ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 26 iunie 2024

Deliberând asupra conflictului negativ de competență ce formează obiectul prezentei cauze, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 229 din data de 29 februarie 2024, pronunțată de Judecătoria Constanța, secția penală, în dosarul nr. x/2024, în temeiul art. 429 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 426 lit. b) C. proc. pen. a fost declinată în favoarea Curții de Apel Constanța competența de soluționare a contestației în anulare formulată de petentul condamnat A. împotriva deciziei penale nr. 997 din 20.11.2020 a Curții de Apel Constanța pronunțată în dosarul nr. x/2019.

Pentru a hotărâ astfel, s-a reținut că prin cererea formulată la data de 22.01.2024 și înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanța sub nr. x/2024, persoana condamnată A. a solicitat redeschiderea procesului penal în cazul judecării în lipsă, cu privire la sentința penală nr. 645 din data de 17 iunie 2020 pronunțată în dosarul nr. x/2019 de Judecătoria Constanța, definitivă prin decizia penală nr. 997/P din 20 noiembrie 2020 a Curții de Apel Constanța, arătând, în esență, că judecata s-a desfășurat în lipsa sa, fiind plecat în Germania, din anul 2015, și a fost încarcerat în executarea pedepsei la data de 24.12.2013, fiind reținut la vamă, la sosirea în țară.

La data de 05.02.2024, persoana condamnată a solicitat recalificarea cererii de redeschidere a procesului penal în contestație în anulare, întemeiată pe dispozițiile art. 426 lit. b) C. proc. pen., solicitând să se constate că la data de 20 noiembrie 2020 - data rămânerii definitive a sentinței penale nr. 645 din data de 17 iunie 2020 pronunțată în dosarul nr. x/2019 de Judecătoria Constanța -, termenul de prescripție a răspunderii penale era împlinit, având în vedere Deciziile Curții Constituționale nr. 297/2018 și nr. 358/2022.

La termenul din 06.02.2024 Judecătoria Constanța a luat act de faptul că apărătorul persoanei condamnate a formulat precizări scrise prin care arată că recalifică cererea ca fiind contestație în anulare invocând necompetența materială a Judecătoriei Constanța.

Apoi, prin decizia penală nr. 597/P din 07 iunie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie în dosarul nr. x/2024 în baza art. 466 C. proc. pen., s-a recalificat cererea formulată de persoana condamnată A. ca fiind cerere de redeschidere a procesului penal.

În baza art. 47 alin. (2) raportat la art. 467 alin. (1) C. proc. pen., a fost admisă excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Constanța.

În baza art. 50 alin. (1) C. proc. pen., a fost declinată în favoarea Judecătoriei Constanța competența de soluționarea a cauzei privind cererea de redeschidere a procesului penal formulată de persoana condamnată A. împotriva sentinței penale nr. 645 din 17.06.2020 a Judecătoriei Constanța, definitivă prin decizia penală nr. 997 din 20.11.2020 pronunțată de Curtea de Apel Constanța în dosarul nr. x/2019.

În baza art. 51 alin. (1) și (2) C. proc. pen., s-a constatat intervenit conflictul negativ de competență între Curtea de Apel Constanța și Judecătoria Constanța și s-a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

În esență, s-a reținut că, la termenul de judecată din data de 23.05.2024, Curtea de Apel Constanța a pus în discuție recalificarea cererii formulată de persoana condamnată A. în cerere de redeschiderea procesului penal în cazul judecării în lipsă, cale de atac formulată de altfel inițial de persoana condamnată, și declinarea cauzei în favoarea Judecătoriei Constanța.

Curtea a mai observat că persoana condamnată a învestit instanța de judecată cu o cerere de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsă, cerere care nu putea fi recalificată ca fiind contestație în anulare, chiar dacă persoana condamnată a solicitat acest lucru.

A mai reținut că cererea de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsă și contestația în anulare sunt căi extraordinare de atac, ce pot fi promovate împotriva hotărârilor penale definitive pentru motive distincte, expres și limitativ prevăzute de lege.

Redeschiderea procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate reprezintă o cale extraordinară de atac de retractare care are ca scop garantarea dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, al persoanei condamnate în lipsă, prin respectarea principiului contradictorialității, al egalității armelor, al exercitării dreptului la apărare prin propria persoană, al nemijlocirii, oralității și aflării adevărului, precum și a dreptului de a interoga martorii sau părțile din proces.

Contestația în anulare reprezintă o cale extraordinară de atac de anulare și de retractare care are ca scop îndreptarea erorilor de procedură comise la soluționarea apelului, în speță invocându-se că instanța a pronunțat o soluție de condamnare, deși existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal, respectiv prescripția răspunderii penale, în lumina Deciziilor Curții Constituționale nr. 297/2018 și nr. 358/2022.

