ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 347/2024

Ședința publică din data de 07 mai 2024

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 84/F din 26 aprilie 2024, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în baza art. 52 alin. (1) lit. c) și art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, a constatat întrunite condițiile extrădării și a admis cererea formulată de autoritățile din Republica Moldova privind persoana extrădabilă A..

A dispus extrădarea și predarea către autoritățile din Republica Moldova, cu respectarea regulii specialității, prevăzute de art. 14 din Convenția europeană de extrădare din 13 decembrie 1957, a persoanei extrădabile A. în vederea executării pedepsei dispuse prin sentința Judecătoriei Buiucani din 22 iunie 2016 pronunțată în dosarul x modificată prin decizia penală din data de 06 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău pronunțată în dosarul nr. x.

În baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, a menținut arestarea provizorie a persoanei extrădabile A. până la data de 07.05.2024, inclusiv [când se împlinește termenul de 180 zile prevăzut de art. 43 alin. (3) din Legea nr. 302/2004], urmând ca predarea acestuia să se realizeze conform art. 57 din Legea nr. 302/2004.

A constatat că persoana extrădabilă a fost reținută pe o durată de 24 de ore, începând cu data de 09.11.2023, ora 20:40 [prin ordonanța de reținere nr. 101 din data de 09 noiembrie 2023 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București în dosarul nr. x/2023] și arestată provizoriu în vederea extrădării începând cu data de 10.11.2023 la zi [sub puterea mandatului de arestare provizorie nr. 3/EX/10.11.2023 emis potrivit încheierii din data de 10 noiembrie 2023 a Curții de Apel București, secția a II a Penală pronunțată în dosarul x/2023].

Pentru a se pronunța în acest sens, Curtea de Apel București, secția a II-a penală a reținut că, potrivit difuziunii nr. 1/PE50/C66/2018 de urmărire internațională în vederea extrădării, introdusă de către Organizația Internațională a Poliției Criminale INTERPOL Chișinău - Republica Moldova, a rezultat că numitul A. este urmărit internațional pentru executarea unui mandat de executare a pedepsei emis în baza sentinței penale nr. x din data de 06.12.2016 a Curții de Apel Chișinău - Republica Moldova, pentru o pedeapsă de 16 ani închisoare (15 ani, 6 luni și 18 zile închisoare rămase de executat) pentru săvârșirea infracțiunii amenințare cu crimă sau vătămare corporală gravă și daune aduse sănătății, transport ilegal, depozitare, cumpărare, producere, reparare sau comercializare a armelor și munițiilor și furtul acestora, tentativă de a comite o infracțiune, omor/crimă cu premeditare prevăzute de art. 155, art. 290 s.1, art. 27, art. 145 s.2 C. pen. al Republicii Moldova, constând în aceea că la în data de 24.06.2015, în jurul orei 18:00, la intersecția străzilor Mateevici și Bodoni, Chișinău, urmărind să îl ucidă pe B., inspector serviciu patrulă al Inspectoratului Național de Patrulare, în timpul serviciului, a încercat să tragă cu o armă model "x", dar, din motive independente de voința făptuitorului prin infracțiune, nu s-a obținut efectul scontat.

Difuziunea de urmărire internațională a fost introdusă în data de 03.01.2018 și echivalează cu o cerere de arestare provizorie în vederea extrădării, între România și Republica Moldova fiind aplicabile dispozițiile Convenției europene de extrădare Paris 13 decembrie 1957, pentru a aprecia asupra luării măsurii arestării provizorii în vederea extrădării.

Urmare a acestei difuziuni, Biroul Național Interpol a sesizat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București la data de 09 noiembrie 2023, prin adresa nr. x, arătând că la data de 04.07.2022, Interpol Chișinău a dispus urmărirea internațională a numitului A., cetățean moldovean, solicitând a se dispune efectuarea examenului de regularitate și de a fi sesizată instanța pentru a aprecia asupra luării măsurii arestării provizorii.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a procedat la identificarea și la ascultarea persoanei urmărite, la reținerea acesteia și la sesizarea Curții de Apel București pentru a se aprecia asupra luării măsurii arestării provizorii în vederea extrădării, întrucât conform art. 44 alin. (1) și (2) din Legea nr. 302/2004, difuziunea de urmărire internațională în vederea extrădării introdusă de Organizația Internațională a Poliției Criminale INTERPOL Chișinău - Republica Moldova echivalează cu o cerere de arestare provizorie în vederea extrădării în regim de urgență.

Pentru a aprecia asupra luării măsurii arestării provizorii în vederea extrădării, prin sesizarea nr. 3250/II-5/2023, înregistrată la instanță la data de 10 noiembrie 2023, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a înaintat instanței ordonanța de reținere, informarea privind drepturile persoanei reținute, procesul-verbal de identificare și ascultare a numitului A., întocmite în cadrul procedurii de urgență prevăzute în art. 44 din Legea nr. 302/2004 republicată, fișa de cazier judiciar și difuziunea nr. 1/PE50/C66/2018 de urmărire internațională în vederea extrădării introdusă de către Organizația Internațională a Poliției Criminale INTERPOL Chișinău - Republica Moldova, pentru a aprecia asupra luării măsurii arestării provizorii în vederea extrădării.

Prin încheierea din data de 10 noiembrie 2023 a Curții de Apel București, secția a II a Penală pronunțată în dosarul x/2023, în baza articolului 44 alin. (1) și alin. (8) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a dispus arestarea provizorie în vederea extrădării a persoanei urmărite A., pe o durată de 18 de zile, începând cu data de 10 noiembrie 2023 până la data de 27 noiembrie 2023, inclusiv.

