ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 27 iunie 2024

Asupra recursului în casație de față:

În baza lucrărilor din dosarul cauzei, constată următoarele:

I. Prezentarea hotărârii pronunțate în primă instanță:

Prin sentința penală nr. 28 din data de 18 ianuarie 2024 pronunțată în dosarul nr. x/2022 de Judecătoria Lugoj, s-a dispus următoarele:

I. În baza art. 244 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (1), (2) din C. proc. pen., art. 75 alin. (1), lit. d) și art. 76 alin. (1) din C. pen., art. 35 alin. (1) din C. pen., a fost condamnat inculpatul A., trimis în judecată prin rechizitoriul nr. x/2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Lugoj, la pedeapsa de 9 (nouă) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, pentru un număr de 370 acte materiale.

II. În baza art. 337 alin. (1)

1

din Legea nr. 95/2006 raportat la art. 327 alin. (2) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (1), (2) din C. proc. pen. și art. 35 alin. (1) din C. pen., a fost condamnat inculpatul A., trimis în judecată prin rechizitoriul nr. x/2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Lugoj, la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru comiterea în formă continuată a infracțiunii de fals privind identitatea, pentru un număr de 112 acte materiale.

În baza art. 39 alin. (1), lit. b) raportat la art. 38 alin. (2) din C. pen. au fost contopite cele două pedepse cu închisoarea stabilite în sarcina inculpatului și s-a aplicat acestuia pedeapsa cea mai grea, respectiv aceea de 1 an închisoare, la care a fost adăugat un spor de 1/3 din cealaltă pedeapsă, respectiv un spor de 3 luni, în final în sarcina inculpatului A. fiind stabilită pedeapsa rezultantă de 1 (un) an și 3 (trei) luni închisoare.

În baza art. 91 din C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante în cuantum de 1 an și 3 luni închisoare, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, stabilit în conformitate cu dispozițiile art. 92 din C. pen.

În condițiile art. 93 alin. (1) din C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul o fost obligat să respecte următoarele măsuri de supraveghere, respectiv:

a. să se prezinte la Serviciul de Probațiune Timiș la datele fixate de acesta;

b. să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c. sa anunțe, in prealabil, schimbarea locuinței si orice deplasare care depășește 5 zile;

d. să comunice schimbarea locului de munca;

e. să comunice informații si documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență;

În baza art. 93 alin. (2), lit. b) din C. pen., înăuntrul termenului de supraveghere, s-a impus inculpatului obligația de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probațiune ori organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În condițiile art. 93 alin. (3) din C. pen. s-a impus inculpatului obligația de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 zile în cadrul Primăriei Comunei Brestovăț ori în cadrul Primăriei Comunei Topolovățu Mare.

În temeiul art. 94 alin. (1) din C. pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute la art. 93 alin. (1), lit. c)-e) se comunică Serviciului de Probațiune Timiș.

În baza art. 404 alin. (2) din C. proc. pen. s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor comiterii de noi infracțiuni, a nerespectării măsurilor de supraveghere și a obligațiilor impuse, ce pot determina revocarea beneficiului suspendării si executarea pedepsei închisorii.

S-a constatat ca fiind stinsă prin plată latura civilă a cauzei, respectiv achitate de inculpatul A. pretențiile civile în cuantum de 8.015,5 RON, către partea civilă Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Timiș.

În baza art. 274 alin. (1) din C. proc. pen. s-a dispus obligarea inculpatului la plata sumei de 4.000 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin rechizitoriului nr. x din data de 05 aprilie 2022, al Parchetului de pe lângă Judecătoria Lugoj, inculpatul A. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 244 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (456 acte materiale) și fals privind identitatea în formă continuată, prevăzută de art. 337 alin. (1)

1

din Legea 95/2006 raportat la art. 327 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (140 acte materiale).

În actul de sesizare s-a reținut că în data de 14.11.2018, la nivelul Inspectoratului Județean de Poliție Timiș, Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, au fost obținute date și informații conform cărora pentru pacienta B., domiciliată în localitatea Brestovăț, cadre medicale de pe raza comunei, au decontat la Casa de Asigurări de Sănătate Timiș, consultații pentru caz de boală cu privire la afecțiuni acute-subacute și prescripții medicale fără ca acestea să fi fost efectuate în realitate și fără știința pacientului.

La data de 15.11.2018, la nivelul I.P.J. Timiș, Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, au fost obținute alte date și informații conform cărora pentru pacientul C., cadre medicale de pe raza comunei Brestovăț, județ Timiș, au decontat la Casa de Asigurări de Sănătate Timiș consultații în caz de boală pentru afecțiuni acute-subacute și prescripții medicale, fără ca acestea să fi fost efectuate în realitate și fără știința pacientului.

De asemenea, la data de 14.11.2018, la nivelul I.P.J. Timiș - Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, au fost obținute date și informații conform cărora pentru pacienta D., cadre medicale de pe raza comunei Brestovăț, județ Timiș, au decontat la Casa de Asigurări de Sănătate Timiș consultații în caz de boală pentru afecțiuni acute-subacute și prescripții medicale, fără ca acestea să fi fost efectuate în realitate și fără știința pacientei.

În cuprinsul actului de sesizare s-a apreciat că după efectuarea a o serie de audieri s-a constatat faptul că inculpatul A. a reținut, fără drept, cardurile de sănătate aparținând mai multor persoane, în scopul raportării și validării de servicii medicale de tip medicină de familie, însușindu-și sumele de bani aferente și a completat cu date nereale registrele de consultații ținute la nivelul cabinetului medical.

Pentru identificarea mijloacelor de probă, carduri de sănătate, registre de consultații, evidențe personale, înscrisuri sau alte bunuri necesare soluționării cauzei, la data de 08.05.2019 Judecătoria Lugoj a emis două mandate de percheziție domiciliară pentru percheziționarea imobilului situat în comuna Brestovăț, nr. 163, sediul principal și fiscal al A. și a imobilului situat in comuna Topolovățu Mare, nr. 173, județ Timiș, sediul secundar al A..

În urma activităților de percheziție efectuate, au fost ridicate din cele două cabinete medicale folosite de medicul A. un număr de 155 carduri de sănătate aparținând locuitorilor din comunele Brestovăț și Topolovățu Mare și un număr de 18 registre de consultații.

