ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție

Sursă originală

ÎCCJ 05.06.2024

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 441/2024

HOTĂRÂRE

05.06.2024

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2024
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 441/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 05 iunie 2024

Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 17 mai 2024, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, s-a respins, ca nefondată, cererea formulată de inculpatul A. de ridicare, respectiv de restrângere a măsurilor asigurătorii instituite cu privire la bunurile sale prin ordonanța nr. 466/P/2020 din 20.10.2021 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, astfel cum au fost modificate prin încheierea din 17.05.2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022 de Curtea de Apel București, secția I Penală.

Pentru a dispune astfel, curtea de apel a reținut că, prin cererea formulată la data de 02.02.2024, inculpatul A. a solicitat în principal, ridicarea măsurilor asigurătorii instituite cu privire la bunurile sale, iar în secundar, restrângerea măsurilor asigurătorii instituite cu privire la bunurile care îi aparțin.

A arătat că prin ordonanța nr. 466/P/2020 din 20.10.2021 au fost instituire măsuri asigurătorii în scopul de a se evita ascunderea, distrugere, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot servi la repararea pagubei produse prin infracțiune, precum și pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare asupra unor bunuri mobile și imobile deținute de A. și a sumelor de bani deținute de acesta până la concurența sumei de 3.935.425,29 RON.

Conform procesului-verbal de aplicare a sechestrului din data de 27.10.2021, având în vedere cele dispuse prin ordonanța nr. x/P/2020 din 20.10.2021, s-a procedat la aplicarea sechestrului asupra următoarelor bunuri imobile, aflate în proprietatea inculpatului A., descrise si individualizate după cum urmează:

- cota de 1/2 din imobilul situat în București, Splaiul Unirii nr. 10, identificat prin nr. cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x municipiului București, compus din: apartament de 4 camere în suprafață de 110,3 mp, confort sporit, plus dependințe, proprietate evaluată estimativ la suma de 550.369,84 RON, conform Studiu de piață pentru anul 2021 privind valorile minime imobiliare în municipiul București - Apartamente. Imobilul în cauză este proprietatea inculpatului A. și a soției sale B., fiind dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/2004 de Notarul Public C., iar cota de 1/2 a inculpatului A. a fost evaluată estimativ la suma de 275.184,92 RON;

- cota de 1/2 din imobilul situat în București, Intrarea Catedrei nr. 17-23, identificat prin nr. cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x a municipiului București, compus din: apartament de 3 camere, confort II, în suprafață de 59,86 mp, plus dependințe, proprietate evaluată estimativ la suma de 353.194,38 RON, conform Studiu de piață pentru anul 2021 privind valorile minime imobiliare în municipiul București -Apartamente. Imobilul în cauză este proprietatea inculpatului A. și a soției sale B., fiind dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/2016 de Notarul Public D., iar cota de 1/2 a inculpatului A. a fost evaluată estimativ la suma de 176.597,19 RON;

- cota de 3/8 din imobilul situat în București; str. x, identificat prin nr. cadastral x și x, înscris în cartea funciară nr. x a municipiului București, compus din: teren în suprafață măsurată de 192 mp și casă de 3 camere plus dependințe cu suprafață totală de 50.27 mp, proprietate evaluată estimativ la suma de 401.086,17 RON, conform Studiu de piață pentru anul 2021 privind valorile minime imobiliare în municipiul București - Clădiri Individuale. Imobilul în cauză este proprietatea inculpatului A., în cotă de 3/8 și a numitei E., în cotă de 5/8 fiind dobândit prin moștenire. Cota inculpatului A. a fost evaluată estimativ la suma de 150.407,31 RON;

- cota de 3/8 din imobilul situat în comuna Corbeanca, sat Tamași, județ Ilfov, identificat prin nr. cadastral x și x, înscris în cartea funciară nr. x a localității Corbeanca, județ Ilfov, compus din: teren în suprafață de 3.728 mp și casă cu suprafața totală de 85 mp, proprietate evaluată estimativ la suma de 543.727,39 RON, conform Studiu de piață pentru anul 2021 privind valorile minime imobiliare în județul Ilfov. Imobilul în cauză este proprietatea inculpatului A., în cotă de 3/8 și a numitei E., în cotă de 5/8 fiind dobândit prin moștenire. Cota de 3/8 a inculpatului A. a fost evaluată estimativ la suma de 203.897,77 RON;

- cota de 1/2 din imobilul situat în comuna Olteni, județ Vâlcea, identificat prin nr. cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x a localității Bujoreni, județ Vâlcea, compus din: teren în suprafață de 31.794 mp, cu destinația de fâneață, proprietate evaluată estimativ la suma de 79.485,5 RON, conform Studiu de piață pentru anul 2021 privind valorile minime imobiliare în județul Vâlcea. Imobilul în cauză este proprietatea inculpatului A., în cotă de 1/2 și a soției sale B., fiind dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/2007 de BNP F.. Cota de 1/2 a inculpatului A. a fost evaluată estimativ la suma de 39.742,75 RON.

În baza ordonanței nr. 466/P/2020 din 20.10.2021, G. S.A. a comunicat la data de 27.10.2021, că a instituit măsura asiguratorie a popririi, după cum urmează:

- cont x având un sold de 90,7 RON,

- depozit la termen persoană fizică cu rata fixă a dobânzii - 3 luni - având un sold de 25.014,08 euro,

- depozit la termen persoană fizică cu rata fixă a dobânzii - 3 luni - având un sold de 25.014,08 euro.

Prin adresa x/25.10.2021 H. S.A. a comunicat că a instituit măsura asiguratorie a popririi, după cum urmează:

- cont RON-6.354,45 RON,

- depozit în valoare de 155.000 RON scadent la 19.04.2022,

- depozit în valoare de 3.002,77 RON, scadent la 01.11.2021,

- 3 depozite în valoare de 10.039,70 RON, scadente la 02.12.2021,

- 2 depozite în valoare de 50.198,50 RON, scadente la 02.12.2021,

- 3 depozite în valoare de 30.013,61 euro, scadente la 20.01,2022,

- depozit în valoare de 10.004,54 euro, scadent la 20.01.2022.