În baza art. 230 C. proc. pen., împotriva persoanei urmărite A. a fost emis mandatul de arestare provizorie în vederea extrădării nr. 3/EX din data de 10.11.2023.

S-a constatat că persoana urmărită a fost reținută pe o durată de 24 de ore, începând cu data de 09.11.2023, ora 20:40, prin ordonanța de reținere nr. 101 din data de 09 noiembrie 2023 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București în dosarul nr. x/2023.

Prin ordonanța nr. 3250/II-5/2023 din data de 23.11.2023, înregistrată la instanță la data de 24 noiembrie 2023, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a înaintat cererea de extrădare formulată de autoritățile moldovene.

S-a arătat că prin adresa din 23.11.2023 Ministerul Justiției - Direcția Drept internațional și cooperare judiciară - Serviciul de cooperare judiciară internațională în materie penală a trimis Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București cererea de extrădare formulată de autoritățile judiciare moldovene la data de 21.11.2023 și documentele anexă prevăzute de art. 36 din Legea 302/2004. Cererea a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București la data de 23.11.2023.

Potrivit acestei solicitări, persoana extrădabilă este urmărită în vederea executării unei pedepse de 16 ani închisoare aplicată prin sentința Judecătoriei Buiucani din 22.06.2016, modificată prin sentința Curții de Apel Chișinău din 22.06.2016, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 27, art. 145 alin. (2) lit. d), art. 155 și 290 alin. (1) din C. pen. al Republicii Moldova.

În fapt, s-a reținut că la data de 24.06.2015, în jurul orei 18:00, la intersecția străzilor Mateevici și Bodoni, din Chișinău, cu intenția de a-1 ucide pe B. - inspector serviciu patrulă al Inspectoratului Național de Patrulare, în timpul serviciului, a încercat să tragă cu o armă model x, dar din motive independente de voința făptuitorului, prin infracțiune nu s-a obținut efectul scontat.

La cererea de extrădare formulată de autoritățile moldovene au fost anexate documentele prevăzute de art. 36 din Legea 302/2004 și art. 67 din Legea 177/1997 pentru ratificarea Tratatului dintre România și Republica Moldova privind asistența juridică în materie civilă și penală, respectiv sentința Judecătoriei Buiucani din data de 22.06.2016, decizia Curții de Apel din Chișinău din 06.12.2016, decizia Curții Supreme de Justiție din 13.09.2022,certificat emis de Judecătoria Chișinău, copie a dispozițiilor legale aplicate în cauză.

S-a arătat că fapta săvârșită de persoana extrădabilă este incriminată și în legislația penală română, întrunind elementele constitutive ale infracțiunilor de tentativă de omor, prevăzute de art. 32 raportat la art. 188 din C. pen. și sancționată cu pedeapsa închisorii de la 5 la 10 ani, nerespectarea regimului armelor și munițiilor prevăzută de art. 342 alin. (1) din C. pen. și sancționată cu pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani. Ca atare, s-a constatat că sunt îndeplinite condițiile impuse de art. 24 și 26 din Legea 302/2004 privind dubla incriminare și gravitatea pedepsei.

S-a reținut că persoana extrădabilă are cetățenie moldoveană, nu are copii minori, nu are drept de ședere în România, nu a dobândit cetățenia română, nu a dobândit statutul de refugiat ori altă formă de protecție în România și nu beneficiază de imunitate de jurisdicție pe teritoriul României.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a înaintat: ordonanța nr. 3250/II-5/2023 din data de 23.11.2023 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, decizia penală din data de 06 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău pronunțată în dosarul nr. x, sentința Judecătoriei Buiucani din 22 iunie 2016 pronunțată în dosarul x; cerere de extrădare nr. x/21.11.2023 - Ministerul Republicii Moldova, decizia penală din data de 01 martie 2017 a Curții Supreme de Justiție pronunțată în dosarul nr. x, adresa nr. x/23.11.2023 a Ministerului Justiției, decizia penală din data de 13 septembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție pronunțată în dosarul nr. x, decizia penală din data de 02 noiembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție pronunțată în dosarul nr. x, certificat din data de 14.11.2023 emis de Judecătoria Buiucani privind rămânerea definitivă a condamnării, texte legale - Republica Moldova .

La termenul din 24.11.2023, persoana extrădabilă A. a formulat opoziție la extrădare . În cuprinsul declarației oferite a indicat că nu renunță la beneficiile pe care i le poate conferi legea de a se apăra împotriva cererii de extrădare și că nu își dă consimțământul să fie extrădată și predată autorităților competente ale statului solicitant. Persoana extrădabilă a declarat că nu renunță la aplicarea regulii specialității, prevăzute la art. 74 din Legea nr. 302/2004. A mai indicat persoana extrădabilă că a formulat cerere de obținere a statului de azilant acesta fiind singurul motiv pentru care se opune extrădării.

Începând cu termenul din 24 noiembrie 2023, având în vedere dobândirea de către persoana extrădabilă a statutului de solicitant de azil potrivit art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 122/2006, prin manifestarea de voința de a obține protecție internațională în România, atât timp cât procedura de azil cu privire la cererea sa nu s-a finalizat, s-a dispus amânarea succesivă a cauzei pentru soluționarea dosarului x/2023 aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București, secția Civilă și al dosarului x/2023 al Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal.