În cauză s-a procedat la audierea persoanelor ale căror carduri de sănătate au fost identificate în cele două cabinete, iar în urma audierilor s-au constatat următoarele: un număr de 26 persoane au declarat, în calitate de martori, că aceste consultații decontate la Casa Județeană de Asigurări Sănătate Timiș pe numele lor, nu au fost efectuate în realitate și nici nu au folosit vreodată cardurile de sănătate; un număr de 90 persoane, în cadrul audierilor efectuate, au confirmat consultațiile raportate și decontate la Casa Județeană de Pensii Timiș: pentru un număr de 39 persoane au fost întocmite procese-verbale de verificări, stabilindu-se că acestea au decedat, sunt plecate în străinătate pe o perioadă nedeterminată sau nu pot fi identificate, întrucât sunt plecate de la domiciliu.

De asemenea, s-a precizat că săvârșirea faptelor de către inculpat a fost facilitată de reținerea la nivelul furnizorului de servicii medicale, A., a cardurilor de sănătate aparținând pacienților înscriși la acest cabinet, fără drept, scopul fiind acela de a raporta și valida servicii medicale pe baza cărora Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Timiș a plătit sume de bani din bugetul asigurărilor sociale și de sănătate, pentru servicii neefectuate în realitate.

În continuare, în cuprinsul actului de sesizare s-a menționat că în ceea ce privește situația celor 26 de persoane ce nu confirmă consultațiile raportate și decontate în mod ilegal, se impune a fi avut în vedere istoricul raportărilor pentru fiecare persoană în parte.

În ceea ce îl privește pe inculpat, în actul de sesizare s-a reținut că în calitate de suspect a uzat de dreptul la tăcere în timp ce, cu ocazia audierii în calitate de inculpat, a menționat că este de acord să achite prejudiciul în cuantum de 8.015,5 RON și este dispus să se împace cu persoana vătămată, nu a recunoscut comiterea faptelor și a arătat că toți pacienții au fost în fapt consultați, fiind posibil să se fi strecurat erori cu privire la data consultului medical.

Cu privire la actele materiale specifice infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, organul de urmărire penală a arătat că inculpatul a realizat o serie de raportări servicii medicale de tip medicină de familie, prin reținerea și folosirea de carduri de sănătate, urmată de însușirea sumelor de bani aferente acelor servicii neprestate în realitate.

Pentru infracțiunea de fals privind identitatea, organul judiciar a apreciat faptul incriminării sale la data de 07 decembrie 2017, momentul intrării în vigoare pentru Ordonanța nr. 88/2017, textul incriminării fiind acela de reținere la nivelul furnizorilor de servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale, a cardurilor naționale și/sau utilizarea de către aceștia, fără drept, în scopul raportării și validării unor servicii medicale/medicamente/dispozitive medicale, actele materiale constituind infracțiunea de fals privind identitatea.

Starea de fapt imputată inculpatului a fost indicată în actul de sesizare ca fiind susținută pe următoarele mijloace de probă, respectiv: declarație inculpat, adresă CJAS Timiș, declarații de martori, procese-verbale de percheziții domiciliare, procese-verbale de verificare B., D. și E..

Cu privire la latura civilă, în faza de urmărire penală aceasta a fost precizată de CJAS Timiș la suma de 8.015,5 RON, cu titlu de prejudiciu produs prin consultații neefectuate dar decontate de inculpat.

În faza de judecată în primă instanță, prin adresa nr. x din data de 10 mai 2022, dosar, Casa Națională de Asigurări de Sănătate - Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Timiș a arătat că latura civilă a cauzei a fost stabilită la suma de 8.015,5 RON, sumă indicată ca fiind achitată de inculpat în mai multe tranșe în conturile CJAS Timiș, fapt pentru care, prejudiciul creat fiind recuperat în totalitate, cererea de constituire parte civilă nu mai subzistă.

Cu ocazia ascultării din data de 15.11.2022 în primă instanță, dosar, inculpatul a menționat faptul de a-și rezerva dreptul de a păstra tăcerea și de a nu dori să dea declarație, ocazie cu care partea a precizat faptul de a înțelege să conteste probele administrate în faza de urmărire penală, solicitând readministrarea lor în mod nemijlocit.

Solicitarea de administrare nemijlocită a probelor în faza de judecată a fost admisă de judecătorie, sens în care s-a procedat la audierea în ședință publică a martorilor F., dosar, G., dosar, C., dosar, H., D. dosar, I. dosar, J. dosar, K. dosar, L., dosar, M. dosar, N. dosar, O. dosar, P., dosar, Q. dosar, R. dosar, S. dosar, E. dosar, T. dosar.

Inculpatul a solicitat recitarea martorilor B. și U., dispoziție respinsă față de conținutul procesului-verbal de la dosar, acte medicale dosar.

Pentru restul martorilor pentru care nu s-a putut proceda la audierea în ședință publică, în faza de judecată, judecătoria a făcut aplicarea prevederilor art. 381 alin. (7) din C. proc. pen. și art. 383 alin. (4) din C. proc. pen., constatând imposibilitatea de audiere, cu excepția martorului V., decedat la data de 18 august 2022, potrivit procesului-verbal de la dosar.

În ceea ce îl privește pe inculpat, la data de 19 decembrie 2023, dosar, judecătoria a procedat la reaudierea părții.

Judecătoria a apreciat că starea de fapt imputată inculpatului este confirmată de probatoriul administrat, mai jos dezvoltat, infracțiunile de înșelăciune prev. de art. 244 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. și de fals privind identitatea în formă continuată, prev. de art. 337 alin. (1),

1

din Legea nr. 95/2006 raportat la art. 327 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., fiind dovedite ca fiind comise de inculpat dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Astfel, cu privire la numitul G., în declarația dată la 23 iunie 2020, fila x dup volum 2, acesta a relatat că din septembrie 2015 a fost înscris la medicul de familie, inculpatul de față, ce este din Recaș și are cabinet în Comuna Brestovăț și în Topolovățul Mare.

Martorul a relatat că de la momentul înregistrării sale la acest doctor și până la data declarației din anul 2020, nu a fost consultat de inculpat și astfel, toate consultațiile menționate în raportările făcute pe numele său la Casa de Sănătate Timiș, nu au fost efectuate în realitate, nefiind prezent la cabinetul inculpatului la datele respective, iar decontările au fost făcute pe baza unor documente ce nu reflectă realitatea.

Același martor a mai relatat că acel card de sănătate emis pe numele său a fost lăsat de soția sa la inculpat pentru a-l valida, iar de la acel moment nu a mai avut posesia respectivul card, aspect relatat de martor și în faza de judecată, dosar.

