ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 816/2024

Ședința publică din data de 14 februarie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin încheierea din data de 11 ianuarie 2023, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a dispus, în dosarul nr. x/2018, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., suspendarea, până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2022 aflat pe rolul Curții de Apel Pitești, a judecării recursului declarat de pârâții Primarul Municipiului Pitești, Primăria Municipiului Pitești - prin Primar și Consiliul Local al Municipiului Pitești și a recursului declarat de pârâta A. împotriva sentinței nr. 311 din data de 18 martie 2022, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2018, intimați fiind reclamanții B., C. și D. - prin reprezentant D. Tiberiu - Gabriel, intervenienta E., precum și intervenienții în favoarea recurentei - pârâte A.: F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., dar și titularii cererii de intervenție voluntară accesorie în interesul intimatei A., mai precis X. S.R.L., Y. S.R.L., Z. S.R.L., AA., BB., CC., DD. și EE., reprezentat de curator FF..

Împotriva încheierii civile indicate, pârâta societatea A. a declarat recurs, prin care, invocând incidența cazurilor de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 5 și pct. 6 C. proc. civ., a solicitat casarea în tot a hotărârii atacate și dispunerea continuării judecății.

Urmare unei succinte prezentări a dezbaterilor derulate în fața Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2018, la termenul de judecată din data de 11 ianuarie 2023, asupra măsurii suspendării cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., în raport de existența pe rolul Curții de Apel Pitești a dosarului nr. x/2022, dar și a soluției sus indicatei instanțe în această privință, recurenta - pârâtă a invocat, în esență, printr-un prim set de argumente că, potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. raportat la art. 21 din Constituție și art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, chiar dacă în speță hotărârea pronunțată este doar o încheiere și chiar dacă se referă la suspendarea cauzei și nu la fondul recursului, instanța avea obligația legală de a îndepărta motivat apărările părților și de a-și justifica propriul raționament judiciar care a condus la soluția adoptată, aspecte pe care, însă, Curte de Apel Pitești nu le-ar fi îndeplinit.

Printr-un alt set de argumente, recurenta - pârâtă a arătat că instanța ce a pronunțat hotărârea recurată a aplicat greșit dispozițiile art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., fiind dispusă în opinia recurentei în mod greșit măsura suspendării cauzei.

Din această perspectivă, recurenta - pârâtă a argumentat că obiectul principal al cauzei pendinte îl reprezintă anularea autorizației de construcție nr. x/2018, emisă de Primarul municipiului Pitești, pentru mai multe pretinse motive de nelegalitate, printre care și lipsa avizului Ministerului Culturii, nerespectarea O.M.S. nr. 119/2004, nerespectarea regimului de înălțime stabilit prin PUZ, iar instanța de fond a admis cererea de anulare a autorizației de construcție având în vedere și lipsa avizului Ministerului Culturii, pe considerentul că imobilul situat în Mun. Pitești, Bd. x nr. 54 face parte din Situl GG.. x, așa cum rezultă din Lista Monumentelor Istorice, având codul x.

Pe de altă parte, recurenta - pârâtă a evocat aspectele dezlegate de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 2514/2022, apreciind că, în raport de acestea, cererea de anularea a Ordinului nr. 2612/11.06.2019 nu ar putea și nu ar trebui, în opinia sa, să țină în loc dosarul pendinte, cu atât mai mult cu cât prin sentința civilă nr. 29/2023, pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr. x/2022, a fost respinsă cererea de anulare a Ordinului Ministrului Culturii și Cultelor nr. 2612/2022.

Totodată, recurenta - pârâtă a făcut trimitere la sentința nr. 139 din data de 20 octombrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr. x/2022, prin care s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții din prezentul dosar și care a rămas definitivă prin nerecurare.

3.1. Prin întâmpinarea depusă în dosarul instanței de recurs, intimații reclamanți B., C. și D. au solicitat respingerea recursului, ca nefondat, învederând în esență că încheierea atacată este motivată și a fost dată cu respectarea prevederilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., câtă vreme între obiectul dosarului nr. x/2022 și cel al cauzei pendinte există o strânsă legătură.