Prin încheierea din data de 24 noiembrie 2023 a Curții de Apel București pronunțată în dosarul x/2023, definitivă prin decizia penală nr. 812/06.12.2023 a Înaltei Curți de Casați și Justiție, secția Penală, s-a dispus menținerea arestării provizorii, în vederea extrădării, luată față de persoana extrădabilă A. prin încheierea din data de 10.11.2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II a Penală, în dosarul x/2023, definitivă prin necontestare, până la o nouă verificare, cel mai târziu la data de 23.12.2023.

Prin încheierea din data de 15 decembrie 2023 a Curții de Apel București pronunțată în dosarul x/2023, definitivă prin decizia penală nr. 859/21.12.2023 a Înaltei Curți de Casați și Justiție, secția Penală, s-a dispus menținerea arestării provizorii, în vederea extrădării, luată față de persoana extrădabilă A. prin încheierea din data de 10.11.2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II a Penală, în dosarul x/2023, definitivă prin necontestare, până la o nouă verificare, cel mai târziu la data de 13.01.2024.

Prin încheierea din data de 10 ianuarie 2024 a Curții de Apel București pronunțată în dosarul x/2023, definitivă prin necontestare, s-a dispus menținerea arestării provizorii, în vederea extrădării, luată față de persoana extrădabilă A. prin încheierea din data de 10.11.2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II a Penală, în dosarul x/2023, definitivă prin necontestare, până la o nouă verificare, cel mai târziu la data de 08.02.2024.

Prin încheierea din data de 07 februarie 2024 a Curții de Apel București pronunțată în dosarul x/2023, definitivă prin necontestare, s-a dispus menținerea arestării provizorii, în vederea extrădării, luată față de persoana extrădabilă A. prin încheierea din data de 10.11.2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II a Penală, în dosarul x/2023, definitivă prin necontestare, până la o nouă verificare, cel mai târziu la data de 07.03.2024.

Prin încheierea din data de 06 martie 2024 a Curții de Apel București pronunțată în dosarul x/2023, definitivă prin necontestare, s-a dispus menținerea arestării provizorii, în vederea extrădării, luată față de persoana Extrădabilă A. prin încheierea din data de 10.11.2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II a Penală, în dosarul x/2023, definitivă prin necontestare, până la o nouă verificare, cel mai târziu la data de 04.04.2024.

Prin încheierea din data de 06 martie 2024 a Curții de Apel București pronunțată în dosarul x/2023, definitivă prin necontestare, s-a dispus menținerea arestării provizorii, în vederea extrădării, luată față de persoana extrădabilă A. prin încheierea din data de 10.11.2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II a Penală, în dosarul x/2023, definitivă prin necontestare, până la o nouă verificare, cel mai târziu la data de 04.04.2024.

Prin încheierea din data de 03 aprilie 2024 a Curții de Apel București pronunțată în dosarul x/2023, definitivă prin necontestare, s-a dispus menținerea arestării provizorii, în vederea extrădării, luată față de persoana extrădabilă A. prin încheierea din data de 10.11.2023, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II a Penală, în dosarul x/2023, definitivă prin necontestare, până la o nouă verificare, cel mai târziu la data de 02.05.2024.

Pentru verificarea susținerilor persoanei extrădabile, Curtea de Apel a dispus emiterea unor adrese fiind depuse la dosar adresa nr. x din data de 12.12.2023 a Inspectoratului General pentru Imigrări, decizia de returnare sub escortă de pe teritoriul României nr. x/11.12.2023, sentința civilă nr. 86/22.01.2024 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal în dosarul x/2023, extras al soluției dispuse prin sentința civilă din data de 24 aprilie 2024, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București, secția civilă prin care s-a respins, în mod definitiv, plângerea împotriva Hotărârii Inspectoratului General de Imigrări, ca neîntemeiată .

Examinând cererea, Curtea a reținut că solicitarea de extrădare nr. x/21.11.2023 formulată de Ministerul Republicii Moldova, este emisă în vederea executării unei pedepse de 16 ani cu privare libertate, pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 27, art. 145 alin. (2) lit. d), art. 155 și art. 290 alin. (1) din C. pen. al Republicii Moldova.

Astfel cum rezultă din certificatul din data de 14.11.2023, emis de Judecătoria Buiucani, privind rămânerea definitivă a condamnării, pedeapsa a fost aplicată prin sentința Judecătoriei Buiucani din 22 iunie 2016, pronunțată în dosarul x modificată prin decizia penală din data de 06 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, pronunțată în dosarul nr. x .

Împotriva acestei decizii au fost formulate mai multe căi extraordinare de atac, respinse prin decizia penală din data de 01 martie 2017 a Curții Supreme de Justiție pronunțată în dosarul nr. x, decizia penală din data de 13 septembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție pronunțată în dosarul nr. x și decizia penală din data de 02 noiembrie 2022 a Curții Supreme de Justiție, pronunțată în dosarul nr. x .

În fapt, s-a reținut că persoana extrădabilă, la 24 iunie 2015, aproximativ la ora 17:50, deținând asupra sa un rucsac de culoare neagră, în care se afla armă de model "TOZ"- modificată artizanal prin scurtarea țevii și 25 cartușe de vânătoare, urmărind scopul amenințării cu omor a fostei sale prietene C., sub pretextul că dorește revizuirea relațiilor dintre ei și, pentru acest fapt, este necesar să discute, a ademenit-o în curtea Universității de Stat din Moldova, fiind un loc mai dosit și circulă puține persoane. În vederea realizării intențiilor sale criminale, a pus rucsacul în care se afla arma și munițiile menționate pe scaun, a apucat-o pe C. de gât și a început să o sugrume și a-i aplica lovituri cu palmele și pumnii peste diferite părți ale corpului, în același timp o amenința că o va împușca împreună cu toată familia. C. a perceput amenințarea ca reală și că există pericolul real în realizarea acesteia deoarece știa că acesta deține asupra sa armă.