S-a reținut că asupra declarației dată în faza de urmărire penală martorul G. a revenit parțial, arătând că de la data înregistrării la medicul de familie și până la data declarației de la poliție, din iunie 2020, a fost consultat de mai multe ori de inculpat, posibil fiind vorba de intervalul 2015-2020, cu mențiunea că în aceeași declarație, martorul a relatat că în intervalul 2015-2020 nu a avut probleme de ordin medical care să îl determine să meargă la inculpat, așa încât, depoziția acestui martor dată în faza de judecată apare ca fiind subiectivă și va fi înlăturată.

S-a reținut că în privința acestui martor, pacient, în cuprinsul istoricului raportărilor pe persoane de la data de 01.01.2014 la data de 01.05.2019, sunt indicate ca fiind comise și va fi reținut un număr de 11 acte materiale ale infracțiunii de înșelăciune constând în consultațiile medicale din data de 02.09.2015, 04.08.2017, consultație din data de 17.01.2018, din 25.01.2018, din 14.02.2018, din 22.03.2018, din 18.04.2018, din 24.04.2018, din data de 23 mai 2018, din 06.07.2018 și din data de 13 iulie 2018, costul aferent acestor consultații fiind în cuantum de 174,55 RON.

De asemenea, în cuprinsul aceluiași istoric, pentru perioadă ulterioară datei de 07 decembrie 2017, au fost consemnate în mod necorespunzător adevărului ca fiind efectuate o serie de servicii medicale, respectiv cele din data de 17.01.2018, 25.01.2018, 14.02.2018, 22.03.2018, 18.04.2018, 24.04.2018, 23.05.2018, 06.07.2018 și 13.07.2018, fiind vorba de un număr de 9 acte materiale ce i se impută părții și sunt dovedite, reprezentând infracțiunea de fals privind identitatea, urmare a folosirii cardului de sănătate al acestui martor, fără drept, pentru validarea și decontarea de servicii medicale neefectuate.

În continuare, cu privire la numitul W., judecătoria a reținut că acesta nu a putut fi audiat în faza de judecată așa încât pentru acesta a fost valorificată doar declarația dată în faza de urmărire penală, cu mențiunea că starea de fapt reținută în sarcina inculpatului a vizat comiterea față de această persoană a unui număr de 6 acte materiale de înșelăciune și 6 acte materiale ale infracțiunii de fals privind identitatea, ca urmare a raportării de servicii medicale neefectuate în realitate.

În declarația dată în 23 iunie 2020, martorul a relatat faptul de a fi fost înregistrat la acest medic din anul 2001 și, fiindu-i prezentată situația serviciilor medicale decontate pe numele său, a relatat faptul de a fi fost consultat de acest medic până la data de 28 septembrie 2018, pentru că a avut probleme cu spatele, însă de la acea dată decontările erau fictive, deoarece nu mai apelase la serviciile sale.

Cu aceeași ocazie, martorul a mai relatat că acel card a rămas la medicul inculpat în perioada septembrie 2018, când l-a consultat ultima dată, cu motivarea că medicul îi spusese că trebuia să aibă acel card pentru a-l activa.

Or, ulterior datei de 28.09.2018, istoricul raportărilor indică pentru pacientul W. mai multe consultații care, așa cum martorul a arătat, nu au fost efectuate dar apar ca raportate, respectiv consultațiile din data de 25.10.2018, din 22.11.2018, din 28.11.2018, din 17.12.2018, din 01.02.2019, și din 14.02.2019, fiind deci vorba despre un număr de 6 consultații neefectuate, ce reprezintă un număr de 6 acte materiale ale infracțiunii de înșelăciune, cu un prejudiciu cumulat de 92,4 RON.

Pe lângă aceste 6 acte materiale ale infracțiunii de înșelăciune, mai sus arătate, ulterior datei de 28 septembrie 2018, prin utilizarea fără drept de către medic a cardului de sănătate, au mai fost comise de inculpatul A.

A. un număr de 6 acte materiale ale infracțiunii de fals privind identitatea, respectiv acte materiale din datele de 25.10.2018, 22.11.2018, 28.11.2018, 17.12.2018, 01.02.2019, și 14.02.2019, fila x dup.

Cu privire la numitul C., în cuprinsul actului de sesizare au fost reținute ca fiind comise un număr de 55 de acte materiale ale infracțiunii de înșelăciune și un număr de 14 acte materiale ale infracțiunii de fals privind identitatea.

În faza de urmărire penală acest martor a fost ascultat la data de 19 februarie 2019, relatând că în anul 2015 a fost consultat o singură dată de inculpat, fiindu-i eliberată o singură rețetă, în anul 2016 nu a fost consultat și nu a cerut vreo rețetă medicală de la acesta, cele 14 prescripții medicale nefiind unele reale.

Acest martor a mai relatat faptul că în anul 2017, pe perioada verii, a fost consultat o singură dată de inculpat, consultația fiind cea din luna august 2017, fără a-i fi fost eliberată rețetă, cu mențiunea că cele 12 prescripții medicale nu le-a cerut și nici obținut.

Martorul a mai precizat faptul că în anul 2018 nu a fost consultat de inculpat și nu a obținut vreo rețetă de la acesta și că încă de la momentul la care a devenit pacient al medicului A., acesta i-a luat cardul de sănătate pentru activare și nu i l-a mai restituit, martorul nefolosindu-l vreodată.

În faza de judecată în primă instanță, cu ocazia audierii, martorul a prezentat aceeași stare de fapt cu privire la cardul de sănătate însă, în privința consultațiilor, a indicat o cu totul altă stare de fapt, cu toate că în primă fază a precizat faptul de a menține declarația dată la polițist.

Mai exact, a precizat faptul că mergea de mai multe ori pe an la consult, de 4-5 ori chiar, cu toate că în declarație martorul nu putea preciza care era boala sa.

Or, istoricul raportărilor pe persoană pentru acest pacient C., indică un număr foarte mare de consultații, respectiv 8 consultații în anul 2015, 21 de consultații în 2016, 12 consultații în 2017 și un număr de 13 consultații în 2018, așa încât susținerea martorului că mergea des, chiar de 4-5 ori pe an, este una nereală, numărul consultațiilor fiind mult mai mare, starea de fapt corectă fiind cea arătată de acest martor cu ocazia audierii sale din faza de urmărire penală.

Drept urmare, după scăderea consultațiilor menționate ca fiind efectuate, cele din data de 09.07.2015 și din data de 22.08.2017, în cuprinsul istoricului raportărilor medicale pe persoană au mai fost reținute un număr de 55 acte materiale ale infracțiunii de înșelăciune și un număr de 14 acte materiale ale infracțiunii de fals privind identitatea.

