ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 751/2024

Asupra contestației de față, constată următoarele:

Prin încheierea din 3 octombrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara - Secția penală în dosarul nr. x/59/2024, în temeiul art. 43 alin. (5) din Legea nr. 302/2004, s-a respins, ca nefondată, cererea de înlocuire a arestului provizoriu, formulată de persoana urmărită internațional A.

Totodată, s-a amânat cauza în procedură la 10 octombrie 2024, ora 10:00, dispunându-se citarea persoanei urmărite internațional pentru această dată.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut, în esență, următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara, la data de 18 septembrie 2024, sub nr. x/59/2024, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara a solicitat, în temeiul art. 44 din Legea nr. 302/2004, arestarea provizorie, pe o perioadă de 30 de zile, în vederea extrădării către Republica Moldova, a persoanei urmărite internațional A (cetățean moldovean).

În cuprinsul cererii s-a arătat că Interpol Chișinău a emis, la data de 14 iunie 2019, o difuziune de urmărire internațională prin canalele Organizației Internaționale de Poliție Criminală - INTERPOL, în vederea arestării și predării numitului A către autoritățile judiciare din Republica Moldova, pentru executarea unei pedepse de 4 ani închisoare aplicate de Curtea de Apel Chișinău, la data de 28 noiembrie 2017, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală.

La termenul din 18 septembrie 2024, instanța astfel învestită, în temeiul art. 44 din Legea nr. 302/2004, a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara și a dispus arestarea provizorie în vederea extrădării a persoanei urmărite internațional A, pe o durată de 30 (treizeci) zile, începând cu data de 18 septembrie 2024 și până la data de 17 octombrie 2024, inclusiv.

Totodată, a dispus amânarea cauzei la data de 20 septembrie 2024, pentru continuarea procedurii de extrădare prin efectuarea examenului de regularitate internațională de către Ministerul Justiției și depunerea de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara a cererii de extrădare și a actelor aferente care o susțin.

La termenul din 20 septembrie 2024, la solicitarea reprezentantului Ministerului Public, s-a amânat cauza la data de 26 septembrie 2024, întrucât informațiile solicitate Ministerului Justiției nu au fost comunicate.

La termenul din 26 septembrie 2024, la solicitarea reprezentantului Ministerului Public, cauza a fost amânată la data de 3 octombrie 2024, întrucât informațiile solicitate Ministerului Justiției nu au fost comunicate.

În contextul prezentat, procedând la evaluarea cererii de înlocuire a măsurii arestării provizorie cu măsura controlului judiciar, formulată de apărătorul desemnat din oficiu pentru persoana urmărită internațional, prin prisma dispozițiilor art. 43 alin. (5) din Legea nr. 302/2004, instanța a constatat că nu sunt întrunite condițiile legale pentru luarea unei astfel de măsuri întrucât împrejurarea că autoritățile judiciare din Republica Moldova nu au comunicat înscrisurile relevante pentru realizarea examenului de regularitate nu poate reprezenta o cauză întemeiată, în sensul dispozițiilor legale precitate.

În plus, având în vederea și poziția procesuală a persoanei urmărite internațional, care și-a manifestat intenția de a părăsi cât mai repede teritoriul României, intenționând să se reîntoarcă în Republica Moldova, instanța a constatat că se impune respingerea cererii analizate, menținerea măsurii arestării provizorii a persoanei urmărite internațional fiind necesară pentru a împiedica sustragerea ei de la desfășurarea procedurii.

În concluzie, constatând că, în stadiul procesual al cauzei, față de persoana urmărită nu se poate dispune o măsură preventivă mai ușoară decât arestarea provizorie, dată fiind urgența desfășurării procedurii și acuzațiile aduse acesteia de către autoritățile judiciare din Republica Moldova, în temeiul art. 43 alin. (5) din Legea nr. 302/2004, instanța a respins, ca nefondată, cererea de înlocuire a arestului provizoriu formulată de persoana urmărită internațional A.

****

Împotriva acestei încheieri, la data de 3 octombrie 2024, a formulat contestație persoană extrădabilă A, fără a motiva în scris calea de atac.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală, la data de 9 octombrie 2024, sub nr. x/1/2024.

La termenul fixat pentru soluționarea cauzei, 17 octombrie 2024, Înalta Curte, din oficiu, a pus în discuție admisibilitatea contestației formulate de persoană extrădabilă A, concluziile apărării și ale procurorului asupra acestui aspect fiind detaliat redate în practicaua prezentei hotărâri.

Examinând cauza, cu prioritate, din perspectiva admisibilității căii de atac, Înalta Curte constată următoarele:

O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac ale hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele procesuale care permit atacarea unei hotărâri judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.