A., urmărind scopul purtării și păstrării ilegale a armelor de foc fără autorizația corespunzătoare, neidentificată de organul urmărire penală până la 24 iunie 2015, la aproximativ ora 21:00, intenționat, a păstrat și purtat asupra sa armă cu țeava lisă de model "x" cu calibrul 12, modificată artizanal prin scurtarea țevilor și scurtarea patului, împreună cu care, în timpul și ca rezultat al urmăririi acestuia, s-a ascuns pe teritoriul grădiniței "D." din str. x, 70, mun. Chișinău, unde a fost depistată și ridicată în cadrul cercetării la fața locului.

Conform Raportului de expertiză nr. x/6483 din 25-26.06.2015, arma prezentată la examinare face parte din categoria armelor de foc și este o armă atipică, modificată artizanal prin scurtarea țevilor până la lungimea de 298 mm și scurtarea patului unei arme de vânătoare de model "x", cu nr. x pe piesele interioare, cu două țevi lise de calibrul 12, produsă industrial la uzina x, Federația Rusă. Numerele armei pe piesele exterioare au fost șterse mecanic. Arma prezentată la examinare este utilă pentru trageri (la armele artizanale și cele modificate starea de funcționare nu se verifică). Arma modificată artizanal prin scurtarea țevilor și a patului, astfel încât lungimea totală a armei în stare montată este de 495 mm. Careva defecțiuni care să afecteze efectuarea împușcăturilor din arma dată, nu au fost depistate. Conform Hotărârii Guvernului nr. 711 din 23.06.2006 cu privire la Comisia republicană pentru evaluarea bonificarea și rebutarea armelor individuale, arme și arme de foc, reprezintă fiecare obiect care este conceput sau adaptat, pentru a servi ca armă prin care un plumb un glonț ori un alt proiectil sau o substanță nocivă gazoasă, lichidă ori în altă stare poate fi descărcată cu ajutorul unei presiuni explozive, gazoase sau atmosferice prin intermediul altor agenți propulsori.

A., la 24 iunie 2015 aproximativ la ora 18:00, aflându-se pe str. x, 60, mun. Chișinău, având la sine o geantă în care se afla o armă cu țeavă lisă de model "x" cu calibrul 12 și 23 cartușe cu calibrul 12 pentru armă cu țeava lisă, pentru evitarea reținerii sale de către organele de poliție B. și E., ce se aflau în exercițiul funcției și în uniforma de serviciu, acționând spontan cu intenție directă, cunoscând că în arma menționată supra sunt introduse cartușe, în timp ce era urmărit de către F., dorind moartea ultimului, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora. A scos arma cu țeava lisă de model "x" din geantă și întorcându-se spre F. a îndreptat arma spre ultimul și a apăsat pe trăgaciul armei, dar din motive tehnice aceasta nu a efectuat tragerea, după care a părăsit locul comiterii infracțiunii într-o direcție necunoscută.".

În privința cadrului normativ aplicabil în analiza prezentei cereri de extrădare, Curtea a reținut că actele normative care reglementează aspectele generale privind extrădarea, stabilesc preeminența dreptului internațional în domeniul extrădării.

Astfel, Constituția României prevede la art. 19 alin. (3) că cetățenii străini și apatrizii pot fi extrădați numai în baza unei convenții internaționale sau în condiții de reciprocitate. În C. pen. român, la art. 14 se prevede că extrădarea se acordă sau poate fi solicitată în temeiul unui tratat internațional la care România este parte ori pe bază de reciprocitate, în condițiile legii.

Prioritatea normelor de drept internațional cuprinse în Convenții și Tratate ratificate de România, în raport cu dreptul intern, este stipulată și în Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, cu modificările și completările ulterioare. Curtea a subliniat că potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, aceasta se aplică în baza și pentru executarea normelor interesând cooperarea judiciară în materie penală, cuprinse în instrumentele juridice internaționale la care România este parte, pe care le completează în situațiile nereglementate.

Curtea a apreciat că relevanță în privința stabilirii raportului dintre dreptul internațional public și dreptul național, prezintă și dispozițiile Legii nr. 590/2003 privind tratatele, care în art. 31 alin. (2) prevede că aplicarea și respectarea dispozițiilor tratatelor în vigoare reprezintă o obligație pentru toate autoritățile statului român, inclusiv autoritatea judecătorească, precum și pentru persoanele fizice și juridice române sau aflate pe teritoriul României. De asemenea, potrivit art. 31 alin. (4) din Legea nr. 590/2003 dispozițiile tratatelor în vigoare nu pot fi modificate, completate sau scoase din vigoare prin acte normative interne ulterioare intrării lor în vigoare.

Între România și Republica Moldova a intervenit Tratatul privind asistența juridică în materie civilă și penală din 6 iulie 1996, ratificat prin Legea nr. 177/1997 (publicat în Monitorul Oficial cu numărul x din data de 13 noiembrie 1997) - în continuare "Tratatul din 1996", care reglementează extrădarea în Partea a III a - Capitolul II - art. 64 - 80.

