ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 09 iulie 2024

Deliberând asupra conflictului de competență de față, în baza actelor și lucrărilor de la dosar constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 129 din 13 mai 2024 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, secția penală, în dosarul nr. x/2024, în baza art. 47 alin. (1) C. proc. pen.., a fost admisă excepția de necompetență materială a acestei instanțe, invocată de către contestatorul condamnat A., prin apărător ales avocat B..

În baza art. 50 alin. (1) C. proc. pen.. coroborat cu art. 598 alin. (1) lit. c) și alin. (2) C. proc. pen.., a fost declinată în favoarea Curții de Apel Oradea competența de soluționare a contestației la executare formulată de către contestatorul condamnat A., vizând sentința penală nr. 26/P/I/21.03.2023 pronunțată în dosar nr. x/2023 al Curții de Apel Oradea, rămasă definitivă prin neapelare la data de 10.04.2023, prin care s-a dispus recunoașterea și punerea în executare a sentinței penale nr. 2. B.151/2022/4 din data de 16 august 2022 pronunțate de Tribunalul Districtului Erd, definitivă prin neapelare la data de 16 august 2022, prin care s-a dispus condamnarea persoanei condamnate A., la o pedeapsă de 2 ani închisoare, în regim de detenție, pentru comiterea infracțiunii de trafic de migranți, prev. de art. 353 alin. (1) pct. b și alin. (2) C. pen. al Republicii Ungaria, infracțiune care are corespondent în legislația penală română, realizând conținutul infracțiunii de trafic de migranți, prev. de art. 263 alin. (2) C. pen.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Satu Mare a reținut că, prin contestația la executare formulată de către contestatorul condamnat A., s-a solicitat să se constate incidența decretului de grațiere emis de către autoritățile judiciare din Ungaria, invocând prevederile art. 156 alin. (13) din Legea nr. 203/2004.

Prin sentința penală nr. 1728/12.12.2023, Judecătoria Satu Mare a respins contestația la executare formulată de contestator.

Împotriva acestei hotărâri, contestatorul-condamnat a formulat contestație, înregistrată pe rolul Tribunalului Satu Mare la data de 13.12.2023.

Prin decizia penală nr. 18/C/31.01.2024 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, s-a admis contestația formulată de contestatorul A., împotriva sentinței penale nr. 1728/12.12.2023 a Judecătoriei Satu Mare pe care a desființat-o în întregime și drept consecință, s-a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Satu Mare și drept urmare s-a stabilit competența de soluționare în primă instanță a contestației la executare formulată de către contestatorul A., în favoarea Tribunalului Satu Mare.

După repartizarea aleatorie, cauza a fost înregistrată sub nr. x/2024, fixându-se primul termen de judecată la data de 25.03.2024, cauza fiind amânată succesiv la data de 22.04.2024, respectiv 13.05.2024.

Procedând la examinarea excepției de necompetență materială a instanței, din perspectiva prevederilor art. 598 alin. (1) lit. c) și alin. (2) C. proc. pen.., Tribunalul Satu Mare a reținut că persoana condamnată A. (liberat condiționat la data de 01.11.2023) s-a aflat în executarea pedepsei de 2 ani închisoare în regim de detenție, aplicată prin sentința penală nr. 26/P.I./21.03.2023 pronunțată în dosar nr. x/2023 al Curții de Apel Oradea, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți, ca urmare a recunoașterii și punerii în executare a sentinței penale nr. 2. B.151/2022/4 din data de 16 august 2022 pronunțată de Tribunalul Districtului Erd -Ungaria.

Tribunalul, procedând la evaluarea motivelor prezentate în cuprinsul demersului judiciar, precum și a temeiurilor de drept invocate, a reținut că cererea contestatorului a fost întemeiată pe dispozițiile art. 598 C. proc. pen.., solicitându-se, în esență, lămuriri cu privire la dispozițiile sentinței penale nr. 26/P.I./21.03.2023 pronunțată în dosar nr. x/2023 al Curții de Apel Oradea.

S-a arătat, deopotrivă, că în cazul contestației la executare întemeiate pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.., competența de soluționare aparține instanței care a pronunțat hotărârea ce se execută.

În contextul în care, Curtea de Apel Oradea, prin sentința penală nr. 26/P.I./21.03.2023 pronunțată în dosar nr. x/2023 al Curții de Apel Oradea, a dispus, în baza dispozițiilor Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară în materie penală, recunoașterea hotărârii penale străine, transferarea condamnatului pentru continuarea executării pedepsei într-un penitenciar din România, conversiunea condamnării și a emis mandatul de executare a pedepsei, s-a apreciat că acesteia îi va reveni competența de soluționare a contestației la executare întemeiată pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., în calitate de "instanță care a pronunțat hotărârea ce se execută" în sensul textului legal al art. 598 alin. (2) C. proc. pen.

Prin sentința penală nr. 71 din 27 iunie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024, s-a constatat că temeiul legal al cererii formulate de persoana condamnată A. îl constituie dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.