3.2. Legal citați, restul intimaților nu au formulat întâmpinări.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 494, art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 C. proc. civ., iar prin rezoluția din data de 2 octombrie 2023 s-a fixat termen de judecată la data de 14 februarie 2024, în ședință publică, cu citarea părților.

II. Soluțiile instanței de recurs asupra căii de atac formulate

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și încheierea recurată, în raport de motivele de casare invocate și normele legale incidente, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâta societatea A. S.R.L este nefondat, pentru următoarele considerente:

Art. 488 alin. (1) C. proc. civ. (Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată) prevede:

"(1) Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: ... 6. când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei; ... 8. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material."; totodată, potrivit art. 483 C. proc. civ. "(3) Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile. (4) În cazurile anume prevăzute de lege, recursul se soluționează de către instanța ierarhic superioară celei care a pronunțat hotărârea atacată. Dispozițiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător." [s.n.].

Din interpretarea dispozițiilor citate în precedent, Înalta Curte reține că recursul reprezintă acea cale extraordinară de atac prin care hotărârea atacată este supusă controlului judiciar prin prisma conformității sale cu regulile de drept aplicabile, ceea ce implică recunoașterea posibilității părții interesate de a o critica doar pentru motive de nelegalitate.

În acest sens, Înalta Curte subliniază că lectura atentă a art. 20 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ nu denotă că legiuitorul ar fi înțeles să deroge în materia contenciosului administrativ de la caracterul recursului de cale extraordinară de atac, limitată doar la un control de legalitate a hotărârii judecătorești pronunțate de instanța ierarhic inferioară, ci reglementează unele norme speciale cu privire la calea de atac specifică materiei, termenul de exercitare al acesteia și soluțiile în caz de admitere a recursului. În consecință, dreptul procesual comun al art. 483, art. 486 și art. 488 C. proc. civ. este aplicabil și în cazul recursului specific procedurii de contencios administrativ, astfel că partea recurentă nu este îndreptățită și la un control judiciar de temeinicie, adică sub aspectul situației de fapt stabilite de prima instanță, ci doar de legalitate.

Or, ab initio, este inadmisibilă orice critică formulată în recurs de partea recurentă prin care se contestă situația de fapt stabilită de prima instanță, inclusiv prin analiza probelor administrate, adică un control de temeinicie solicitat de recurentă în calea de atac, date fiind considerentele dezvoltate în precedent.

În proces, dincolo de unele referiri la situația de fapt, recurenta-pârâtă a dezvoltat prin memoriul de recurs critici susceptibile de a se circumscrie motivelor de casare/nelegalitate de la art. 488 alin. (1) pct. 5 și pct. 6 C. proc. civ.

Întrucât prin calea de atac exercitată recurenta - pârâtă pune în discuție nerespectarea, de către instanța emitentă a încheierii de ședință recurate, a obligației de a motiva această hotărâre, în vederea unei optime analize a criticilor evocate Înalta Curte va proceda la a analiza mai întâi criticile subsumate cazului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., iar ulterior pe cele prin care se invocă incidența motivului de casare/nelegalitate reglementat de 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Procedând, în continuare, la analiza argumentelor evocate în memoriul de recurs, Înalta Curte observă că, în accepțiunea titularei căii de atac, hotărârea recurată ar fi susceptibilă de casare, dintr-o primă perspectivă, în raport de o pretinsă încălcare a prevederilor art. 6 din Convenția [europeană] a drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Convenția EDO) și art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ.

Înalta Curte reține că obligația de motivare a unei hotărâri judecătorești, conform prevederilor art. 425 C. proc. civ., se referă la prezentarea argumentelor părților, stabilirea în considerentele hotărârii a situației de fapt expuse în detaliu, încadrarea în drept, expunerea unui raționament propriu pentru care s-a ajuns la adoptarea soluției date în cauză, elemente ce se regăsesc în cuprinsul hotărârii supuse recursului în prezenta cauză.