Cu toate acestea, ambele state au ratificat Convenția europeană de extrădare din 13 decembrie 1957, România prin Legea nr. 80/1997 (publicată în Monitorul Oficial cu numărul x din data de 14 mai 1997), iar Republica Moldova prin Hotărârea Parlamentului nr. 1183-XIII din 14 mai 1997.

În virtutea art. 28 alin. (1) din Convenția europeană de extrădare, această convenție a abrogat, în ceea ce privește teritoriile cărora se aplică, acele dispoziții din tratate, convenții sau acorduri bilaterale care, între două părți contractante, guvernează materia extrădării.

În concluzie, prima instanță a apreciat că în cauză se vor aplica cu prioritate, ca lege specială și derogatorie, dispozițiile Convenției europene de extrădare în măsura în care instituie reglementări care sunt diferite față de norma de drept comun, Legea nr. 302/2004 urmând a fi aplicată numai unde legea specială nu dispune.

Din examinare dispozițiilor Convenției europene de extrădare din 13 decembrie 1957, ratificată prin Legea nr. 80/1997 (publicată în Monitorul Oficial cu numărul x din data de 14 mai 1997) și a Legii nr. 302/2004 (Titlul II, Capitolul I), Curtea a reținut că pentru admiterea cererii extrădării la cererea Republicii Moldova se cer a fi îndeplinite mai multe condiții de fond care vizează: persoana supusă extrădării, faptele presupus săvârșite de aceasta și pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea presupus comisă.

Referitor la condițiile referitoare la persoana supusă extrădării, Curtea a reținut, pe de o parte, că potrivit dispozițiilor legilor aflate în vigoare, vor fi supuse extrădării persoanele aflate pe teritoriul României care sunt urmărite penal sau sunt trimise în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni ori sunt căutate în vederea executării unei măsuri de siguranță, a unei pedepse ori a unei alte hotărâri a instanței penale din statul solicitant [art. 1 din Convenție coroborat cu art. 18 din Legea nr. 302/2004].

Pe de altă parte, nu pot fi extrădați din România, cetățenii români, dacă nu sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 20; solicitanții de azil, beneficiarii statutului de refugiat sau ai protecției subsidiare în România, în cazurile în care extrădarea ar avea loc în țara de origine sau în orice alt stat în care viața ori libertatea acestora ar fi pusă în pericol sau în care ar fi supuși la tortură, tratamente inumane și degradante; persoanele străine care se bucură în România de imunitate de jurisdicție, în condițiile și în limitele stabilite prin convenții sau prin alte înțelegeri internaționale; persoanele străine citate din străinătate în vederea audierii ca suspecți, persoane vătămate, părți, martori sau experți ori interpreți în fața unei autorități judiciare române solicitante, în limitele imunităților conferite prin convenție internațională [art. 6 din Convenție coroborat cu art. 19 alin. (1) din Legea nr. 302/2004].

S-a arătat că persoana extrădabilă A. este cetățean moldovean, posesor al pașaportului x, emis de autoritățile moldovene, iar la data formulării cererii de extrădare se afla pe teritoriul României, în zona de jurisdicție a statului român, nu avea domiciliu sau reședință pe teritoriul României, iar din verificările efectuate în evidentele traficului de călători la frontiera de stat a României reiese că persoana extrădabilă nu figurează cu intrare în România.

S-a arătat că, în practica Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a apreciat că dobândirea de către persoana extrădabilă a statutului de solicitant de azil reprezintă un motiv obligatoriu de refuz al extrădării prevăzut de art. 19 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 302/2004, atât timp cât persoana extrădabilă a formulat calea de atac prevăzută de Legea nr. 122/2006 [în acest sens decizia penală nr. 695/07.11.2022 a Î.C.C.J. pronunțată în dosarul x/2022].

De aceea, începând cu termenul din 24 noiembrie 2023, având în vedere dobândirea de către persoana extrădabilă a statutului de solicitant de azil potrivit art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 122/2006, prin manifestarea de voința de a obține protecție internațională în România, atât timp cât procedura de azil cu privire la cererea sa nu s-a finalizat, s-a dispus amânarea succesivă a cauzei pentru soluționarea dosarului x/2023 aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 București, secția Civilă.

În final, pentru termenul din 26 aprilie 2024 a fost depus extras al soluției dispuse prin sentința civilă din data de 24 aprilie 2024, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București, secția civilă, prin care s-a respins, în mod definitiv, ca neîntemeiată, plângerea împotriva Hotărârii nr. x/h/BT/11.12.2023 emisă de Direcția pentru Imigrări a Municipiului București prin care a fost respinsă cererea de azil în procedura accelerată.

De altfel, față de împrejurarea că persoana extrădabilă ar fi trecut fraudulos frontiera de stat a României, față de aceasta s-a luat măsura returnării sub escortă. Prin sentința civilă nr. 86/22.01.2024 a Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal, s-a respins contestația formulată de A. în contradictoriu cu pârâta Direcția Pentru Imigrări a Municipiului București, ca neîntemeiată.

Curtea de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal a constatat că cetățeanul străin A. a intrat și se află ilegal în România, acesta nefăcând dovada contrară acestor aspecte reținute prin decizia de returnare, fiind întrunită cerința prevăzută de art. 81 alin. (1) si alin. (2) lit. a) teza I, art. 83 alin. (2) teza a II-a și alin. (3) lit. a) teza I din O.U.G. nr. 194/2002 în sensul că prezintă risc de sustragere de la executarea voluntară a obligației de returnare străinul care a trecut ilegal frontiera de stat a României, îndepărtarea acestuia de pe teritoriul țării urmând să se efectueze sub escortă.