Cele 55 de acte materiale ale infracțiunii de înșelăciune sunt reprezentate de consultațiile indicate în mod nereal ca fiind efectuate la datele de 16.11.2015, 13.01.2016, 20.01.2016, 25.08.2016, 11.12.2016, 05.08.2013, 05.08.2014, 03.12.2014, 19.01.2015, 16.05.2015, 20.05.2015, 17.06.2015, 02.12.2015, 11.12.2015, 04.01.2016, 25.01.2016, 01.02.2016, 10.03.2016, 23.03.2016, 13.04.2016, 19.05.2016, 03.06.2016, 28.06.2016, 08.07.2016, 25.07.2016,

05.09.2016, 26.10.2016, 17.11.2016, 29.11.2016, 12.12.2016, 27.12.2016, 21.02.2017, 27.03.2017, 13.04.2017, 29.05.2017, 27.06.2017, 04.08.2017, 26.09.2017, 12.10.2017, 06.11.2017, 20.11.2017, 29.12.2017, 12.01.2018, 15.01.2018, 09.02.2018, 26.02.2018, 25.04.2018, 21.05.2018, 27.06.2018, 16.07.2018, 21.08.2018, 08.11.2018, 15.11.2018, 29.11.2018 și 21.12.2018, și au creat un prejudiciu prin decontarea de servicii medicale neprestate în realitate, ridicat la un cuantum de 651,2 RON.

În final, ulterior datei de 07 decembrie 2017, utilizarea fără drept de către inculpat a cardului de sănătate aparținând numitului C., în vederea decontării de servicii medicale nereale, respectiv din datele de 29.12.2017, 12.01.2018, 15.01.2018, 09.02.2018, 26.02.2018, 25.04.2018, 21.05.2018, 27.06.2018, 16.07.2018, 21.08.2018, 08.11.2018, 15.11.2018, 29.11.2018 și 21.12.2018, a determinat și realizarea celor 14 acte materiale ale infracțiunii de fals privind identitatea.

Cu privire la numitul F., în cuprinsul rechizitoriului au fost reținute ca fiind comise un număr de 56 acte materiale ale infracțiunii de înșelăciune și un număr de 18 acte materiale ale infracțiunii de fals privind identitatea.

Cu excepția unei consultații din anul 2016, februarie, nici anterior și nici ulterior, s-a consemnat că martorul nu a mai fost consultat de inculpat, toate mențiunile privind acele consultații fiind fictive și au fost decontate ilegal la CJAS Timiș pe numele său.

Martorul a mai relatat în declarația de la fila x dup, că din anul 2012, cardul de sănătate a fost reținut de inculpatul ce a refuzat restituirea lui.

În declarația din data de 07 martie 2023, martorul a relatat că pentru el a fost la medicul inculpat pentru a fi consultat de 2 ori, una din boli fiind pojar, așa cum a arătat în declarația din faza de urmărire penală, așa încât, alături de această consultație aferentă anului 2016, respectiv consultația din 13.02.2016, aplicând principiul potrivit căruia dubiul profită părții, nu a fost reținută nici următoarea, respectiv cea din data de 29 martie 2016, ca un act material, și nu se a fost reținută nici consemnarea din istoric privind certificatul de concediu medical din data de 30.01.2017 precizat de martor la dosar ca fiind obținut, dovedit prin consemnările de la fila x dup, volum 2.

În cuprinsul declarației dată de martorul F. în faza de judecată în primă instanță, acesta a relatat că din anul 2012 și până în 2019 cardul de sănătate a rămas în permanență la inculpat.

Așadar, consultațiile consemnate în istoricul raportărilor pentru pacientul F., 56 la număr, dovedite ca nefiind prestate, din data de 31.10.2016, 07.12.2016, 05.01.2017, 10.01.2017, consultație din 30.01.2017, 20.02.2017, 13.03.2017, 14.04.2017, 06.07.2017, 28.08.2017, 14.09.2017, 27.09.2017, 13.10.2017, 02.11.2017, 27.11.2017, 07.12.2017, 27.12.2017, 19.01.2018, 15.02.2018, 27.02.2018, 25.04.2018, 21.05.2018, 20.06.2018, 10.07.2018, 24.07.2018, 13.08.2018, 30.08.2018, 20.09.2018, 25.10.2018, 30.10.2018, 13.11.2018, 28.11.2018, 21.01.2019, 18.02.2019, 04.01.2012, 22.02.2013, controale medicale din 22.04.2013, 22.04.2014, consultații din 27.10.2014,

25.11.2014, 21.04.2015, 22.06.2015, 23.06.2015, 29.07.2015, 13.08.2015, 19.08.2015, 03.09.2015, 09.10.2015, 05.11.2015, 16.12.2015, 29.12.2015, 04.04.2016, 23.06.2016, 10.08.2016, 03.10.2016, 07.10.2016, reprezintă un număr de 56 de acte materiale ale infracțiunii de înșelăciune comise de inculpatul ca le-a raportat ca fiind efectuate, pentru a putea ulterior obține decontările aferente lor.

În continuare, s-a reținut că operațiunile ulterioare datei de 07 decembrie 2017, prin care inculpatul a utilizat fără drept cardul de sănătate pentru numitul F., respectiv operațiunile consemnate pentru datele de 27.12.2017, 19.01.2018, 15.02.2018, 27.02.2018, 25.04.2018, 21.05.2018, 20.06.2018, 10.07.2018, 24.07.2018, 13.08.2018, 30.08.2018, 20.09.2018, 25.10.2018, 30.10.2018, 13.11.2018, 28.11.2018, 21.01.2019, 18.02.2019, reprezintă un număr de 18 acte materiale ale infracțiunii de fals privind identitatea comise de inculpat.

În ceea ce o privește pe numita D., în cuprinsul actului de sesizare s-a reținut faptul de a se fi comis un număr de 24 acte materiale ale infracțiunii de înșelăciune și 12 acte materiale ale infracțiunii de fals privind identitatea, ca urmare a raportării de servicii medicale neefectuate în realitate.

S-a reținut în cuprinsul actului de sesizare aspectul că raportările anterioare anului 2016 nu pot fi avute în vedere la soluționarea cauzei, deoarece martora nu își amintea exact de câte ori a fost consultată de inculpat, fiind avute în vedere doar cele realizate începând cu anul 2016 și ulterior, când potrivit celor consemnate în actul de sesizare martorul nu a fost consultat de inculpat și nu a beneficiat de vreo rețetă eliberată de acesta.

Potrivit depoziției acestei martore, audiată în faza de urmărire penală în data de 19.02.2019, începând cu anul 2016, când a primit cardul de sănătate de la Ministerul Sănătății, l-a predat inculpatului pentru activare, iar din acel moment, deși l-a cerut în repetate rânduri, inculpatul a refuzat restituirea spunând că martora nu are ce face cu el.