Curtea de Apel Pitești a arătat în mod expres motivele pentru care s-a ajuns la soluția adoptată, fiind respectate prevederile art. 425 C. proc. civ., și a arătat silogismul logico-juridic ce a stat la baza încheierii pronunțate.

În jurisprudența sa constantă, instanța supremă a stabilit că motivarea unei hotărâri nu este o problemă de volum, ci una de esență, de conținut, aceasta trebuind să fie clară, concisă și concretă, în concordanță cu probele și actele de la dosar. Înalta Curte a mai statuat că motivarea hotărârii constituie o garanție pentru părți în fața eventualului arbitrariu, judecătoresc, precum și singurul mijloc prin care se dă posibilitatea de a se exercita controlul judiciar, circumscriindu-se astfel noțiunii de proces echitabil în condițiile prevăzute de art. 6 din Convenția EDO.

Se rețin a fi incidente în cauză argumentele statuate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (paragraful 20 din hotărârea pronunțată în cauza Gheorghe Mocuța contra României), potrivit cărora "..., deși articolul 6 § 1 obligă instanțele să își motiveze hotărârile, acesta nu poate fi interpretat ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (a se vedea Van de Hurk împotriva Țărilor de Jos, 19 aprilie 1994, pct. 61, seria x nr. x) . . . . . . . . . .Instanțele trebuie să răspundă la argumentele esențiale ale părților, dar măsura în care se aplică această obligație poate varia în funcție de natura hotărârii și, prin urmare, trebuie apreciată în lumina circumstanțelor cauzei (a se vedea, alături de alte hotărâri, Hiro Balani împotriva Spaniei, 9 decembrie 1994, pct. 27, seria x nr. x-B)".

Instanța de judecată nu este obligată legal să răspundă oricărui argument de fapt și de drept invocat de parte, ci să analizeze chestiunea litigioasă, sens în care poate să analizeze global argumentele respective, printr-un raționament juridic de sinteză, ori să analizeze un singur aspect considerat esențial - ceea ce face de prisos analiza restului argumentelor menționate în cererea părții în sprijinul aceluiași motiv, astfel că omisiunea de a cerceta un anumit argument sau o afirmație a unei părți nu deschide calea recursului, pentru nemotivare.

În concret, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a argumentat soluția pronunțată în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., subliniind atât obiectul cauzei ce face obiectul dosarului nr. x/2022, cât și pe cel al dosarului nr. x/2018, precum și elementele pe care le-a considerat relevante din perspectiva condițiilor impuse de textul normativ în virtutea căruia a dispus suspendarea.

În raport de aceste aspecte, Înalta Curte reține caracterul nefondat al criticilor circumscrise motivului de casare/nelegalitate reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., întrucât încheierea de ședință din data de 11.01.2023 pronunțată în dosarul nr. x/2018 cuprinde argumente pe care și-a fundamentat Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal soluția pronunțată, chiar dacă acestea sunt succint exprimate.

Ceea ce trebuie observat în cauză este faptul că cerința existenței unei motivări concise, care nu are elemente de contradictorialitate, este îndeplinită, fiind respectate garanțiile unui proces echitabil și ale dreptului la apărare, astfel cum acestea sunt ocrotite prin prisma dispozițiilor art. 6 din Convenția EDO.

Analizând în continuare criticile subsumate motivului de casare/nelegalitate reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte le găsește, de asemenea, nefondate, câtă vreme Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a aplicat corect prevederile art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Conform acestui text normativ, instanța poate suspenda judecata când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existența ori inexistența unui drept care face obiectul unei alte judecăți.

Pe cale de consecință, cazul de suspendare facultativă prevăzut de art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. implică exercitarea unui drept de apreciere reglementat în favoarea instanței, ce este însă circumscris următoarelor condiții:

(i) existența altei judecăți care să aibă drept obiect existența sau inexistența unui drept;

(ii) dezlegarea cauzei în care este analizată oportunitatea temporizării judecării acesteia (prin suspendare) să depindă, în tot sau în parte, de existența sau inexistența acestui drept.