Ca atare, Curtea a concluzionat că persoana a cărei extrădare se solicită nu are calitatea de cetățean român sau de beneficiar al statutului de refugiat ori al protecției subsidiare în România, iar la momentul pronunțării hotărârii a pierdut calitatea de solicitant de azil, motiv pentru care se impun a fi analizate celelalte condiții ale extrădării.

Potrivit art. 1 din Convenție și în conformitate cu art. 18 din Legea nr. 302/2004, cererea de extrădare poate fi formulată și în privința unei persoane căutate în vederea executării unei pedepse în statul solicitant. Acesta este și cazul persoanei extrădabile din prezenta speță, aceasta având de executat un rest de 15 ani, 6 luni și 18 zile închisoare din pedeapsa de 16 ani aplicată prin sentința penală nr. x din data de 06.12.2016 a Curții de Apel Chișinău - Republica Moldova.

Întrucât persoana extrădabilă a indicat că nu a săvârșit faptele reținute în sarcina sa, în virtutea dispozițiilor art. 52 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, instanța română, ca stat solicitat, nu are competența de a verifica temeinicia condamnării dispuse de statul solicitant, în speță republica Moldova [prin sentința Judecătoriei Buiucani din 22 iunie 2016 pronunțată în dosarul x modificată prin decizia penală din data de 06 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău pronunțată în dosarul nr. x ], în baza căreia s-a solicitat extrădarea și nici asupra oportunității formulării cererii de extrădare.

De asemenea, Curtea de apel nu este competentă să se pronunțe asupra mijloacelor de probă administrate în cursul procesului sau să suplimenteze probatoriul pentru dovedirea sau verificarea nevinovăției, aceste aspecte fiind lămurite prin chiar parcurgerea fazei judecății pentru infracțiunile pentru care acesta a fost trimis în judecată, în statul solicitant.

Astfel, nerecunoașterea săvârșirii infracțiunii care constituie obiectul cererii de extrădare, nu este un motiv de refuz al extrădării, prevăzut de Legea nr. 302/2004, aceasta fiind o chestiune care vizează fondul cauzei și asupra căreia autoritățile judiciare române, învestite exclusiv cu cererea de extrădare, nu se pot pronunța în niciun mod.

Persoana extrădabilă A. a mai susținut că, în ipoteza extrădării sale în Republica Moldova, viața sa ar putea fi pusă în pericol din cauza condițiilor de detenție în care ar urma să fie plasat. Astfel cum rezultă din cuprinsul sentinței civile nr. 86/22.01.2024 a Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal, în ianuarie 2023, prin avocatul său a înaintat o cerere către CEDO, prin care cere constatarea încălcărilor drepturilor fundamentale ale sale în perioada petrecută în penitenciar. A arătat că în perioada 26.06.2015-12.06.2016 cât a fost închis la Penitenciarul 13 din Chișinău, i-au fost încălcate drepturile, în sensul că nu trebuia să fie închis în același loc cu ceilalți deținuți întrucât a lucrat în domeniul justiției, ca grefier, fiind înjurat și provocat de ceilalți deținuți, condiții în care i-ar fi fost încălcat și dreptul la religie în sensul că nu putea participa la sărbătorile importante precum Crăciunul sau Pastele acestea fiind serbate pe stil vechi, la altă dată. A mai invocat reclamantul și încălcarea dreptului la sănătate sau îngrijiri medicale și la igiena personală, solicitând azil acum deoarece nu dorea să fie extrădat în Republica Moldova până nu va fi examinată cererea sa depusă la CEDO. Cu privire la motivele pentru care nu dorește să se întoarcă în Republica Moldova, a declarat că a susținut că este condamnat la 16 ani de închisoare după părerea sa nedrept și așteaptă rezultatul cererii de la CEDO în cazul reîntoarcerii va fi din nou persecutat în penitenciar și îi vor fi încălcate drepturile. Nu a întâmpinat probleme de altă natură în țara de origine.

Pe de o parte, chiar dacă aspectele la care face referire persoana extrădabilă prezintă un grad semnificativ de gravitate, Curtea a reținut că acestea privesc informații de la nivelul anului 2015 - 2016, nu constituie deficiențe cu caracter sistemic al sistemului penitenciar din Republica Moldova, fiind efectuate eforturi constante de către autorități pentru îmbunătățirea spațiului locativ, astfel că în absența unor elemente suficient de clare și precise, alegațiile prezentate nu pot conduce la concluzia că viața acestuia ar fi pusă în pericol ori riscă să fie supus torturii, unor tratamente inumane sau degradante.

Pe de altă parte, Curtea a reținut că persoana extrădabilă nu a făcut dovada că suferă de o boală gravă, întrucât afecțiunea indicată nu ar putea să facă imposibilă predarea sa imediată [art. 22 alin. (2) și art. 58 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 302/2004].

Curtea a reținut că nu are motive serioase să creadă că cererea de extrădare motivată printr-o infracțiune de drept comun a fost prezentată în vederea pedepsirii persoanei extrădabile pentru considerente de rasă, de religie, de naționalitate sau de opinii politice ori ca situația acestei persoane riscă să fie agravata pentru unul sau altul dintre aceste motive [art. 3 alin. (2) din Convenție].