Prin Ordonanța nr. 466/P/2020 din 14.03.2022, s-a dispus transferul sumelor de bani poprite la G. S.A. în conturile IBAN x titular: ANAJ A. si x titular: ANABI A., deschise de Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate .

Prin Ordonanța nr. 466/P/2020 din 19.04.2022 s-a dispus menținerea sechestrului asigurător și a măsurii popririi dispuse prin Ordonanța din 20.10.2021 .

La data de 17.05.2022, Curtea de Apel București a admis, în parte, contestația formulată de inculpat împotriva ordonanței din data de 19.04.2022, conform încheierii pronunțate în dosarul nr. x/2022 și a dispus ridicarea popririi asigurătorii asupra contului de depozit în RON aparținând inculpatului A., deschis la H., care la data de 21.04.2022 avea un disponibil de 293.779,38 RON - cod client x, doar în limita sumei de 42.679 RON, în vederea plății impozitelor către Bugetul de Stat, urmând ca pentru restul sumei din acest cont și pentru sumele viitoare să se mențină măsura popririi asigurătorii până la concurența sumei de 3.935.425,29 RON.

Prin ordonanța nr. 466/P/2020 din 26.05.2022 s-a dispus transferul sumelor de bani poprite la H. S.A., cu excepția sumei de 42.678 RON, în conturile IBAN x titular: ANABI A. și x 0000 0022 8651 0001 titular: ANABI A., deschise de Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate .

A precizat că solicitarea sa de a se dispune ridicarea măsurilor asigurătorii instituite cu privire la bunurile al căror proprietar este are în vedere faptul că situația premisă a faptelor reproșate în prezentul dosar are în vedere faptul că inculpatul I. de profesie avocat, acuzat de complicitate la abuz în serviciu a procedat la încasarea unor sume de bani care nu se cuveneau din relația contractuală cu părțile civile, contractul de asistență juridică nefiind contestat de părțile civile.

Chiar dacă sub aspect legal, obligativitatea măsurii subzistă, curtea a observat că sumele de bani ce reprezintă prezumtivul prejudiciu, reprezintă o plată contractuală făcută de către J. și K. către Cabinet de Avocat I., la dosar fiind depus contractul ce are forță obligatorie între părți conform art. 1270 C. civ.. Pe de altă parte, inculpatul A. a acționat strict cu respectarea contractului și a voinței dlor. J. și K. iar raporturile juridice patrimoniale dintre părțile civile și Cabinet de Avocat I. au fost tranșate prin decizii definitive ale instanțelor de judecată, la nivelul anului 2020, acestea fiind depuse la dosar.

Mai mult, domnii J. și K. au declarat în mod neechivoc atât că datorează aceste sume și nu le contestă, precum și aceea că nu au avut nicio obiecțiune față de plățile realizate, plăți ce consideră că sunt cuvenite Cabinetului de Avocat I..

Totodată, s-a reținut că părțile civile nu au formulat niciodată acțiuni împotriva BEJ A. sau a inculpatului Casagranda, nu au justificat niciun fel de pretenții civile în procesul penal privind pe inculpatul A.. Toate sumele reclamate de aceștia au fost încasate de Cabinet de Avocat I. pentru o activitate derulată pe parcursul a 12 ani și 300 de faze procesuale, finalizate cu încasarea integrală de către aceștia a sumei de 4,2 milioane euro. Situația litigioasă a urmat denunțării contractului avocațial imediat după încasarea creanței de către părțile civile.

În egală măsură, a subliniat faptul că părțile civile K. și J. au recuperat potrivit sentinței civile definitive, parte din această sumă în dosarul de executare silită nr. x/2020 al L..

A arătat că se poate constata existența unei disproporții vădite între valoarea bunurilor indisponibilizate și valoarea prejudiciului reproșat în cauză.

Totalizând valoarea indisponibilizată cumulată a sechestrelor și popririlor în ceea ce îl privește pe inculpatul A., a rezultat un total de 845.829,94 RON (imobile neexpertizate cu valori net inferioare celor de piață - minim 30% și chiar 70%) 100.056,32 euro și 90,70 RON (transferați în conturile ANABI de la G.), 300.133,83 RON (popriți în conturile M.) și 100.180,14 euro (popriți în conturile M.).

S-a reținut că totalul sumelor indisponibilizate prin sechestre sau popriri este numai în privința inculpatului A. de 2.136.043,55 RON (fără a lua în calcul subevaluarea cu minim 30%-70% a bunurilor imobiliare - 1.146.054,47 RON și 200.236,46 euro (la un curs de 4,9441 RON/1 euro = 989.989,08 RON).

Mai mult, s-a arătat că, în afara sumei de 2.136.043,55 RON indisponibilizată în patrimoniul inculpatului A., au fost indisponibilizate și multe alte sume, astfel:

- suma de 2.165.514,02 RON și 119.883,07 euro (la un curs de 4,9441/1 euro = 592.713,88 Iei) ceea ce reprezintă un total indisponibilizat de 2.758.227,91 RON în patrimoniul terțului N., sume transferate la ANABI; suma de 48.115,48 RON și 1982,97 euro (la un curs de 4,9441/1 euro = 9804 RON) ceea ce reprezintă un total indisponibilizat de 57.919,48 RON de la inculpatul I., sume transferate la ANABI,

- contravaloarea a 496.000 RON indisponibilizați prin sechestrul asupra cotei de 1/2 din apartamentul coproprietate și poprire pe conturile terțului O.;

- suma de 65.000 de euro (la un curs de 4,9441/1 euro = 321.366,5 RON) de la terți P. și Q. (soți), ce reprezintă un total indisponibilizat de 321.366,5 RON;

- un imobil (apartament și două locuri de parcare) neexpertizat și subevaluat cu minim 50% respectiv la suma de 448.913,02 RON, 41.626,48 RON și 35.095,83 RON, reprezentând un total indisponibilizat de 525.635,33 RON de la E..