Înalta Curte observă că, prin sentința civilă nr. 311 din 18 martie 2022 pronunțată în dosarul nr. x/2018, Tribunalul Vâlcea, secția a II-a civilă a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților și excepția inadmisibilității capătului de cerere privind demolarea construcțiilor efectuate până la momentul formulării cererii de chemare în judecată, invocate de pârâta A., a admis excepția de nelegalitate a Hotărârii Consiliului Local Pitești nr. 336/07.09.2017 privind avizarea Planului Urbanistic de Detaliu pentru investiția:

"Construire ansamblu clădire mixtă 2S+P+10E", amplasament Bd. x, mun. Pitești, jud. Argeș, invocată de reclamanți și a admis în parte cererea formulată de reclamanți, anulând autorizația de construire nr. x din 20.03.2018 emisă de Primarul Municipiului Pitești privind lucrările de construire pentru "Ansamblu clădire mixtă (2S+P+10E) cu locuințe colective (64 apartamente), spații comerciale, (93 locuri de parcare din care 71 subterane), sistematizare teren si organizare șantier". De asemenea, Tribunalul Vâlcea a respins capătul de cerere privind demolarea construcțiilor existente la momentul formulării cererii de chemare în judecată ca rămas fără obiect și ca neîntemeiată cererea de intervenție voluntară accesorie în interesul pârâtei A., formulată de intervenienta E..

În motivarea hotărârii sus indicate, Tribunalul Vâlcea a apreciat ca fiind întemeiat, printre altele, motivul de nelegalitate invocat de reclamanți privind lipsa avizului eliberat de Ministerul Culturii prin Direcția Județeană pentru Cultură Argeș, în raport de faptul că imobilul situat în mun. Pitești, Bd. x nr. 54 face parte din Situl GG.. x, așa cum rezultă din Lista Monumentelor Istorice, având codul x. În acest sens, Tribunalul Vâlcea a reținut că terenul pe care urma să fie edificat imobilul vizat de autorizația de construire nr. x din 20.03.2018 emisă de Primarul Municipiului Pitești face parte din situl GG.. x, fiind astfel o zonă construită protejată.

Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a fost învestită cu soluționarea recursurilor declarate împotriva sentinței nr. 311 din data de 18 martie 2022, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, secția a II-a civilă, în dosarul nr. x/2018, fiind chemată să analizeze inclusiv anterior indicata chestiune.

Pe de altă parte, Ordinul Ministrului Culturii și Cultelor nr. 2612/2022 are drept obiect radierea din Lista Monumentelor istorice a imobilului situat la adresa poștală I.C. Brătianu nr. 54, municipiul Pitești, județul Argeș.

Prin acțiunea ce face obiectul dosarului nr. x/2022 reclamanții B., C. și D. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministrul Culturii, Ministerul Culturii și A., anularea Ordinului Ministrului Culturii și Cultelor nr. 2612/2022 privind radierea din Lista monumentelor istorice a imobilului situat la adresa poștală I. C. Brătianu nr. 54. municipiul Pitești, județul Argeș, care figurează la rubrica adresa poștală în dreptul monumentului istoric clasat cu denumirea Situl urban "B-dul x", cod LM1 x și pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului culturii și cultelor nr. 2314/2001 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, și a Listei monumentelor istorice dispărute, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 542 din 02 iunie 2022.

În raport de aceste aspecte, Înalta Curte observă că pe rolul instanțelor existenta, la data pronunțării încheierii din 11 ianuarie 2023, o altă judecată, ce avea drept obiect verificarea legalității unui act administrativ ce privea chiar imobilul situat la adresa poștală Bd. x, municipiul Pitești, județul Argeș și viza radierea lui din Lista Monumentelor istorice.