Cu ocazia aceleiași declarații, martora a mai relatat că din anul 2016 până la data declarației din februarie 2019, nu a mai fost consultată de inculpat și nu a mai beneficiat de vreo rețetă eliberată de el, toate consultațiile și prescripțiile medicale consemnate în istoricul raportărilor din perioada 2016-2018 nefiind efectuate în realitate, martora nebeneficiind de acele servicii medicale.

În faza de judecată în primă instanță, în data de 20 iunie 2023, martora a fost audiată de judecătorul fondului, depoziția sa fiind contrară cele inițial luată în faza de urmărire penală, fără însă ca depoziția martorei din faza de judecată să fie apreciată ca fiind una conformă stării de fapt reale.

Concluzia se impune deoarece depoziția din faza de judecată este o depoziție plină de presupuneri, fără a indica în concret datele anume în care a fost consultată de inculpat și datele la care a primit rețete, aspecte ce s-ar fi impus a fi relatate cu necesitate de martora care în anul 2023, cu ocazia audierii din luna iunie 2023, a detaliat fapte pentru care la începutul lunii februarie 2019, cu ocazia audierii de la poliție, asumat prin semnătură, a precizat clar faptul de a nu mai fi fost consultată de inculpat și de a nu mai fi primit vreo rețetă de la acesta, cu atât mai mult cu cât la data primei declarații i s-a prezentat și istoricul raportărilor medicale.

În atare condiții, pentru a se înlătura dubiul cu privire la perioada anterioară anului 2017, cele 24 de acte materiale aferente infracțiunii de înșelăciune, ce au fost reținute în sarcina inculpatului, sunt cele aferente perioadei 2017-2018, fiind vorba de consultațiile din 05.01.2017, 10.01.2017, 20.02.2017, 16.03.2017, 30.03.2017, 11.05.2017, 12.06.2017, 17.07.2017, 03.08.2017, 31.08.2017, 30.10.2017, 10.11.2017, 23.12.2017, 09.01.2018, 15.03.2018, 26.03.2018, 13.04.2018, 24.05.2018, 20.06.2018, 13.07.2018, 06.08.2018, 14.09.2018, 23.10.2018 și 31.12.2018, prejudiciul produs prin raportarea de consultații nereale, urmarea validării în sistem a serviciilor neprestate, fiind de 314,05 RON.

În continuare, conform celor de mai sus, utilizarea fără drept de către inculpat, ulterior datei de 07 decembrie 2017, a cardului de sănătate al martorei D., în vederea validării în sistem de servicii medicale neefectuate în realitate, la datele de 23.12.2017, 09.01.2018, 15.03.2018, 26.03.2018, 13.04.2018, 24.05.2018, 20.06.2018, 13.07.2018, 06.08.2018, 14.09.2018, 23.10.2018 și 31.12.2018, a realizat și un număr de 12 acte materiale ale infracțiunii de fals privind identitatea.

Cu privire la numitul I., în cuprinsul actului de sesizare au fost reținute ca fiind comise un număr de 16 acte materiale de către inculpat, acte materiale ale infracțiunii de înșelăciune, constând din nou în raportarea în sistem de servicii medicale neefectuate în realitate dar apoi decontate.

Cu ocazia audierii sale din faza de urmărire penală, din data de 06.12.2019, fila x dup, martorul a relatat faptul de a nu mai fi fost la inculpat din anul 2015, când și-a rupt mâna, iar consultațiile menționate în istoricul raportărilor făcute pe numele său la Casa de Sănătate Timiș nu au fost în realitate efectuate, martorul nefiind suferind de vreo boală și neavând nevoie de medic.

De asemenea, martorul a mai relatat faptul de a nu fi ridicat cardul de sănătate, în privința căruia nu avea cunoștință când a venit și nu l-a văzut vreodată, iar de la eliberarea lui și până la data declarației, nu a avut nevoie de el, cardul fiind predat martorului de polițist, cu ocazia audierii sale din data de 06.12.2019.

Acest martor a fost audiat și în faza de judecată în primă instanță, fără ca cele relatate de el să indice o altă stare de fapt decât cea descrisă în prima declarație luată, ce indică aspectul că raportările din istoricul de la fila x dup privind pe acest martor sunt raportări nereale, cele 16 consultații neefectuate, din datele de 24.11.2017, 19.02.2014, 13.03.2014, 03.04.2014, 12.05.2014, 20.06.2014, 11.07.2014, 14.08.2014, 29.10.2014, 26.11.2014, 16.12.2014, 02.03.2015, 25.05.2015, 08.06.2015, 18.09.2015, 09.10.2015, realizând un număr de 16 acte materiale ale infracțiunii de înșelăciune, pentru care a fost creat un prejudiciu în cuantum de 166,65 RON.

Cu privire la numita K., judecătoria a reținut că în declarația dată la dosar, în faza de judecată în primă instanță, aceasta a arătat că posibil în anul 2015 a mers la cabinetul inculpatului în Topolovăț, s-a înregistrat la el și i-a lăsat cardul de sănătate pentru a fi activat însă inculpatul i-a comunicat că acest fapt nu putea fi realizat, deoarece nu mergea sistemul în acel moment și nici ulterior nu a mai reușit să îi ia de la inculpat. S-a reținut mențiunea din partea acestui martor că de la data înregistrării nu a fost niciodată la doctor pentru consultații și rețete, deoarece nu avusese nevoie, în afara unei adeverințe pentru angajare.

Cele relatate de martora de mai sus în faza de judecată în primă instanță confirmă cele anterior relatate de martoră în faza de urmărire penală, cu ocazia audierii din data de 05 decembrie 2019, fila x dup, când a precizat faptul de a nu fi fost la inculpat pentru consultații și, de asemenea, de a nu fi fost consultată de urgență la domiciliu, cum în mod fals s-a susținut.

Pentru această persoană, istoricul raportărilor din intervalul 01.01.2014 la 01.05.2019 indică un număr de 10 acte materiale ale infracțiunii de înșelăciune, medic de familie A. (raportarea din 11.02.2014 fiind aferentă unui interval în care medic figura numita X.), raportări de servicii medicale tip consultații din datele de 04.11.2015, 08.01.2016, 25.01.2016, 08.02.2016, 18.03.2016, 02.06.2016, 26.06.2016, 26.07.2016, 17.08.2016 și din data de 21.10.2016, costul cumulat al celor 10 acte materiale ridicându-se la suma de 142,8 RON, istoric fila x dup.