În baza art. 50 C. proc. pen.. raportat la art. 598 alin. (2) C. proc. pen.., cu aplicarea art. 36 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.., s-a declinat competența de judecare a contestației la executare formulată de persoana condamnată A. împotriva sentinței penale nr. 26/PI/21.03.2023 pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. x/2023 (prin care s-a dispus recunoașterea și punerea în executare a sentinței penale nr. 2. B.151/2022/4 din data de 16 august 2022 pronunțată de Tribunalul Districtului Erd din Ungaria prin care s-a dispus condamnarea persoanei condamnate A. la o pedeapsă de 2 ani închisoare, în regim de detenție, pentru comiterea infracțiunii de trafic de migranți, dispunând totodată transferul persoanei condamnate într-un penitenciar din România), în favoarea Tribunalului Satu Mare, instanță competentă să judece în primă instanță infracțiunea prevăzută de art. 263 C. pen., corespunzătoare în grad instanței de executare, în a cărei circumscripție se afla locul de deținere al persoanei condamnate în momentul formulării cererii.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competență între Tribunalul Satu Mare și Curtea de Apel Oradea.

În baza art. 51 alin. (1), (2) C. proc. pen.. a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel Oradea a reținut că, în ceea ce privește calificarea obiectului cauzei, chiar în cuprinsul sesizării formulate de persoana condamnată A. au fost indicate dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.., text de lege care reglementează posibilitatea modificării pedepsei, când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere sau de micșorare a pedepsei.

Curtea de Apel a reținut că într-o astfel de ipoteză, în care titularul acțiunii indică cu suficientă claritate, coerență și pertinență temeiurile de fapt ale cererii sale, motivele pe care se sprijină și temeiul de drept al acesteia și în condițiile în care temeiul legal invocat apare ca fiind corect din perspectiva motivelor invocate, și din moment ce, în acest cadru procesual, instanța învestită cu soluționarea cererii se pronunță pe fond (sentința penală nr. 1728/12.12.2023, Judecătoria Satu Mare), modificarea temeiului cererii introductive direct în calea de atac a contestației, cu indicarea altor temeiuri de fapt cu alte consecințe juridice, apare ca fiind inadmisibilă.

În condițiile în care amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere sau de micșorare a pedepsei (motive invocate de persoana condamnată în cuprinsul cererii) se circumscriu în mod expres cazului de contestație la executare prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.. (indicat de altfel și de titularul cererii) și a fost analizat sub aspectul temeiniciei în primă instanță, s-a apreciat că indicarea de către condamnat, prin avocat ales, a altor temeiuri de fapt și de drept (art. 598 lit. c) C. proc. pen.), direct în calea de atac a contestației, nu este permisă de lege.

Cu titlu de principiu și fără a antama fondul cauzei, Curtea a reținut că pentru ca art. 598 lit. c) teza I C. proc. pen.. să fie incident, nelămuririle sau neînțelegerile trebuie să-și aibă cauza într-o greșită, inexactă sau incompletă redactare a dispozitivului hotărârii. Datorită unor astfel de neajunsuri, se ridică un semn de întrebare cu privire la modul, condițiile și limitele în care hotărârea trebuie pusă în executare hotărârea.

S-a reținut că, atât timp cât hotărârea respectă exigențele legale cu privire la conținutul pe care trebuie să-l aibă, iar prin hotărârea pusă în executare s-a făcut o corectă și completă aplicare a legii, expunând, în considerente, temeiurile pentru care s-a procedat astfel, cazul prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. c) teza I C. proc. pen. este exclus. S-a apreciat că ignorarea regulilor de mai sus a condus, în prezenta cauză, la declinările succesive de competență.

S-a mai menționat că, potrivit art. 598 alin. (2) C. proc. pen.., instanța competentă să soluționeze contestația la executare întemeiată pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.. este instanța de executare sau, în cazul în care persoana condamnată se află în stare de deținere, instanța corespunzătoare în a cărei circumscripție se află locul de deținere.

Sub aspectul competenței materiale, Curtea a apreciat că aceasta revine instanței competente să judece în primă instanță infracțiunile ce au făcut obiectul condamnării, chiar dacă recunoașterea hotărârilor de condamnare pronunțate în străinătate a fost dispusă conform Legii nr. 302/2004, de către curtea de apel, aceasta având, potrivit legii speciale, competențe limitate, fiind valabile în acest sens, argumentele regăsite în considerentele deciziei nr. 34/2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în recurs în interesul legii.

Având în vedere că pedeapsa de 2 de ani închisoare a fost recunoscută prin sentința penală nr. 83/PI/2019 din data de 25 septembrie 2019 pronunțată de către Curtea de Apel Oradea, pentru infracțiunile de trafic de migrați, ce are corespondent în art. 263 alin. (2) C. pen., conform art. 36 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.., s-a reținut că tribunalul este competent să judece în primă instanță infracțiunea ce au făcut obiectul condamnării și ulterior, recunoașterii.