Prin adunarea tuturor sumelor de bani poprite cu valorile bunurilor imobiliare sechestrate (care așa cum a arătat sunt vădit subevaluate, nefiind expertizate) s-a obținut o sumă totală de 6.295.192,77 RON sumă ce în condițiile expertizării la valoarea curentă de piață a bunurilor imobiliare ar crește cu minim 2.000.000 RON. Chiar și acceptând subevaluarea bunurilor care în contextul etapei procesuale curente a punerii în mișcare a acțiunii penale (concomitent schimbării încadrării) nu se justifică, se poate observa că între suma prezumată a fi prejudiciu de 3.935.425,29 RON și suma reală totală indisponibilizată de 6.295.192,77 RON există o diferență nejustificată în plus de 2.359.767,48 RON, sume licit dobândite neputând proveni din activitățile pretins nelegale, al căror prejudiciu a fost limitat de constituirea de parte civilă.

În plus, la dosarul cauzei, în fața instanței de judecată a fost depusă o solicitare scrisă din partea inculpatului I. și a doamnei N., ca o sumă totală de peste 2.000.000 de RON din sumele virate în subconturile ANABI ai căror titulari sunt, să fie transferată în conturile părților civile.

În acest fel, s-a putut observa că solicitarea d-lui I. și a doamnei N. nu face altceva decât să împlinească scopul pentru care măsurile asigurătorii dispuse în cauză să fie atins - respectiv despăgubirea părților civile.

În subsidiar, a solicitat să se dispună restrângerea obiectului măsurilor asigurătorii care îl vizează prin limitarea acestora la suma care nu este acoperită de cererea formulată de către dl. I. și de către doamna N.. În acest fel, se va putea asigura îndeplinirea cerinței proporționalității dintre îngrădirea dreptului său la proprietate și acuzația care i se aduce dar pe care o contestă și la acest moment.

La termenul de judecată din data de 26.04.2024, Curtea a pus în discuție cererea formulată de către inculpatul A..

Apărătorul ales al inculpatului A. a depus la dosar o cerere completatoare prin care a arătat că referitor la solicitarea de ridicare a măsurilor asiguratorii cu privire la bunurile aflate în proprietatea sa a dus următoarele argumente de drept.

A arătat în cererea anterioară faptul că domnii J. și K. s-au constituit părți civile cu privire la sume de bani care au ajuns în conturile domnului avocat I..

A înțeles să completeze prin prezenta referindu-se la faptul că, așa cum a reținut și instanța în încheierea din data de 01.03.2024, există hotărâri judecătorești definitive ale unor instanțe civile prin care s-a stabilit că aceste sume trebuie restituite de către dl. I..

În concret, a indicat sentința civilă nr. 5832/08.08.2018 pronunțată în dosarul x/2017 al Judecătoriei Sectorului 5 prin care instanța a dispus restituirea sumelor eliberate nelegal, respectiv a sumei de 3.020.614,8 RON în sarcina Cabinetului de Avocat I. (DUP filele x).

În acest fel, prin sentința definitivă nr. 1193 din 08.03.2019 pronunțată în dosarul nr. x/2018, instanța civilă a dispus restabilirea situației anterioare, prin obligarea Cabinetului de Avocat I. la plata, către contestatorul J., a sumei de 915.525,48 RON și prin obligarea intimatului la plata, către contestatorul K., a sumei de 1759,81 RON (DUP filele x).

În aceste condiții, constituirea de parte civilă vizează sume cu privire la care Cabinetul de Avocat I. a fost obligat la restituire prin hotărâri judecătorești civile, hotărâri care sunt definitive și cu privire la care se derulează și procedura de executare silită în prezent.

Cu privire la solicitarea privind restrângerea obiectului măsurilor asiguratorii, în cererea deja depusă la dosar a menționat faptul că există o disproporție între valoarea bunurilor care se află în proprietatea inculpatului și cu privire la care s-a dispus instituirea măsurilor asigurătorii în prezentul dosar și valoarea prejudiciului reținut prin rechizitoriu. A arătat că față de prejudiciul reținut prin rechizitoriu - 3.935.425,2 RON (compus din suma de 3.020.614,8 RON, sumă ce a fost eliberată în dosarul de executare nr. 34/2016 și suma de 914.810,49 RON, sumă ce a fost eliberată în dosarul de executare nr. 70/2018). Prin aceeași cerere a arătat si că totalul sumelor indisponibilizate prin sechestre sau popriri este numai în privința inculpatului A. de 2.136.043 55 RON (fără a lua în calcul subevaluarea cu 30%-70% a bunurilor imobiliare - 1.146.054,47 RON și 200.236,46 euro (la un curs de 4,9441 RON/1 euro 989.989,08 RON).

A mai arătat că afirmațiile sale sunt susținute într-o manieră si mai consistentă de împrejurarea că între timp în conturile părților civile au fost încasate sume de bani importante.

Astfel, în urma dispoziției de ridicare a măsurilor asigurătorii regăsit în încheierea de ședință din data de 15.03.2024, în conturile acestora a fost transferată suma de 2.502.555,07 RON din conturile domnului I. și ale doamnei N., La aceasta se adaugă faptul că dl. I. (așa cum reiese din adresa depusă la dosar) a achitat direct domnului J. suma de 120.000 RON (la data de 22.09.2023), dar și faptul că în dosarul de executare al L., în perioada 03.08.2020-18.05.2023 a fost recuperată suma de 112.545.17 RON.

În raport de cele mai sus arătate, prin raportare la suma indicată în rechizitoriu cu titlu de prejudiciu, de 3.935.425,29 RON, a rezultat că eventuale măsuri asiguratorii prin raportare la elementele nou apărute ar mai putea viza doar suma de 1.197.325,7 RON (sumă cu privire la care hotărârile judecătorești definitive indicate la punctul din prezenta au dispus ca ea să fie plătită de către Cabinet de avocat I.).

Un argument în plus îl reprezintă faptul că în dosar sunt menținute în continuare și alte măsuri asigurătorii, așa cum a subliniat și în cererea anterioară.