Totodată, Curtea a constatat că nu există niciun motiv să creadă că viața persoanei extrădabile ar fi pusă în pericol în statul solicitant sau că va fi supusă torturii, tratamentelor inumane sau degradante. Persoana extrădabilă nu a dovedit în niciun fel nerespectarea garanțiilor dreptului la un proces echitabil.

Referitor la condițiile care privesc fapta și pedeapsa, Curtea a reținut că fapta este săvârșită pe teritoriului statului solicitant, Republica Moldova, iar nu pe teritoriul statului solicitat. De asemenea, astfel cum rezultă din fișa de cazier atașată și din informațiile obținute pe canale polițienești, persoana extrădabilă nu a fost condamnată sau achitată în România pentru infracțiunile pentru care se solicită extrădarea [art. 7 - 9 din Convenție].

De asemenea, s-a reținut că fapta pentru care s-a dispus condamnarea își regăsește corespondent în legislația penală română, realizând conținutul constitutiv al infracțiunii de ultraj prevăzută de art. 257 alin. (1) și alin. (4) C. pen. cu referire la art. 32 raportat la art. 188 alin. (1) și alin. (2) C. pen. și sancționată cu pedeapsa închisorii de la 7 ani și 6 luni la 15 ani și nerespectarea regimului armelor și munițiilor prevăzută de art. 342 alin. (1) din C. pen. și sancționată cu pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani. Astfel, fapta este prevăzută ca infracțiune atât în legea Republicii Moldova, cât și în legea română (dubla incriminare), iar infracțiunile sunt pedepsite de legea ambelor țări cu o pedeapsă privativă de libertate de cel puțin un an [art. 2 alin. (1) din Convenție coroborat cu art. 24 alin. (1) din Legea nr. 302/2004].

Totodată, s-a reținut că fapta nu face parte din categoria infracțiunilor politice și militare [art. 3 și art. 4 din Convenție], iar prescripția executării pedepsei nu este împlinită nici potrivit legislației părții solicitante, nici legislației părții solicitate, fiind îndeplinită condiția negativă prevăzută de art. 10 din Convenția europeană de extrădare din 13 decembrie 1957, preluată și în legea cu caracter general. În considerarea art. 33 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, extrădarea nu se acordă în cazul în care prescripția răspunderii penale sau prescripția executării pedepsei este împlinită fie potrivit legislației române, fie potrivit legislației statului solicitant.

Cu privire la arestarea provizorie a persoanei extrădabile A., Curtea a reținut că durata arestării provizorii a persoanei extrădabile până la momentul predării nu poate fi mai mare de 180 de zile.

În acest sens, potrivit art. 43 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, arestarea provizorie în vederea extrădării se dispune și este prelungită de același complet învestit cu soluționarea cererii de extrădare, prin încheiere, fără ca durata totală a arestării provizorii, până la predarea efectivă către statul solicitant, să poată depăși 180 de zile. De asemenea, în conformitate cu art. 57 alin. (6) din aceeași lege, prin excepție de la prevederile alin. (5), în caz de forță majoră, care împiedică predarea sau primirea persoanei extrădate, autoritățile române și cele ale statului solicitant se vor pune de acord asupra unei noi date de predare, fără ca durata arestării provizorii totale, până la data predării, să poată depăși 180 de zile.

Astfel, deși în practica instanței supreme s-a apreciat că arestarea provizorie în vederea extrădării și arestarea provizorie în vederea predării trebuie să fie tratate în mod diferit [în acest sens decizia penală nr. 31/13.01.2023 a Î.C.C.J.], modificarea adusă prin Legea nr. 306/2022 vizează clarificarea faptului că arestarea provizorie este o singură instituție juridică și că durata totală a acesteia, până la predare, nu poate depăși 180 de zile [în acest sens expunerea de motive a Legii nr. 306/2022].

Împotriva sentinței penale nr. 84/F din 26 aprilie 2024, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a II-a penală a formulat contestație persoana extrădabilă A..

În susținerea contestației, persoana extrădabilă a invocat faptul că a formulat o cerere de azil, iar în situația în care ar fi extrădat, s-ar afla în pericol, întrucât Republica Moldova se află în prag de război.

Examinând contestația formulată de contestatorul A., în raport cu motivele invocate, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 18 din Legea nr. 302/2004, republicată, pot fi extrădate din România, în condițiile prezentei legi, la cererea unui stat străin, persoanele aflate pe teritoriul său care sunt urmărite penal sau sunt trimise în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni ori sunt căutate în vederea executării unei măsuri de siguranță, a unei pedepse sau a unei alte hotărâri a instanței penale în statul solicitant.

De asemenea, potrivit art. 19 din Legea nr. 302/2004, nu pot fi extrădați din România:

a) cetățenii români, dacă nu sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 20;

b) solicitanții de azil, beneficiarii statutului de refugiat sau ai protecției subsidiare în România, în cazurile în care extrădarea ar avea loc în țara de origine sau în orice alt stat în care viața ori libertatea acestora ar fi pusă în pericol sau în care ar fi supuși la tortură, tratamente inumane și degradante;

c) persoanele străine care se bucură în România de imunitate de jurisdicție, în condițiile și în limitele stabilite prin convenții sau prin alte înțelegeri internaționale;

d) persoanele străine citate din străinătate în vederea audierii ca suspecți, persoane vătămate, părți, martori sau experți ori interpreți în fața unei autorități judiciare române solicitante, în limitele imunităților conferite prin convenție internațională.