Cu privire la martorul Y., dosar, din analiza declarației sale, s-a reținut că împreună cu mama sa, cei doi s-au înscris la medicul de familie în aceeași zi, aspect ce corespunde adevărului, fiind vorba de data de 04.11.2015, fila x și fila x dup, iar de atunci nu a beneficiat de nicio consultație medicală și nici de rețete din partea inculpatului, căruia, la data înregistrării, i-a dat cardul pentru a fi înregistrat în sistem, însă acesta a spus că nu merge sistemul și a rămas la el până în anul 2019 când i l-a restituit poliția.

Această relatare a fost confirmată de cele arătate de martor în faza de urmărire penală, fila x dup, ce a precizat faptul de a nu fi fost vreodată consultat de inculpatul căruia i-a lăsat cardul atunci când s-a înscris însă, deși l-a cerut pentru a-i fi restituit, inculpatul a menționat că nu a reușit să îl activeze.

Istoricul raportărilor pe persoană pentru acest martor, fila x dup, din intervalul 01.01.2014 la 01.05.2019, indică anumite consultații medicale ca fiind realizate, dar neefectuate în realitate potrivit celor menționate de martor, respectiv cele din datele de 04.11.2015, 08.01.2016, 13.09.2017, 29.02.2016, 01.07.2016, 26.07.2016, 21.10.2016, 10.11.2016, 29.12.2016, 12.01.2017, și din data de 14.02.2017, fiind deci vorba despre un număr de 11 acte materiale ale infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 244 alin. (1) din C. pen., prejudiciul produs fiind de 123,2 RON.

Cu privire la martorul V., în faza de judecată în primă instanță nu s-a reușit ascultarea sa, acesta fiind decedat potrivit procesului-verbal de la dosar în timp ce în faza de urmărire penală, acesta a dat declarație la data de 23.09.2019, în care a relatat că de foarte mulți ani nu a mai fost la medicul de familie iar în ceea ce privește situația consultațiilor, nu era vorba despre consultații reale la care să se fi prezentat.

S-a reținut că pentru acest martor, istoricul raportărilor din 01.01.2014 la 01.05.2019, fila x dup, indică un număr de 16 acte materiale ale infracțiunii de înșelăciune, constând în consultații neefectuate în realitate, însă indicate ca fiind făcute în data de 12.02.2015, 22.12.2014, 19.08.2015, 10.12.2015, 26.01.2016, 29.02.2016, 16.03.2016, 26.04.2016, 17.05.2016, 10.06.2016, 04.07.2016, 28.09.2016, 24.10.2016, 07.11.2016 și 22.12.2016, respectiv 18.01.2017, prejudiciul produs prin cele 16 acte materiale de mai sus, consultații raportate ca fiind efectuate, însă în mod necorespunzător adevărului, ridicându-se la suma de 172,7 RON.

În ceea ce îl privește pe numitul L., în cuprinsul actului de sesizare au fost reținute ca fiind comise un număr de 13 acte materiale ale infracțiunii de înșelăciune și 1 act material al infracțiunii de fals privind identitatea, martorul fiind audiat, atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de judecată, la dosar.

În declarația dată în faza de urmărire penală, fila x dup, volum 2, martorul, cu ocazia prezentării situației serviciilor medicale decontate pe numele său, a precizat că nu a fost la doctor așa des, ci în perioada 2016-2017 a fost o singură dată la doctor, fiind răcit, cu mențiunea de a fi lăsat în perioada 2015-2016 cardul de sănătate la medicul de familie, deoarece trebuia să fie înregistrat, fără însă a-l mai fi luat de acolo.

În faza de judecată în primă instanță, martorul a nuanțat declarația susținând că, deși își menține declarația din faza de urmărire penală, în perioada 2016-2017 de cel puțin 5 ori s-a prezentat la medicul inculpat și a primit consultații și rețete din partea lui.

De asemenea, martorul a mai relatat că acel card de sănătate a fost lăsat la doctor o lună ori două, cu toate că în declarația din faza de urmărire penală a precizat faptul de a nu mai fi ridicat acel card cel puțin până la momentul declarației din data de 04.11.2019, așa încât depoziția acestui martor, dată în faza de judecată, nu a fost avută în vedere, fiind una subiectivă motiv pentru care a fost înlăturată.

Din contră, judecătoria a apreciat că cele 13 acte materiale ale infracțiunii de înșelăciune sunt confirmate de depoziția din faza de urmărire penală, ce se coroborează cu istoricul raportărilor pe persoană din intervalul 01.01.2014 la 01.05.2019, fiind vorba de consultațiile medicale indicate în mod nereal ca fiind efectuate, respectiv cele din datele de 21.04.2016, 11.05.2016, 26.05.2016, 13.06.2016, 27.06.2016, 25.08.2016, 21.10.2016, 26.01.2017, 24.03.2017, 23.05.2017, 08.09.2017, 23.11.2017 și din data de 19.12.2017, suma totală produsă cu titlu de prejudiciu prin cele 13 acte materiale comise și confirmate de martor, cu excepția uneia din consultațiile aferente anului 2016, reținută ca fiind realizată, fiind de 146,30 RON.

În continuare, în privința acestui martor judecătoria a avut în vedere și actul material comis de inculpat, aferent infracțiunii de fals privind identitatea, istoricul raportărilor pe persoană de la dosar individualizând ca un asemenea act material, conform celor menționate la punctul 10 din actul de sesizare, ce privea situația martorului L., consultația medicală ce apare ca fiind incriminată, respectiv cea din data de 19.12.2017.

Cu privire la martora H., au fost reținute ca fiind comise un număr de 12 acte materiale ale infracțiunii de înșelăciune și 2 acte materiale ale infracțiunii de fals privind identitatea ca urmare a raportării de servicii medicale neefectuate în realitate.

Această martoră a fost audiată în faza de urmărire penală, fila x dup, volum 2 dar și în faza de judecată în primă instanță, declarație de la dosar, martora relatând că în anul 2016 a avut o problemă medicală cu urechea, fiind consultată de doctor de 2 ori, problemele medicale cu urechea fiind relatate și cu ocazia declarației dată la poliție în luna noiembrie 2019, cu mențiunea că în această declarație martora a recunoscut că a fost la medic de 2-3 ori în anul 2016, însă o singură dată a fost ea consultată iar restul fata sa. Așadar, această declarație din faza de urmărire penală a fost avută în vedere ca fiind cea exactă, conformă stării de fapt, fiind dată la un moment mai apropiat de prestarea serviciilor de către medic.