În ultimul rând, a arătat că la acest moment, au fost menținute măsuri asigurătorii cu privire la alte bunuri:

- suma de 65.000 de euro (la un curs de 4,9441/1 euro 321.366,5 RON) de la terți P. și Q. (soți), ce reprezintă un total indisponibilizat de 321.366,5 RON; un imobil (apartament și două locuri de parcare) neexpertizat și subevaluat cu minim 50% respectiv la suma de 448.913,02 RON, 41.626,48 RON și 35.095,83 RON, reprezentând un total indisponibilizat de 525.635,33 RON de la E..

În aceste condiții, a solicitat în principal, să se dispună ridicarea măsurilor asigurătorii instituite cu privire la bunurile inculpatului A. iar în secundar, să se dispună restrângerea măsurilor asigurătorii instituite cu privire la bunurile care îi aparțin, în acest caz analizând oportunitatea de a ridica măsura instituită cu privire la următoarele bunuri:

- cota de 1/2 din imobilul situat în București, Splaiul Unirii nr. 10,sc. l,et. l, ap. l, identificat prin nr. cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x municipiului București, compus din: apartament de 4 camere în suprafață de 110,3 mp, confort sporit, plus dependințe, proprietate evaluată estimativ la suma de 550.369,84 RON, conform Studiu de piață pentru anul 2021 privind valorile minime imobiliare în municipiul București - Apartamente. Imobilul în cauză este proprietatea inculpatului A. și a soției sale B., fiind dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/2004 de Notarul Public C., iar cota de 1/2 a inculpatului A. a fost evaluată estimativ la suma de 275.184,92 RON;

- cota de 3/8 din imobilul situat în București, str. x, identificat prin nr. cadastral x și x, înscris în cartea funciară nr. x a municipiului București, compus din: teren în suprafață măsurată de 192 mp și casă de 3 camere plus dependințe cu suprafață totală de 50.27 mp, proprietate evaluată estimativ la suma de 401.086,17 RON, conform Studiu de piață pentru anul 2021 privind valorile minime imobiliare în municipiul București - Clădiri Individuale. Imobilul în cauză este proprietatea inculpatului A., în cotă de 1/8 și a numitei E., în cotă de 5/8 fiind dobândit prin moștenire. Cota inculpatului A. a fost evaluată estimativ la suma de 150.407,31 RON;

- contul cu IBAN: x având soldul de 257.200,77 RON (așa cum rezultă din documentul atașat).

În analiza cu privire la soluția pe care instanța o va pronunța, a solicitat să se aibă în vedere și faptul că întâmpină dificultăți reale în asigurarea mijloacelor de subzistență întrucât după trimiterea sa în judecată în prezenta cauză biroul de executor al cărui titular este nu mai are activitate sustenabilă, motiv pentru care este nevoit să îl închidă.

Analizând cererea de ridicare a măsurii sechestrului asigurator în principal și de restrângere a măsurii sechestrului asigurator în secundar formulată de inculpatul A., Curtea a reținut următoarele:

Prin ordonanța nr. 466/P/2020 din 20.10.2021 pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot servi la repararea pagubei produse prin infracțiune, precum și pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare, a fost dispusă instituirea măsurii asigurătorii constând în indisponibilizarea unor bunuri mobile și imobile deținute de către inculpatul A., dar și măsura popririi asupra sumelor de bani prezente și viitoare, din conturile bancare ale susnumitului, până la concurența sumei de 3.935.425,29 RON.

• Cota de 1/2 din imobilul situat în București, Splaiul Unirii nr. 10, identificat prin nr. cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x municipiului București, compus din: apartament de 4 camere în suprafață de 110,3 mp, confort sporit, plus dependințe, proprietate evaluată estimativ la suma de 550.369,84 RON, conform Studiu de piață pentru anul 2021 privind valorile minime imobiliare în municipiul București - Apartamente. Imobilul în cauză este proprietatea suspectului A. și a soției sale B., fiind dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/2004 de Notarul Public C., iar cota de 1/2 a suspectului A. a fost evaluată estimativ la suma de 275.184,92 RON;

• Cota de 1/2 din imobilul situat în București, Intrarea Catedrei nr. 17-23, identificat prin nr. cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x a municipiului București, compus din: apartament de 3 camere, confort II, în suprafață de 59,86 mp, plus dependințe, proprietate evaluată estimativ la suma de 353.194,38 RON, conform Studiu de piață pentru anul 2021 privind valorile minime imobiliare în municipiul București - Apartamente. Imobilul în cauză este proprietatea suspectului A. și a soției sale B., fiind dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/2016 de Notarul Public D., iar cota de 1/2 a suspectului A. a fost evaluată estimativ la suma de 176.597,19 RON;

• Cota de 3/8 din imobilul situat în București, str. x, identificat prin nr. cadastral x și x, înscris în cartea funciară nr. x a municipiului București, compus din: teren în suprafață măsurată de 192 mp și casă de 3 camere plus dependințe cu suprafața totală de 50.27 mp, proprietate evaluată estimativ la suma de 401.086,17 RON, conform Studiu de piață pentru anul 2021 privind valorile minime imobiliare în municipiul București - Clădiri Individuale. Imobilul în cauză este proprietatea suspectului A., în cotă de 3/8 și a numitei E., în cotă de 5/8 fiind dobândit prin moștenire. Cota de 3/8 a suspectului A. a fost evaluată estimativ la suma de 150.407,31 RON;

• Cota de 3/8 din imobilul situat în comuna Corbeanca, sat Tamași, județ Ilfov, identificat prin nr. cadastral x și x, înscris în cartea funciară nr. x a localității Corbeanca, județ Ilfov, compus din: teren în suprafață de 3.728 mp și casă cu suprafața totală de 85 mp, proprietate evaluată estimativ la suma de 543.727,39 RON, conform Studiu de piață pentru anul 2021 privind valorile minime imobiliare în județul Ilfov. Imobilul în cauză este proprietatea suspectului A., în cotă de 3/8 și a numitei E., în cotă de 5/8 fiind dobândit prin moștenire. Cota de 3/8 a suspectului A. a fost evaluată estimativ la suma de 203.897,77 RON;

• Cota de 1/2 din imobilul situat în comuna Olteni, județ Vâlcea, identificat prin nr. cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x a localității Bujoreni, județ Vâlcea, compus din: teren în suprafață de 31.794 mp, cu destinația de fâneață, proprietate evaluată estimativ la suma de 79.485,5 RON, conform Studiu de piață pentru anul 2021 privind valorile minime imobiliare în județul Vâlcea. Imobilul în cauză este proprietatea suspectului A., în cotă de 1/2 și a soției sale B., fiind dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/2007 de BNP F.. Cota de 1/2 a suspectului A. a fost evaluată estimativ la suma de 39.742,75 RON.