Se constată că persoana a cărei extrădare se solicită are cetățenie moldoveană, solicitarea de extrădare fiind realizată de autoritățile judiciare din Republica Moldova. Între România și Republica Moldova este aplicabilă Convenția Europeană de extrădare încheiată la Paris la 13.12.1957, iar România a ratificat Convenția europeană de extrădare și protocoalele adiționale, prin Legea nr. 80/1997 (publicată în Monitorul Oficial nr. 89 din 14.05.1997).

Convenția Europeană de extrădare încheiată la Paris la 13.12.1957, ratificată prin Legea nr. 80 din 09 mai 1997, reglementează infracțiunile care dau loc la extrădare în art. 2, astfel că acestea trebuie să fie pedepsite de legea ambelor părți, cu o pedeapsă privativă de libertate de cel puțin 1 an. De asemenea, art. 26 din Legea 3002/2004 prevede că extrădarea este acordată de România, în vederea urmăririi penale sau a judecății, pentru fapte a căror săvârșire atrage potrivit legislației statului solicitant și legii române o pedeapsă privativă de libertate de cel puțin un an, iar în vederea executării unei pedepse, numai dacă aceasta este de cel puțin 4 luni.

În cauză pedeapsa pentru infracțiunile reținute în sarcina persoanei extrădabile A. este mai mare de un an, astfel că această condiție este îndeplinită în cauză.

Referitor la condiția dublei incriminare, Înalta Curte reține că infracțiunea enunțată dă loc la extrădare, având corespondent în legislația română. Față de persoana extrădabilă s-a formulat cererea de extrădare nr. x/21.11.2023 de către Ministerul Republicii Moldova, emisă în vederea executării unei pedepse de 16 ani închisoare în regim de detenție, pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 27, art. 145 alin. (2) lit. d), art. 155 și art. 290 alin. (1) din C. pen. al Republicii Moldova.

Infracțiunea pentru care s-a dispus condamnarea are corespondent în legea penală română, realizând conținutul constitutiv al infracțiunii de ultraj prevăzută de art. 257 alin. (1) și alin. (4) C. pen. cu referire la art. 32 raportat la art. 188 alin. (1) și alin. (2) C. pen. și sancționată cu pedeapsa închisorii de la 7 ani și 6 luni la 15 ani și nerespectarea regimului armelor și munițiilor prevăzută de art. 342 alin. (1) din C. pen. și sancționată cu pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani.

Înalta Curte constată, de asemenea, în deplin acord cu instanța fondului, că nu este incident niciunul dintre motivele obligatorii sau opționale de refuz al extrădării (art. 21 și 22 din Legea nr. 302/2004).

Persoana solicitată s-a opus extrădării sale invocând o stare de pericol în cazul extrădării, însă Înalta Curte constată că, materialul probator existent la dosar, nu evocă o astfel de posibilitate, afirmațiile constituind, în aceste condiții, simple speculații.

În ceea ce privește faptul că Republica Moldova s-ar afla în pragul unui conflict armat, pe de o parte, aceasta este o apărare nesusținută de elemente faptice actuale, iar pe de altă parte, nu există un impediment absolut pentru extrădare cât timp autoritățile din Moldova au menținut solicitarea.

Cu privire la faptul că persoana extrădabilă a depus o cerere de azil, se reține că potrivit adresei din data de 25.04.2024, emise de Inspectoratul General pentru Imigrări - Direcția azil și integrare, rezultă că persoana extrădabilă nu mai are statutul juridic de solicitant de azil, acesta supunându-se dispozițiilor art. 194

2

002 privind regimul străinilor în România. Prin sentința civilă din data de 24 aprilie 2024, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București, secția civilă, s-a respins, în mod definitiv, ca neîntemeiată, plângerea împotriva Hotărârii nr. x/h/BT/11.12.2023 emisă de Direcția pentru Imigrări a Municipiului București prin care a fost respinsă cererea de azil în procedura accelerată.

Totodată, se constată că față de persoana extrădabilă s-a luat măsura returnării sub escortă, întrucât ar fi trecut fraudulos frontiera de stat a României.

Se mai reține că, prin sentința civilă nr. 86/22.01.2024 a Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal, s-a respins contestația formulată de A. în contradictoriu cu pârâta Direcția Pentru Imigrări a Municipiului București, ca neîntemeiată, constatându-se că cetățeanul străin A. a intrat și se află ilegal în România, acesta nefăcând dovada contrară acestor aspecte reținute prin decizia de returnare, fiind întrunită cerința prevăzută de art. 81 alin. (1) si alin. (2) lit. a) teza I, art. 83 alin. (2) teza a II-a și alin. (3) lit. a) teza I din O.U.G. nr. 194/2002 în sensul că prezintă risc de sustragere de la executarea voluntară a obligației de returnare străinul care a trecut ilegal frontiera de stat a României, îndepărtarea acestuia de pe teritoriul țării urmând să se efectueze sub escortă.

Față de toate aceste considerente, constatând că sunt îndeplinite toate condițiile de formă și de fond prevăzute de lege și de tratat, reținând că nu este incident niciun motiv obligatoriu sau facultativ pentru a refuza extrădarea, Înalta Curte constată că, în mod corect, instanța fondului a dispus extrădarea persoanei extrădabile A. astfel încât va respinge, ca nefondată, contestația formulată de acesta.

Văzând și dispozițiile art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga condamnatul la plata sumei de 200 de RON cu titlu de cheltuieli judiciare, iar în temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 1098 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinței penale nr. 84/F din 26 aprilie 2024, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a II-a penală.

Obligă contestatorul persoană extrădabilă la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 1098 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 07 mai 2024.