În acest context, se reține ca fiind îndeplinită prima condiție impusă de art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Faptul că prin sentința civilă nr. 29/2023 pronunțată de Curtea de Apel Pitești în dosarul nr. x/2022 a fost respinsă cererea de anulare a Ordinului Ministrului Culturii și Cultelor nr. 2612/2022 nu prezintă relevanță în demersul de verificare a legalității încheierii din 11 ianuarie 2023, câtă vreme sentința civilă nr. 29/2023 a fost pronunțată la data de 22 martie 2023, ulterior datei încheierii atacate.

Cât privește cea de-a doua condiție impusă de art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., Înalta Curte consideră că aceasta este îndeplinită, câtă vreme aspectul apartenenței sau neapartenenței imobilului la o zonă construită protejată reprezintă unul dintre aspectele reținute de Tribunalul Vâlcea în sentința atacată cu recursurile pe care Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal este chemată să le analizeze în dosarul nr. x/2018.

Afirmațiile recurentei - pârâte referitoare la aspectele soluționate prin decizia nr. 2514 din 5 mai 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2020, nu pot fi valorificate în sensul propus de recurentă, câtă vreme obiectul respectivei cauze a fost reprezentat de obligarea pârâților la îndeplinirea procedurii legale de publicare în Monitorul Oficial al României, partea I, a "Ordinului Ministrului Culturii și Identității Naționale nr. 2612/11.06.2019 privind îndreptarea de eroare materială în Lista monumentelor istorice a monumentului istoric clasat cu denumirea Situl Urban B-dul x, cod LMI x, respectiv radierea imobilului situat la adresa poștală I.C. Brătianu nr. 54, municipiul Pitești, județul Argeș", în temeiul art. 2 alin. (2), art. 8, art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și art. 12 alin. (2) din Legea nr. 202/1998, precum și în stabilirea unui termen de executare de 5 zile de la rămânerea definitivă a sentinței, termen în care pârâții să efectueze procedura legală de publicare, în temeiul art. 18 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 și stabilirea, pentru fiecare zi de întârziere în executarea dispozițiilor instanței, a unei penalități de 1.000 RON/zi de întârziere, în sarcina pârâților obligați la efectuarea procedurii de publicare, în temeiul art. 18 alin. (5) din Legea nr. 554/2004. Reținerea, prin decizia nr. 2514 din 5 mai 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, a unui refuz nejustificat al autorității publice referitor la publicarea ordinului reprezintă o chestiune diferită de cea a legalității actului, or, suspendarea dosarului nr. x/2018 a avut în vedere obiectul dosarului nr. x/2022, ce privește verificarea legalității Ordinului Ministrului Culturii și Cultelor nr. 2612/2022.

De asemenea, nici argumentele referitoare la rămânerea definitivă a sentinței civile nr. 139 din 20 octombrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2022, nu pot fi valorificate, câtă vreme obiectul respectivei cauze l-a reprezentat cererea reclamanților B., C. și D. de suspendare a executării Ordinului Ministrului Culturii și Cultelor nr. 2612/2022 privind radierea din Lista monumentelor istorice a imobilului situat la adresa poștală Bd. x C. Brătianu nr. 54, municipiul Pitești, județul Argeș, iar nu verificarea legalității acestuia.

În concluzie, dată fiind întrunirea cumulativă a condițiilor reglementate de art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., nu se poate reține că măsura de temporizare a soluționării cauzei ce face obiectul dosarului nr. x/2018, dispusă de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal prin încheierea din data de 11 ianuarie 2023, ar fi contrară regulilor de procedură ce reglementează acest caz de suspendare facultativă, motiv pentru care sunt nefondate criticile subsumate de recurenta - pârâtă cazului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Față de cele arătate în precedent, observând prevederile art. 496 C. proc. civ. raportate la art. 20 din Legea nr. 554/2004 și fiind infirmate motivele de casare/nelegalitate invocate de recurentă, Înalta Curte va respinge recursul declarat de pârâta societatea A. împotriva încheierii din data de 11 ianuarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2018, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta societatea A. împotriva încheierii din data de 11 ianuarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2018, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 14 februarie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.