Totodată, în baza Ordonanței nr. 466/P/2020 din 20.10.2021, G. S.A. a comunicat că a instituit măsura asiguratorie a popririi, după cum urmează:

- Cont x având un sold de 90,7 RON,

- Depozit la termen persoană fizică cu rata fixă a dobânzii - 3 luni - având un sold de 25.014,08 euro,

- Depozit la termen persoană fizică cu rata fixă a dobânzii - 3 luni - având un sold de 25.014,08 euro.

Prin adresa x/25.10.2021 H. S.A. a comunicat că a instituit măsura asiguratorie a popririi, după cum urmează:

- Cont RON - 6.354,45 RON,

- Depozit în valoare de 155.000 RON scadent la 19.04.2022,

- Depozit în valoare de 3.002,77 RON, scadent la 01.11.2021,

- 3 depozite în valoare de 10.039,70 RON, scadente la 02.12.2021,

- 2 depozite în valoare de 50.198,50 RON, scadente la 02.12.2021,

- 3 depozite în valoare de 30.013,61 euro, scadente la 20.01.2022,

- Depozit în valoare de 10.004,54 euro, scadent la 20.01.2022.

Prin Ordonanța nr. 466/P/2020 din 14.03.2022, în respectarea dispozițiilor art. 27 din Legea nr. 318/2015, s-a dispus transferul sumelor de bani poprite la G. S.A. în conturile IBAN x titular: ANABI A. și x titular: ANABI A., deschise de Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate .

Prin Ordonanța nr. 466/P/2020 din 19.04.2022 s-a dispus menținerea sechestrului asigurător și a măsurii popririi dispuse prin Ordonanța din 20.10.2021 .

La data de 17.05.2022, Curtea de Apel București, secția I Penală a admis în parte contestația formulată de A. împotriva ordonanței din data de 19.04.2022, conform încheierii pronunțate în dosarul nr. x/2022 și a dispus ridicarea popririi asigurătorii asupra contului de depozit în RON aparținând susnumitului, deschis la H., care la data de 21.04.2022 avea un disponibil de 293.779,38 RON - cod client x, doar în limita sumei de 42679 RON, în vederea plății impozitelor către Bugetul de Stat, urmând ca pentru restul sumei din acest cont și pentru sumele viitoare să se mențină măsura popririi asigurătorii până la concurența sumei de 3.935.425,29 RON. Totodată instanța a menținut restul dispozițiilor ordonanței contestate.

Prin Ordonanța nr. 466/P/2020 din 26.05.2022, în respectarea dispozițiilor art. 27 din Legea nr. 318/2015, s-a dispus transferul sumelor de bani poprite la H. S.A., cu excepția sumei de 42.678 RON, în conturile IBAN x titular: ANABI A. și xtitular: ANABI A., deschise de Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate .

Curtea a reținut că inculpatul A. a fost trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, iar inculpatul I., sub aspectul săvârșirii complicității la această infracțiune, precum și a faptei de spălarea banilor, reținându-se, de către acuzare, că prejudiciul presupus cauzat prin săvârșirea faptei de abuz în serviciu are valoarea de 3.935.425,29 RON, suma reprezentând și un folos necuvenit obținut de inculpatul I., în calitate de avocat.

În aceste condiții, potrivit dispozițiilor art. 20 din legea nr. 78/2000, în ceea ce îl privește pe inculpatul A., s-a apreciat că luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie și, prin urmare, nu pot fi ridicate.

În ceea ce privește solicitarea inculpatului de restrângere a măsurilor asigurătorii, Curtea a reținut că suma reținută în rechizitoriu cu titlu de prejudiciu cauzat părților civile, pentru acoperirea căruia s-au instituit măsurile asiguratorii, este în cuantum de 3.935.425,29 RON.

Ulterior, prin încheierea din 15.03.2024, pronunțată de Curte în dosarul x/2022, s-a admis cererea formulată de inculpatul I. și de persoana interesată N. și s-a dispus ridicarea măsurilor asiguratorii instituite asupra sumelor existente în conturile bancare deschise pe numele acestora, aflate în administrarea ANABI, în scopul transferării acestor sume de bani în conturile părților civile K. și J., în cote de câte 1/2.

Cu toate că suma reprezentând presupusul prejudiciu cauzat părților civile s-a diminuat ca urmare a transferării sumelor de bani, conform încheierii amintite mai sus, existența și cuantumul exact al acestuia reprezintă aspecte ce vor fi stabilite odată cu soluționarea laturii civile a cauzei, moment în care Curtea se va pronunța și cu privire la măsurile asiguratorii dispuse în cauză.

Totodată, cu prilejul soluționării laturii civile a cauzei se va aprecia și cu privire la caracterul proporțional al măsurilor asiguratorii.

Prin urmare, s-a apreciat că, la acest moment ingerința în dreptul de proprietate al inculpatului este necesară pentru realizarea scopurilor menționate de procuror în ordonanță, iar durata măsurii asigurătorii este una rezonabilă, de la instituirea acestora organele judiciare desfășurând în mod constant activități procesuale.

Împotriva încheierii din data de 17 mai 2024, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a II-a penală a formulat contestație inculpatul A..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, sub nr. x/2022/a4.