De aceea, persoana condamnată a formulat, în aceeași cauză, succesiv, două căi extraordinare de atac distincte, ceea ce nu poate fi admis.

Astfel fiind, Curtea a considerat că în prezenta cauză instanța a fost învestită cu redeschiderea procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate, cale de atac ce nu putea fi recalificată în contestație în anulare, urmând a atribui cererii formulate de persoana condamnată calificarea inițială.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 19 iunie 2024, sub nr. x/2024, fiind repartizată aleatoriu C8, cu termen de judecată la data de 26 iunie 2024.

Fiind sesizată, în temeiul art. 51 alin. (1) și (2) C. proc. pen., cu soluționarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Constanța, motiv pentru care, conform dispozițiilor art. 51 alin. (6) C. proc. pen., va trimite dosarul acestei instanțe, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte constată că pentru stabilirea instanței căreia îi revine competența materială de soluționare a sesizării formulate de petentul A. este esențială calificarea juridică a căii de atac în raport de motivul invocat și scopul urmărit.

Analizând conținutul cererii introductive, se observă că motivele invocate de persoana condamnată în cererea de redeschidere a procesului penal, în sensul că procesul penal s-a desfășurat în lipsa sa, fiindu-i încălcat astfel dreptul la un proces echitabil sunt specifice căii de atac a redeschiderii procesului penal în cazul judecării în lipsă, iar nu contestației în anulare, astfel că cererea formulată inițial nu putea fi recalificată în contestație în anulare.

Astfel, recalificarea căii de atac presupune doar indicarea greșită a denumirii acesteia de către parte și punerea de acord a conținutului acesteia cu denumirea corectă și aplicare normelor legale incidente. Or, în acest caz nu poate fi vorba de o denumire greșită a cererii și de o concordanță reală a motivelor invocate cu cazurile de contestație în anulare, de vreme ce se invocă în mod expres în cerere desfășurarea procesului în lipsă, situație ce poate fi remediată prin redeschiderea procesului penal, iar nu pe calea contestației în anulare.

Redeschiderea procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate reprezintă o cale extraordinară de atac de retractare. Scopul acesteia este garantarea dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 din CEDO, al persoanei condamnate în lipsă, prin respectarea principiului contradictorialității, al egalității armelor, al exercitării dreptului la apărare prin propria persoană, al nemijlocirii, oralității și aflării adevărului, precum și a dreptului de a interoga martorii sau părțile din proces.

Mai mult, recalificarea cererii de redeschidere a procesului penal în contestație în anulare ar conduce și la pierderea, de către persoana condamnată, a dreptului de a formula cerere de redeschidere a procesului penal în ipoteza respingerii contestației în anulare, întrucât cererea de redeschidere a procesului penal poate fi formulată în termen de o lună din ziua în care persoana condamnată a luat cunoștință, prin orice notificare oficială, că s-a desfășurat un proces penal împotriva sa, spre deosebire de contestația în anulare care, pentru motivul invocat în cauză, poate fi introdusă oricând.

Or, recalificarea căilor de atac are ca scop tocmai protecția drepturilor părților în sensul ca acestea să nu fie respinse ca inadmisibile sau tardive doar pentru că se constată, excesiv și pur formal, că au fost denumite greșit, deși conținutul lor este concordant cu reglementarea unei alte căi de atac admisibile. Procedând la recalificarea cererii de față în contestație în anulare, această operațiune juridică se transformă într-o sancțiune pentru parte, contrar scopului său, deși în materie penală instanța are o responsabilitate sporită în protecția dreptului la un proces echitabil al inculpatului.

Ca atare, singura cale de atac care permite evaluarea motivelor expuse în sesizare este calea extraordinară de atac a redeschiderii procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate, reglementată de art. 466-469 din C. proc. pen.

Relativ la instanța competentă material să soluționeze această cale extraordinară de atac de retractare, art. 467 alin. (1) din C. proc. pen., statuează explicit în sensul că o astfel de cerere se adresează instanței care a judecat cauza în primă instanță.

Ca urmare, constatând că, potrivit art. 467 alin. (1) C. proc. pen., competența de soluționare a cererii de redeschidere a procesului penal revine instanței care a judecat cauza în primă instanță, care, în speță, este Judecătoria Constanța, Înalta Curte, în temeiul art. 51 alin. (6) Cod procedură, va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe petentul A. în favoarea instanței anterior menționate, căreia i se va trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe petentul A. în favoarea Judecătoriei Constanța, instanță căreia i se trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 iunie 2024.