Și în privința cardului de sănătate s-a reținut că acesta a fost predat de concubinul martorei la doctor și, la momentul la care a fost cerut, medicul a afirmat că nu îl are și îl va da altădată.

Cele 12 acte materiale ale infracțiunii de înșelăciune, cu excepția unei decontări aferente anului 2016 reținută în rechizitoriu ca fiind realizată, s-au concretizat în așa zise consultații prestate (în realitate neefectuate), respectiv cele din data de 23.01.2017, 24.11.2017, 31.01.2019 și 06.02.2019, 26.04.2016, 15.06.2016, 22.07.2016, 18.08.2016, 29.09.2016, 31.10.2016, 02.12.2016, și 22.02.2017, prejudiciul creat fiind ridicat la suma de 143 RON.

Actele materiale aferente infracțiunii de fals privind identitatea sunt actele materiale ulterioare datei de 07 decembrie 2017, respectiv actele materiale comise și aferente mențiunilor consemnate la rubricile 4 și 5 din istoricul raportărilor de la dosar, respectiv cele din data de 31.01.2019 și 06.02.2019, reprezentate de utilizarea fără drept de către inculpat a cardului de sănătate al pacientei H. în scopul validării și decontării de servicii medicale neefectuate în realitate.

Cu privire la numitul O., s-a reținut că instanța de fond a procedat la ascultarea lui în calitate de martor în data de 05 septembrie 2023, declarația fiind depusă la dosar, ocazie cu care martorul a precizat că a fost la inculpat, în calitatea sa de medic, în intervalul 2014-2018, o dată sau de două ori, nicidecum de un număr de 21 ori, cu mențiunea că în perioada 2017-2018 un an a fost plecat în Germania, în timp ce cardul a fost dus de mama sa la doctor pentru activare, martorului fiindu-i restituit de către polițist.

Același martor a mai relatat că nu ține minte, însă este posibil ca mama lui să fi fost la inculpat o dată sau de două ori pentru a-i fi eliberat un concediu medical.

Judecătoria a reținut că în faza de urmărire penală, fila x dup, acest martor a mai relatat faptul de a nu se fi prezentat deloc la medicul de familie pentru consultații, iar istoricul prezentat nu corespunde realității, cardul a fost lăsat la medic de mama sa, pentru toată familia, pentru activare, iar de atunci nu a mai fost luat înapoi pentru că nu a mai fost vreodată la doctor și nu i-a trebuit.

Această din urmă declarație a fost avută în vedere la soluționarea cauzei, fiind dată într-un moment mult mai apropiat de data actelor materiale și corespunde în totul cu poziția exprimată de martor în faza de judecată, cu privire la starea de fapt privind cardul de sănătate.

Cu privire la acest martor, în cuprinsul actului de sesizare s-au indicat ca fiind comise de inculpat un număr de 14 acte materiale ale infracțiunii de înșelăciune și un număr de 5 acte materiale ale infracțiunii de fals privind identitatea, respectiv consultațiile medicale indicate în mod nereal ca fiind realizate, și anume cele din datele de 18.06.2014, 26.08.2014 și 15.09.2014, 06.10.2014, 27.08.2015, 29.09.2015, 12.09.2017, 16.10.2017, 07.12.2017, 07.03.2018, 26.03.2018, 29.06.2018, 23.07.2018 și 19.12.2018, prejudiciul cumulat al acestor acte materiale ridicându-se la suma de 169,4 RON.

De asemenea, actele materiale ale infracțiunii de fals privind identitatea ce au fost reținute în prezenta cauză ca fiind comise și sancționabile, sunt cele 5 acte materiale ulterioare datei de 07 decembrie 2017, respectiv actele materiale comise de parte la data de 07.03.2018, 26.03.2018, 29.06.2018, 23.07.2018 și data de 19.12.2018 și reprezentate de utilizarea fără drept de către inculpat a cardului de sănătate al pacientului.

În ceea ce îl privește pe numitul N., s-a reținut că în cuprinsul actului de sesizare, în persoana acestuia au fost indicate ca fiind comise de către inculpat un număr de 10 acte materiale ale infracțiunii de înșelăciune și 10 acte materiale ale infracțiunii de fals privind identitatea.

În declarația dată în faza de urmărire penală, fila x dup, volum 2, martorul a relatat că din anul 2007 și până la data declarației din anul 2020, o singură dată a fost consultat de inculpat, în luna iunie 2018, când a avut nevoie de o trimitere pentru un consult la un spital din Timișoara, așa încât toate consultațiile cu care el figura, cu excepția celei din anul 2018, nu au fost efectuate în realitate.

De asemenea, în aceeași declarație, martorul a mai relatat că de la eliberarea cardului de sănătate și până la ridicarea sa de către organele de poliție, cardul s-a aflat numai la inculpat pentru a fi activat, nemaifiind ridicat de către martor, deoarece nu avea nevoie de el.

În faza de judecată în primă instanță, acest martor a fost ascultat la data de 05 septembrie 2023, dosar, revenind asupra declarației, și precizând că în general era consultat de doctorul inculpat de două ori pe an, cardul îl ducea la inculpatul doctor când avea nevoie de medical iar doctorul îl dădea pe loc înapoi, fără a putea preciza în ce condiții a ajuns cardul la poliție, cu toate că potrivit declarației de la fila x dup, volum 2, a fost restituit martorului de polițist la data de 28.01.2020, așa încât judecătoria a apreciat că declarația acestui martor din faza de judecată nu poate fi apreciată ca fiind una conformă stării de fapt reale.

De altfel, inclusiv susținerea martorului potrivit căreia în general era consultat de medicul inculpat de două ori pe an este nereală, câtă vreme potrivit istoricului interval 01.01.2014 la 01.05.2019, în anul 2018 partea apare în evidențe cu un număr de 9 consultații, așa încât susținerea făcută în faza de judecată în primă instanță a apreciat judecătoria că este una subiectivă, declarația urmând a fi înlăturată din probele administrate.

Cele 10 acte materiale ale infracțiunii de înșelăciune, cu excepția consultației aferentă lunii iunie 2018, recunoscută de martor ca fiind realizată, sunt reprezentate de așa zisele consultații prestate de inculpat, dar în realitate neefectuate, respectiv cele din datele de 17.04.2018, 22.03.2017, 19.04.2017, 20.04.2018, 30.05.2018, 02.08.2018 și 17.08.2018, 31.08.2018, 17.09.2018 și 12.10.2018, prejudiciul lor cumulat ridicându-se la suma de 166,8 RON.