Prin motivele de contestație susținute cu ocazia dezbaterilor și prin notele scrise depuse la dosar, contestatorul inculpat A. a solicitat admiterea contestației formulate, desființarea încheierii contestate și rejudecând, în principal, ridicarea măsurilor asigurătorii instituite cu privire la bunurile sale, iar în secundar, restrângerea măsurilor asigurătorii instituite cu privire la bunurile care îi aparțin.

S-a arătat că în fața instanței de judecată a fost depusă o solicitare scrisă din partea inculpatului I. și a mamei sale N., ca o sumă totală de peste 2.000.000 de RON din sumele virate în subconturile ANABI să fie transferată în conturile părților civile.

În considerarea acestei cereri, instanța a dispus ridicarea măsurilor asigurătorii (prin încheierea de ședință din data de 15.03.2024) și, în conturile părților civile a fost transferată suma de 2.502.555,07 RON. La aceasta s-a adăugat faptul că inculpatul I. a achitat direct domnului J. suma de 120.000 RON, la data de 22.09.2023, dar și faptul că în dosarul de executare L., în perioada 03.08.2020-18.05.2023, a fost recuperată suma de 112.545.17 RON.

S-a precizat astfel că solicitarea de ridicare a măsurilor asigurătorii instituite cu privire la bunurile al căror proprietar este are în vedere faptul că situația premisă a faptelor reproșate vizează împrejurarea că inculpatul I., de profesie avocat, acuzat de complicitate la abuz în serviciu, a procedat la încasarea unor sume de bani care nu se cuveneau din relația contractuală cu părțile civile, contractul de asistență juridică nefiind contestat de părțile civile.

Chiar dacă sub aspect legal, obligativitatea măsurii subzistă, sumele de bani ce reprezintă prezumtivul prejudiciu, reprezintă o plată contractuală făcută de către J. și K. către Cabinet de Avocat I., iar raporturile juridice patrimoniale dintre părțile civile și Cabinet de Avocat I. au fost tranșate prin decizii definitive ale instanțelor de judecată, la nivelul anului 2020, acestea fiind depuse la dosar.

Mai mult, părțile civile J. și K. au declarat în mod neechivoc atât că datorează sume și nu le contestă, precum și aceea că nu au avut nicio obiecțiune față de plățile realizate, plăți ce consideră că sunt cuvenite Cabinetului de Avocat I..

Totodată, s-a arătat că părțile civile nu au formulat niciodată acțiuni împotriva BEJ A., nu au justificat niciun fel de pretenții civile în procesul penal privind pe acesta. Toate sumele reclamate de aceștia au fost încasate de Cabinet de Avocat I. pentru o activitate derulată pe parcursul a 12 ani și 300 de faze procesuale, finalizate cu încasarea integrală de către aceștia a sumei de 4,2 milioane euro. Situația litigioasă a urmat denunțării contractului avocațial imediat după încasarea creanței de către părțile civile.

În egală măsură, s-a subliniat faptul că părțile civile K. și J. au recuperat potrivit sentinței civile definitive, parte din această sumă în dosarul de executare silită nr. x/2020 al L..

Prin motivele de contestație, s-a mai arătat că există o disproporție vădită între valoarea bunurilor indisponibilizate și valoarea prejudiciului reproșat în cauză. Totalul sumelor indisponibilizate prin sechestre sau popriri este numai în privința sa de 2.136.043,55 RON. Mai mult, în afara sumei de 2.136.043,55 RON indisponibilizată în patrimoniul său, au fost indisponibilizate și multe alte sume, astfel:

- suma de 2.165.514,02 RON și 119.883,07 euro (la un curs de 4,9441/1 euro = 592.713,88 RON) ceea ce reprezintă un total indisponibilizat de 2.758.227,91 RON în patrimoniul terțului N., sume transferate la ANABI;

- suma de 48.115,48 RON și 1982,97 euro (la un curs de 4,9441/1 euro = 9804 RON) ceea ce reprezintă un total indisponibilizat de 57.919,48 RON de la inculpatul I., sume transferate la ANABI;

- contravaloarea a 496.000 RON indisponibilizați prin sechestrul asupra cotei de V% din apartamentul coproprietate și poprire pe conturile terțului O.;

- suma de 65.000 de euro (la un curs de 4,9441/1 euro = 321.366,5 RON) de la terți P. și Q. (soți), ce reprezintă un total indisponibilizat de 321.366,5 RON;

Prin adunarea tuturor sumelor de bani poprite cu valorile bunurilor imobiliare sechestrate se obține o sumă totală de 6.295.192,77 RON sumă ce în condițiile expertizării la valoarea curentă de piață a bunurilor imobiliare ar crește cu minim 2.000.000 RON. Chiar și acceptând subevaluarea bunurilor care în contextul etapei procesuale curente a punerii în mișcare a acțiunii penale (concomitent schimbării încadrării) nu se justifică, se observă că între suma prezumată a fi prejudiciu de 3.935.425,29 RON și suma reală totală indisponibilizată de 6.295.192,77 RON există o diferență nejustificată în plus de 2.359.767,48 RON, sume licit dobândite neputând proveni din activitățile pretins nelegale, al căror prejudiciu a fost limitat de constituirea de parte civilă.

În plus, la dosarul cauzei, în fața instanței de judecată a fost depusă o solicitare scrisă din partea numitului I. și a doamnei N., ca o sumă totală de peste 2.000.000 de RON din sumele virate în subconturile ANABI ai căror titulari sunt, să fie transferată în conturile părților civile, fiind împlinit scopul pentru care măsurile asigurătorii au fost dispuse în cauză, respectiv despăgubirea părților civile.

În subsidiar, s-a adresat solicitarea de a dispune restrângerea obiectului măsurilor asigurătorii prin limitarea acestora la suma care nu este acoperită de cererea formulată de către numiții I. și N.. În acest fel, se va putea asigura îndeplinirea cerinței proporționalității dintre îngrădirea dreptului său la proprietate și acuzația care i se aduce și pe care o contestă.

Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte de Casație și Justiție, constată următoarele:

Cu titlu preliminar, se constată că încheierea atacată prin care s-a respins, ca nefondată, cererea formulată de inculpatul A. de ridicare, respectiv de restrângere a măsurilor asigurătorii instituite cu privire la bunurile sale, este susceptibilă a fi atacată cu contestație, în condițiile art. 425

C. proc. pen. raportat la art. 250

și art. 250

din C. proc. pen.

Calea de atac specifică în materia măsurilor asigurătorii este contestația, care urmează regulile statornicite prin art. 250

din C. proc. pen., completate, în mod corespunzător, cu dreptul comun în materia contestației penale (dispozițiile art. 425

din C. proc. pen.).

Întrucât prin încheierea contestată instanța a constatat că se impune menținerea măsurilor asigurătorii, fiind analizate condițiile măsurii așa cum a fost dispusă inițial și a respins solicitarea de ridicare a măsurii, apreciind că subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menținerea măsurii asigurătorii, se apreciază că prin această analiză a subzistenței temeiurilor și apreciere că se impune menținerea măsurii dispuse, încheierea este supusă contestației.

Dispoziții legale aplicabile

Conform art. 249 alin. (1) din C. proc. pen., măsurile asigurătorii se pot lua pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracțiune; (4) măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale sau confiscării extinse se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile ce urmează a fi confiscate.

Potrivit dispozițiilor art. 53 alin. (1) și (2) din Constituția României, exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav; restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății.

Prin Decizia nr. 19 din 16 octombrie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată de Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 953 din 4 decembrie 2017, s-a stabilit că "Instituirea unei măsuri asigurătorii obligă organul judiciar să stabilească un raport rezonabil de proporționalitate între scopul pentru care măsura a fost dispusă, ca modalitate de asigurare a interesului general, și protecția dreptului persoanei acuzate de a se folosi de bunurile sale, pentru a evita să se impună o sarcină individuală excesivă."

În jurisprudența europeană în materia drepturilor omului, s-a statuat că orice ingerință în drepturile protejate de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale trebuie să fie prevăzută de lege, pentru a exclude caracterul arbitrar, să fie justificată de un interes public sau general legitim și, nu în ultimul rând, să asigure un just echilibru între cerințele de interes general ale comunității și cele privind protecția drepturilor fundamentale ale persoanei.

Aplicând aceste considerații de ordin teoretic speței de față, Înalta Curte constată că în cauză sunt întrunite exigențele legale pentru menținerea măsurilor asigurătorii.

Astfel, prin ordonanța nr. 466/P/2020 din 20.10.2021 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, menținută prin Ordonanța nr. 466/P/2020 din 19.04.2022 au fost instituite măsuri asigurătorii în scopul de a se evita ascunderea, distrugere, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot servi la repararea pagubei produse prin infracțiune, precum și pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare asupra unor bunuri mobile și imobile deținute de A. și a sumelor de bani deținute de acesta până la concurența sumei de 3.935.425,29 RON.

Conform procesului-verbal de aplicare a sechestrului din data de 27.10.2021, s-a procedat la aplicarea sechestrului asupra următoarelor bunuri imobile, aflate în proprietatea inculpatului A., descrise si individualizate după cum urmează:

- Cota de 1/2 din imobilul situat în București, Splaiul Unirii r.l0,sc. l,etl, identificat prin nr. cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x municipiului București, compus din: apartament de 4 camere în suprafață de 110,3 mp, confort sporit, plus dependințe, proprietate evaluată estimativ la suma de 550.369,84 RON, conform Studiu de piață pentru anul 2021 privind valorile minime imobiliare în municipiul București - Apartamente. Imobilul în cauză este proprietatea suspectului A. și a soției sale B., fiind dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/2004 de Notarul Public C.,iar cota de 1/2 a suspectului A. a fost evaluată estimativ Ia suma de 275.184,92 RON;

- Cota de 1/2 din imobilul situat în București, Intrarea Catedrei nr. 17-23,parter, identificat prin nr. cadastral x, înscris în cart funciară nr. x a municipiului București, compus din: apartament de 3 camere, confort II, în suprafață de 59,86 mp, plus dependințe, proprietate evaluată estimativ la suma de 353.194,38 RON, conform Studiu de piață pentru anul 2021 privind valorile minime imobiliare în municipiul București -Apartamente. Imobilul în cauză este proprietatea suspectului A. și a soției sale B., fiind dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/2016 de Notarul Public D., iar cota de 1/2 a suspectului A. a fost evaluată estimativ la suma de 176.597,19 RON;

- Cota de 3/8 din imobilul situat în București, str. x,identificat prin nr. cadastral x și x, înscris în cartea funciară nr. x a municipiului București, compus din: teren în suprafață măsurată de 192 mp și casă de 3 camere plus dependințe cu suprafață totală de 50.27 mp, proprietate evaluată estimativ Ia suma de 401.086,17 RON, conform Studiu de piațăpentru anul 2021 privind valorile minime imobiliare în municipiul București - Clădiri Individuale. Imobilul în cauză este proprietatea suspectului A.,în cotă de 3/8 și a numitei E., în cotă de 5/8 fiind dobândit prin moștenire. Cota aspectului A. a fost evaluată estimativ la suma de 150.407,31 RON;

- Cota de 3/8 din imobilul situat în comuna Corbeanca, sat Tamași, județ Ilfov, identificat prin nr. cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x a localității Corbeanca, județ Ilfov, compus din: teren în suprafață de 3.728 mp și casă cu suprafața totală de 85 mp, proprietate evaluată estimativ la suma de 543.727,39 RON, conform Studiu de piață pentru anul 2021 privind valorile minime imobiliare în județul Ilfov. Imobilul în cauză este proprietatea suspectului A., în cotă de 3/8 și a numitei E., în cotă de 5/8 fiind dobândit prin moștenire. Cota de 3/8 a suspectului A. a fost evaluată estimativ la suma de 203.897,77 RON;

- Cota de 1/2 din imobilul situat în comuna Olteni, județ Vâlcea, identificat prin nr. cadastral x, înscris în cartea funciară nr. x a localității Bujoreni, județ Vâlcea, compus din: teren în suprafață de 31.794 mp, cu destinația de fâneață, proprietate evaluată estimativ la suma de 79.485,5 Iei, conform Studiu de piață pentru anul 2021 privind valorile minime imobiliare în județul Vâlcea. Imobilul în cauză este proprietatea suspectului A., în cotă de 1/2 și a soției sale B., fiind dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/2007 de BNP F.. Cota de l/2a suspectului A. a fost evaluată estimativ la suma de 39.742,75 RON.