Sub aspectul competenței teritoriale, Curtea a reținut că aceasta este dată de instanța corespunzătoare în a cărei circumscripție se află locul de deținere, în cazul în care persoana condamnată se află în stare de deținere. Având în vedere că la data sesizării inițiale a instanței persoana condamnată A. era încarcerată în Penitenciarul Satu Mare, s-a constatat că Tribunalul Satu Mare este instanța corespunzătoare în grad instanței de executare, în a cărei circumscripție se afla locul de deținere.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 5 iulie 2024, fiind stabilit termen pentru soluționare la data de 9 iulie 2024.

Examinând conflictul negativ de competență ivit între Tribunalul Satu Mare și Curtea de Apel Oradea, cu privire la competența de soluționare a cauzei privindu-l pe contestatorul A., Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalului Satu Mare, secția penală, pentru următoarele considerente:

Pornind de la obiectul cauzei asupra căreia poartă conflictul negativ de competență, Înalta Curte reține că A. a formulat la data de 19.09.2023 o contestație la executare, în temeiul art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.., susținând, în esență, că anterior transferării sale într-un penitenciar din România în vederea executării pedepsei aplicate de instanțele maghiare, pedeapsă recunoscută de Curtea de Apel Oradea prin sentința nr. 26/P.I. din 21.03.2023, infracțiunea de trafic de migranți a fost aministiată/grațiată prin decret de către statul maghiar.

Contestația la executare reprezintă un mijloc procesual cu caracter jurisdicțional prin intermediul căruia pot fi soluționate doar incidente ivite cu ocazia punerii în executare și, respectiv, pe parcursul executării unei hotărâri judecătorești penale.

Conform dispozițiilor art. 598 alin. (1) C. proc. pen.., se poate face contestație împotriva executării unei hotărâri penale în următoarele cazuri: (...) d) când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.

Acest caz de contestație la executare reglementat la art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.., vizează situațiile intervenite după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare în care, fie pedepsele aplicate nu se mai execută (întrucât a intervenit amnistia, prescripția executării pedepsei, grațierea, decesul persoanei condamnate), fi au intervenit modificări în sensul micșorării cuantumului pedepselor ce urmează a fi puse în executare sau se execută.

În egală măsură, Înalta Curte are în vedere dispozițiile art. 139 alin. (5) din Legea nr. 302/2004, potrivit cărora: aplicarea amnistiei sau grațierii de către statul român, în calitate de stat de executare, se face de către un judecător de la instanța de executare sau, când persoana condamnată este deținută, de la instanța corespunzătoare în a cărei rază teritorială se află locul de deținere. Decizia de aplicare a amnistiei sau grațierii se transmite direcției de specialitate a Ministerului Justiției în vederea comunicării statului emitent.

Având în vedere aceste dispoziții legale, raportat la motivele invocate de contestatorul A., se constată că interesul valorificat de acesta prin cererea cu care a învestit instanța tinde la anularea formelor de executare emise de autoritățile judiciare române, ca efect al existenței unui act de aministie/grațiere emis de statul maghiar și poate fi analizat pe calea contestației la executare, motivul invocat prezentând aparența de sustenabilitate a cazului prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.

În ceea ce privește instanța competentă să soluționeze contestația la executare, Înalta Curte are în vedere dispozițiile art. 598 alin. (2) C. proc. pen.., potrivit cărora în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și d), contestația se face, după caz, la instanța prevăzută la art. 597 alin. (1) sau (6).

Așadar, competența de soluționare a contestației la executare întemeiată pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.., aparține instanței de executare sau instanța corespunzătoare în grad în a cărei circumscripție se află locul de deținere a persoanei condamnate.

În speță, din punct de vedere material, instanța de executare este tribunalul, conform art. 36 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.., având în vedere că obiectul recunoașterii hotărârii străine l-a constituit o infracțiune de trafic de migranți, ce are corespondent în prevederile art. 263 C. pen. român. Întrucât la momentul formulării cererii (19.09.2023), contestatorul condamnat A. se afla încarcerat în Penitenciarul Satu Mare, astfel cum rezultă din înscrisurile aflate la dosarul Judecătoriei Satu Mare nr. x/2023, instanța în circumscripția căreia se află locul de deținere, corespunzătoare instanței de executare este Tribunalul Satu Mare.

Pentru considerentele expuse, în baza art. 51 alin. (6) C. proc. pen.., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privindu-l pe contestatorul condamnat A. în favoarea Tribunalului Satu Mare, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Conform dispozițiilor art. 275 alin. (3) și alin. (6) C. proc. pen.., cheltuielile judiciare, precum și onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 360 RON, vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privindu-l pe contestatorul condamnat A. în favoarea Tribunalului Satu Mare, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul condamnat, în cuantum de 360 RON, rămâne în sarcina statului.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 09 iulie 2024.