Cele 10 acte materiale ale infracțiunii de fals privind identitatea sunt reprezentate de utilizarea de către inculpat, fără a avea drept, a cardului de sănătate al martorului de mai sus, prin raportarea și validarea de servicii medicale, consultații, certificate concediu medical prescripții medicale, respectiv actele materiale ulterioare datei de 07 decembrie 2017, și anume cele din datele de: 17.04.2018, 20.04.2018, 30.05.2018, 02.08.2018, 17.08.2018, 31.08.2018, consultație și prescripție medicală din 17.09.2018 și respectiv certificat de concediu medical din aceeași dată de 17.09.2018, respectiv actele materiale din 12.10.2018 și din 02.11.2018.

Cu privire la martorul Q., s-a reținut că în actul de sesizare inculpatului i s-au imputat un număr de 5 acte materiale ale infracțiunii de înșelăciune și 5 acte materiale ale infracțiunii de fals privind identitatea, cu mențiunea că acest martor a fost audiat, atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de judecată în primă instanță.

Cu ocazia audierii din faza de urmărire penală, fila x dup, martorul a relatat că a fost consultat de inculpat la data de 19 iulie 2018, întrucât îl durea umărul și, de la acel moment și până la data declarației din 08 iulie 2019, nu a mai fost consultat de inculpat, așa încât toate raportările consemnate în istoric nu au fost efectuate în realitate.

Același martor a mai relatat faptul că la data de 19 iulie 2018 a lăsat cardul de sănătate la inculpat, deoarece nu mergea, pentru a-i fi validat și de atunci nu a mai ridicat cardul ce a rămas în posesia medicului.

S-a reținut că aceste aspecte au fost relatate de martorul Q. și cu ocazia audierii sale din faza de judecată în primă instanță, fiind precizat faptul de a fi fost consultat o singură dată la cabinet, în intervalul 2018-2019 a mai fost la inculpat pentru eliberarea de rețete însă pentru tatăl său, din iulie 2018 și până în iulie 2019 nemaifiind consultat de acest medic, iar cardul de sănătate a fost lăsat la inculpat pentru activare în luna iulie 2018, fiindu-i apoi restituit de poliție.

Așadar, cu excepția consultației din data de 19 iulie 2018, dovedită ca fiind realizată în mod real, celelalte consultații și prescripții medicale, servicii medicale, consemnate în istoricul de raportare de la fila x dup, nu au fost efectuate în mod real.

Cele 5 acte materiale ale infracțiunii de înșelăciune, pentru perioada cât acest martor s-a aflat în evidențele medicului A., începând cu data de 18 iulie 2018, sunt reprezentate de acele consultații indicate în mod nereal ca fiind efectuate, respectiv cele din data de 20.07.2018, 25.07.2018,

21.08.2018, 31.08.2018 și 12.09.2018, prejudiciul produs părții prin ele ridicându-se la suma de 77 RON.

La aceeași dată la care au fost raportate în mod nereal consultațiile de mai sus, au fost eliberate și o serie de prescripții medicale, de asemenea neefectuate în realitate, cu mențiunea că utilizarea fără drept de către inculpat a cardului de sănătate al martorului Q., la datele de 20.07.2018, 25.07.2018, 21.08.2018, 31.08.2018 și 12.09.2018, reprezintă acte materiale ale infracțiunii de fals privind identitatea.

Cu privire la martora M., judecătoria a reținut că inculpatului i se impută comiterea unui număr de 13 acte materiale ale infracțiunii de înșelăciune și a unui număr de 2 acte materiale ale infracțiunii de fals privind identitatea, ca urmare a raportării de servicii medicale neefectuate în realitate.

În declarația din faza de urmărire penală, din data de 04.11.2019, martora a declarat faptul de a fi fost consultată de acest medic inculpatul de față o singură dată, în anul 2012, când a avut nevoie de o adeverință pentru șomaj, în timp ce cardul de sănătate al ei a ajuns direct la medicul A., iar de atunci a rămas la el, la data declarației văzându-l pentru prima dată.

S-a reținut că aceste aspecte relatate de martora M. în faza de urmărire penală sunt confirmate de cele relatate de ea și cu ocazia declarației din faza de judecată în primă instanță, când a precizat faptul de a nu fi fost consultată vreodată de doctorul A., a fost o singură dată la el având nevoie de o adeverință, iar în ceea ce privește cardul de sănătate, acesta a rămas la inculpat și când a fost cerut, medicul a refuzat, fiindu-i restituit de polițist.

Raportat la cele relatate de această martoră, a reieșit că serviciile tip consultații medicale consemnate în istoricul raportărilor de la dosar, nu au fost efectuate în realitate, ele reprezentând acte materiale ale infracțiunii de înșelăciune, respectiv un număr de 13 acte materiale din datele de 13.01.2016, 18.02.2016, 13.04.2016, 16.05.2016, 22.06.2016, 08.07.2016, 25.07.2016, 10.08.2016, 09.01.2017, 27.02.2017, 30.05.2017, 12.04.2018, și 17.05.2018, prejudiciul produs prin ele ridicându-se la suma de 151,25 RON, cu mențiunea că ultimele două acte materiale, respectiv cele din data de 12 aprilie 2018 și de 17 mai 2018, realizează și conținutul infracțiunii de fals privind identitatea, prin utilizarea fără drept de către inculpat a cardului de sănătate al acestei martorei, în scopul raportării și validării de servicii medicale consultații nereale, neefectuate mai exact.

În ceea ce o privește pe martora P., s-a reținut că inculpatului i se impută comiterea unui număr de 11 acte materiale ale infracțiunii de înșelăciune și a unui număr de 11 acte materiale ale infracțiunii de fals privind identitatea, urmarea raportării de servicii medicale neefectuate în realitate.

În faza de judecată în primă instanță, această martoră a fost audiată la termenul de judecată din data de 05 septembrie 2023, dosar, când a precizat faptul de a fi fost înscrisă la acest medic din anul 2015, cu toate că evidența de la fila x dup indică drept dată aceea de 23.05.2018.

Martora a relatat că în anul 2018 a fost consultată o dată când a ieșit din spital însă în perioada 2018-2020 nu a primit nicio prescripție medicală.

Faptul de a fi fost consultată în anul 2018 de inculpat nu a fost inițial indicat de martoră cu ocazia declarației dată la organul de poliție, din 28 ianuarie 2020, martora precizând expres faptul de a nu fi fost vreodată consultată de inculpat și toate consultațiile cu care figurează în istoric nu au fost în realitate efectuate, nu a primit nicio prescripție medicală de la medic, aspect relatat și în faza de judecată în primă instanță, în timp ce cardul de sănătate a rămas în posesia medicului fără a se mai proceda la ridicarea lui, deoarece nu mai avea ne