Prin ordonanța nr. 466/P/2020 din 19.04.2021 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Structura Centrală, secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, în temeiul art. 250

din C. proc. pen., au fost menținute măsurile asigurătorii instituite prin ordonanța nr. 466/P/2020 din 20.10.2021, constând în sechestru asigurător, până la concurența sumei de 3.935.425,29 RON, aplicat asupra următoarelor bunuri imobile, aparținând inculpatului A. și instituirea măsurii asigurătorii a popririi, până la concurența sumei de 3.935.425,29 RON, asupra sumelor de bani prezente și viitoare din conturile bancare ale inculpatului A..

Prin încheierea din 17.05.2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. x/2022, s-a admis în parte contestația formulată de contestatorul - inculpat A. împotriva ordonanței din data de 19.04.2022 și s-a dispus ridicarea popririi asigurătorii asupra contului de depozit în RON deschis la H., care la data de 21.04.2022 avea un disponibil de 293.779,38 RON, doar în limita sumei de 42.679 RON, urmând ca pentru restul sumei din acest cont și pentru sumele viitoare să se mențină măsura popririi asigurătorii până la concurența sumei de 3.935.425,29 RON.

Prin încheierea din 15 martie 2024, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în dosarul nr. x/2022, a admis cererea formulată de inculpatul I. și de persoana interesată N. și a dispus ridicarea măsurilor asiguratorii instituite asupra sumelor existente în conturile bancare deschise pe numele acestora, aflate în administrarea ANABI, în scopul transferării acestor sume de bani în conturile părților civile K. și J., în cote de câte 1/2.

A dispus ca ANABI să transfere sumele de bani din conturile bancare deschise pe numele inculpatului I. și al persoanei interesate N., aflate în administrarea sa, în conturile părților civile K. și J., în cote de câte 1/2.

Temeiul măsurilor asigurătorii luate prin ordonanța 466/P/2020 din 20.10.2021 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, astfel cum au fost modificate prin încheierea din 17.05.2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022 de Curtea de Apel București, secția I Penală îl reprezintă repararea pagubei produse prin infracțiune, precum și garantarea executării cheltuielilor judiciare.

Evaluând, în continuare, criteriul proporționalității menținerii măsurilor asigurătorii instituite asupra bunurilor aparținând inculpatului A. sub aspectul scopului urmărit prin instituirea acestora și restrângerea dreptului de proprietate al inculpatului asupra bunurilor sale, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că măsurile asigurătorii au fost dispuse și menținute în vederea garantării reparării pagubei și acoperirii cheltuielilor judiciare, fiind aplicabile prevederile obligatorii ale art. 20 din Legea nr. 78/2000, că prima instanță nu a dat încă o rezolvare acțiunii civile aparținând părților civile J. și K., care nu au precizat în niciun fel poziția cu privire la acțiunea civilă în sensul restrângerii pretențiilor civile, pretenții care nu s-au restrâns și care, de altfel, se pot și majora în cursul judecății.

În plus, faptul că în privința inculpatului A. nu există o ieșire din pasivitate în vederea acoperirii prejudiciului cauzat părților civile, independent de acțiunile coinculpatului I. care a înțeles să achite părților civile parte din prejudiciu și având în vedere și rolul măsurilor asigurătorii, de a preveni ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor, instanța consideră că nu se impune vreo modificare în raport cu măsurile asigurătorii instituite în privința inculpatului A..

Deopotrivă, se reține obligarea inculpatului A. de a răspunde solidar în raport cu prejudiciul creat de ambii inculpați, astfel cum rezultă din natura acuzațiilor de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave pentru care a fost trimis inculpatul A. în judecată prin rechizitoriul nr. x/2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, pentru care luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie, probatoriul administrat și evaluat care a stat la baza menținerii măsurilor asigurătorii, ceea ce conduce la concluzia asupra subzistenței temeiurilor avute în vedere la menținerea măsurilor asigurătorii.

Întrucât măsura asigurătorie se dispune în considerarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege, încetarea sau schimbarea acestora trebuie să conducă la reevaluarea măsurii respective, dacă pe parcursul acestora au intervenit elemente noi, însă Înalta Curte constată că până la acest moment procesual nu au fost furnizate informații apte să conțină împrejurări intrinseci sau extrinseci care pot determina modificări care să conducă la necesitatea sau oportunitatea restrângerii măsurii procesuale (exemplu, când se stabilește un prejudiciu inferior celui inițial) ori chiar ridicării totale sau parțiale a măsurii asigurătorii de natură să poată fi reformată concluzia instanței în privința necesității și proporționalității măsurii.

Având în vedere aspectele expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că, prin soluția de respingere a solicitării de revocare a măsurii ori de restrângere, prin încheierea contestată s-a concluzionat că subzistă temeiurile menținerii măsurii, în care se poate exercita în continuare neîngrădit dreptul de proprietate (cu toate atributele sale) asupra bunurilor indisponibilizate, cu excepția dreptului de dispoziție și se pot obține satisfacții patrimoniale în urma folosirii lor.

Susținerile contestatorului privind revocarea măsurii sau restrângerea prin raportare la demersurile efectuate de coinculpatul I. privind acoperirea unei părți din prejudiciu către părțile civile, nu influențează măsura dispusă în privința inculpatului A. în ceea ce privește acoperirea prejudiciului și a cheltuielilor judiciare, câtă vreme acesta nu a ieșit din pasivitate și nu poate avea vreun beneficiu de pe urma conduitei pe care a ales să o aibă inculpatul I., dar și sub aspectul răspunderii solidare a inculpaților pentru prejudiciul cauzat părților civile, respectiv la pre

§ Cauze similare