Astfel, dând eficiență principiului stabilit prin art. 129 din Constituție privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, precum și celui privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigențelor art. 13 din Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, C. proc. pen. a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru toate persoanele aflate în situații juridice identice.

În aceste condiții, recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală penală constituie o încălcare a principiului legalității acesteia, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților, și din acest motiv, apare ca o situație inadmisibilă în ordinea de drept.

Normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 din Constituția României, iar încălcarea acestora atrage sancțiunea inadmisibilității.

Inadmisibilitatea reprezintă o sancțiune procedurală care intervine atunci când părțile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum și în situația când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.

Raportând aceste considerații teoretice la datele concrete ale speței, Înalta Curte constată că prin încheierea penală din 18 septembrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara - Secția penală, în temeiul art. 44 din Legea nr. 302/2004, persoana extrădabilă A a fost arestată provizoriu, în caz de urgență, în vederea extrădării în Republica Moldova, pentru executarea unei pedepse de 4 ani închisoare aplicate de Curtea de Apel Chișinău, la data de 28 noiembrie 2017, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală.

Potrivit art. 44 din Legea nr. 302/2004, „1. În caz de urgență, la cererea motivată a statului solicitant, persoana urmărită poate fi arestată provizoriu în vederea extrădării, anterior primirii cererii de extrădare.”

Textul de lege precitat reglementează procedura judiciară a arestării provizorii a persoanei extrădabile, în caz de urgență, care se desfășoară în situația în care cererea de extrădare este transmisă ulterior cererii de arestare provizorie a părții (ipoteza speței).

Ulterior, prin încheierea penală din 3 octombrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara – Secția penală, în temeiul art. 43 alin. (5) din Legea nr. 302/2004, s-a respins, ca nefondată, cererea de înlocuire a măsurii arestării provizorii, în caz de urgență, în vederea extrădării (luată prin încheierea din 18 septembrie 2024), cu măsura preventivă a controlului judiciar, formulată de persoană extrădabilă A.

Împotriva acestei ultime încheieri a formulat prezenta contestație persoană extrădabilă A, fără a indica vreun temei legal al căii de atac.

În acest context, constatând că, în materia extrădării, singurul text de lege care permite exercitarea căii de atac a contestației împotriva încheierilor vizând măsura arestării provizorii în vederea extrădării (indiferent că este dispusă anterior sau ulterior primirii cererii de extrădare) este art. 43 alin. (9) din Legea nr. 302/2004, Înalta Curte va evala măsura în care această normă legitimează prezentul demers judiciar al persoanei extrădabile.

Procedând astfel, constată, prioritar, că, potrivit art. 43 alin. (9) din Legea nr.302/2004,, „încheierea prin care s-a dispus luarea, menținerea, înlocuirea sau încetarea măsurii arestării provizorii în vederea extrădării poate fi atacată separat cu contestație, în termen de 48 de ore de la pronunțare.”

Or, din interpretarea textului de lege precitat rezultă că, în cadrul procedurii arestării provizorii în vederea extrădării, pot fi supuse contestației numai încheierile prin care s-a dispus, inter alia, înlocuirea sau încetarea măsurii arestării provizorii în vederea extrădării, soluțiile de respingere a cererilor de înlocuire a măsurii neputând face obiectul controlului judiciar, având caracter definitiv.

Încheierile prin care s-au respins cererile de înlocuire a măsurii arestării provizorii în vederea extrădării nu pot face obiectul contestației nici potrivit dispozițiilor cuprinse în C. proc. pen. - art. 206 C. proc. pen., întrucât prevederile art. 43 alin. (9) din Legea nr. 302/2004 au caracter de normă specială și, prin urmare, se aplică cu prioritate față de normele de drept comun în materie.

În consecință, constatând că persoana extrădabilă A a formulat contestație împotriva unei încheieri definitive, nesusceptibile de reformare prin promovarea unei căi de atac, Înalta Curte, în baza art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. a teza a II-a C. proc. pen., raportat la art. 43 alin. (9) din Legea nr. 302/2004, va respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de persoană extrădabilă A împotriva încheierii penale din data de 3 octombrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara - Secția penală în dosarul nr. x/59/2024.

Urmare acestei soluții, în temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul persoană extrădabilă la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, urmând ca, potrivit art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru acesta, în cuantum de 360 lei, să fie suportat din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de persoană extrădabilă A împotriva încheierii penale din data de 3 octombrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara - Secția penală în dosarul nr. x/59/2024.

Obligă contestatorul persoană extrădabilă la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană extrădabilă, în cuantum de 360 lei, se suportă din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 octombrie 2024.