate în cererea de chemare în judecată și solicitând, pe fondul cererii, admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.

Sub acest aspect este de observat faptul că demersul judiciar al recurentului-reclamant vizează verificarea legalității sentinței nr. 124/2022 pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr. x/2022, prin care s-a respins ca inadmisibilă acțiunea, soluție adoptată în considerarea faptului că reclamantul a învestit instanța exclusiv cu anularea avizului nr. x/12.02.2020 și a adresei nr. x/10.01.2022, emise de pârâtul Ministerul Culturii și Direcția Județeană pentru Cultură Argeș, acte premergătoare autorizației de construire și că, reclamantul nu ar justifica un interes personal în promovarea acțiunii și nici un prejudiciu direct care să fie determinat de conținutul avizului contestat.

Ca urmare, în calitate de instanță de control judiciar, Înalta Curte este învestită cu verificarea conformității soluției pronunțate de către curtea de apel asupra admisibilității acțiunii reclamantului, cu regulile de drept aplicabile, controlul de legalitate a soluției date asupra acesteia urmând a fi efectuat în aceste limite, iar aspectele ce țin de fondul cererii de anulare a actului contestat excedează cadrului procesual astfel stabilit în cauza pendinte, având în vedere dispozițiile art. 497 și art. 498 alin. (2) din C. proc. civ.

În consecință, vor fi înlăturate criticile recurentului aduse sentinței pe fond din această perspectivă.

Înalta Curte apreciază celelalte critici drept nefondate.

În ceea ce privește criticile subsumate cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. se rețin următoarele:

În mod eronat recurentul-reclamant a apreciat că excepția inadmisibilității trebuia sa fie respinsă, întrucât avizul este un act administrativ în sensul Legii 554/2004 și prin raportare la art. 1 si art. 2 alin. (1) lit. r) din Legea nr. 554/20024: r) interes legitim public - interesul care vizează ordinea de drept și democrația constituțională, garantarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competenței autorităților publice.

Având în vedere definiția legală a actului administrativ din cuprinsul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, în acord cu cele reținute de instanța de fond Înalta Curte constată că avizul contestat nu este un act administrativ, întrucât nu dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice, ci este un simplu act preparatoriu, care cuprinde concluziile rezultatului verificărilor efectuate de Ministerul Culturii sau de serviciile publice deconcentrate ale ministerului, în vederea emiterii autorizației de construire. Avizul în discuție nu este un act de autoritate, întrucât el doar pregătește luarea unor măsuri (în speță emiterea autorizației de construire), fără a conține el însuși asemenea măsuri, neavând caracter executoriu și neproducând efecte juridice proprii.

Față de aceste considerente, Înalta Curte constată că prima instanță a stabilit în mod corect natura actului contestat de reclamant, criticile recurentului fiind nefondate, câtă vreme avizul a cărui anulare se solicită nu are caracter de act administrativ în înțelesul definiției art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, astfel că acțiunea în anulare este inadmisibilă.

Susținerea recurentului, în sensul că la emiterea avizului s-au încălcat dispozițiile art. 32 alin. (5) din Lege nr. 350/2001 din 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și art. 19 din Ordinul nr. 233/2016 din 26 februarie 2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 350/2001, nu poate fi verificată pe calea recursului, având în vedere că acțiunea a fost respinsă ca inadmisibilă nefiind atacată autorizația de construire, iar potrivit dispozițiilor Legii contenciosului administrativ pot face obiectul controlului instanței de contencios doar actele administrative astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004.

Este nefondată critica recurentului privind faptul că are un interes legitim în formularea acțiunii.

Curtea constituțională a statuat prin Decizia nr. 66 din 15.01.2009 că "... prin acțiunea introdusă, persoanele fizice și persoanele juridice de drept privat trebuie să dovedească mai întâi că a avut loc o încălcare a dreptului sau interesului lor legitim privat, după care să susțină în sprijinul cererii și vătămarea interesului public, ce decurge din actul administrativ atacat. Prin adoptarea textului criticat, legiuitorul a urmărit să "paralizeze" așa-numitele "acțiuni populare" intentate de unele persoane fizice sau juridice de drept privat care, neavând argumente să dovedească o vătămare a unui drept sau interes legitim privat propriu, recurg la calea acțiunilor întemeiate exclusiv pe motivul vătămării interesului public."

Înalta Curte constată că reclamantul nu poate afirma concret cum, de ce și în ce măsură emiterea avizului i-ar putea afecta vreun drept subiectiv sau interes legitim privat, iar prin cererea de chemare în judecată și ulterior, în fața instanței de fond a menționat doar că s-a încălcat un interes legitim public invocând dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. r) din Legea nr. 554/2004.

Judecătorul fondului în mod legal a reținut că potrivit art. 8 alin. (1

1

) din Legea contenciosului administrativ, vătămarea interesului legitim public trebuie să decurgă logic din încălcarea unui drept subiectiv sau a unui interes legitim privat al reclamantului.

În acest context, față de cele expuse anterior se constată că instanța de fond a aplicat corect dispozițiile legale antereferite și a constatat că acțiunea reclamantului este inadmisibilă.

Pentru aceste considerente, constatând că nu sunt incidente cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în condițiile art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 496 C. proc. civ., va respinge recursul declarat de reclamantul A., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția nulității recursului.

Respinge recursul declarat de A. împotriva sentinței nr. 124/F-CONT pronunțate la 3 octombrie 2022 de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 29 februarie 2024.