ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 30 mai 2024

Asupra recursului în casație de față:

În baza actelor dosarului, constată următoarele:

I. Prezentarea hotărârii pronunțată de prima instanță.

Prin sentința penală nr. 157 din data de 27 iulie 2023, pronunțată de Judecătoria Strehaia în dosarul nr. x/2022, s-a respins cererea de repunere pe rol, ca neîntemeiată.

În baza art. 396 alin. (1) și (2) din C. proc. pen., raportat la art. 257 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 206 și 193 alin. (2) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., a fost condamnat inculpatul A., la pedeapsa de 1 (un) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de "ultraj" în formă continuată (2 acte materiale).

În baza art. 396 alin. (1) și (2) din C. proc. pen., raportat la art. 225 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 61 alin. (4), lit. c) din C. pen., a fost condamnat inculpatul A., la o pedeapsă cu amendă penală în cuantum de 2400 RON, reprezentând 240 zile - amendă, suma corespunzătoare unei zile-amendă fiind de 10 RON, pentru săvârșirea infracțiunii de "violare a sediului profesional".

În baza art. 38 din C. pen., s-a constatat că faptele sunt concurente.

În baza art. 39 lit. d) din C. pen., instanța a contopit pedepsele aplicate și a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa de 1 (un) an închisoare, la care s-a adăugat în întregime pedeapsa amenzii penale în cuantum de 2400 RON, pedeapsa rezultantă de executat fiind de 1 (un) an închisoare și 2400 RON amendă penală.

S-a făcut aplicarea art. 60 din C. pen., pedeapsa închisorii se execută în regim de detenție.

S-a dispus emiterea mandatului de executare a pedepsei închisorii la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

S-a atras atenția inculpatului A. asupra prevederilor art. 63 alin. (1) din C. pen., respectiv că în situația în care, cu rea-credință, nu execută pedeapsa amenzii, în tot sau în parte, numărul zilelor-amendă neexecutate se înlocuiește cu numărul corespunzător de zile cu închisoarea.

I s-a pus în vedere inculpatului A. că, potrivit art. 559 alin. (1) din C. proc. pen., are obligația să depună recipisa de plată integrală a amenzii la judecătorul delegat cu executarea din cadrul Judecătoriei Strehaia, în termen de 3 luni de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul A., la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, urmând ca, în temeiul art. 5 alin. (5) din Legea nr. 76/2008, inculpatul să fie informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în S.N.D.G.J. a profilelor sale genetice.

În baza art. 19 și art. 397 din C. proc. pen. raportat la art. 1357, art. 1381 din C. civ., s-a admis în parte latura civilă și s-a dispus obligarea inculpatului A. la plata sumei de 10.000 RON către partea civilă B., cu titlu de daune morale.

În baza art. 274 alin. (1) din C. proc. pen., a fost obligat inculpatul A. la plata sumei de 1209 RON cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 209 RON în faza de urmărire penală și suma de 1000 RON în faza de cameră preliminară și judecată.

Onorariul apărătorului din oficiu, C., în suma de 942 RON, a rămas în sarcina statului și s-a avansat din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a constatat că prin rechizitoriul nr. x/2021 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatul A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ultraj în formă continuată prev. de art. 257 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 206, art. 193 alin. (2) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. și violare a sediului profesional, prev. de art. 225 alin. (1) din C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Prin actul de sesizare a instanței s-a reținut că, în data de 25 august 2021, la sediul Primăriei Corcova, inculpatul A. l-a amenințat pe numitul B., primar al comunei, cu acte de violentă, iar în data de 28 septembrie 2021, la sediul Primăriei Corcova, i-a adus din nou amenințări cu acte de violență numitului B., a refuzat să părăsească biroul primarului la solicitarea expresă a acestuia din urmă și l-a lovit pe primar cu pumnul de cel puțin două ori în zona capului, cauzându-i vătămări care au necesitat pentru vindecare un număr de 5-6 zile de îngrijiri medicale, conform certificatului medico-legal nr. 1381/B/599 din data de 30.09.2021 eliberat de SML Drobeta Turnu Severin.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Strehaia la data de 17.03.2022 sub nr. x/2022.

În faza procedurii de cameră preliminară, la data de 14.06.2022 și la data de 11.07.2022 inculpatul a depus cerere prin care a arătat că formulează cereri și excepții și solicită întoarcerea dosarului la procurorul de caz în vederea continuării cercetării.

Prin încheierea nr. 93/11.07.2022 pronunțată în dosarul nr. x/2023, definitivă prin respingerea contestației formulate de inculpatul A., judecătorul de cameră preliminară a constatat competența instanței, precum și legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății în cauză.

Analizând actele și lucrările dosarului, probatoriul administrat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, prima instanță a reținut următoarele:

În fapt, în data de 25 august 2021, la sediul Primăriei Corcova, inculpatul A. a amenințat-o pe persoana vătămată B., primar al comunei, cu acte de violentă, iar în data de 28 septembrie 2021, la sediul Primăriei Corcova, i-a adus din nou amenințări cu acte de violentă persoanei vătămate B., a refuzat să părăsească biroul primarului la solicitarea expresă și repetată a acestuia din urmă și a lovit-o pe persoana vătămată cu pumnul de două ori în zona capului, cauzându-i vătămări care au necesitat pentru vindecare un număr de 5-6 zile de îngrijiri medicale, conform certificatului medico-legal nr. 1381/B/599 din data de 30.09.2021 eliberat de SML Drobeta Turnu Severin.

Conform certificatului medico-legal nr. 1381/B/599 din data de 30 septembrie 2021 emis de SNL Mehedinți, numitul B. a prezentat în zona gâtului și capului leziuni de violență produse prin lovire cu corp dur, care necesită 5-6 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.

Conform avizului nr. x/2022 IML Craiova a aprobat certificatul medico-legal nr. 1381/B/599 din data de 30 septembrie 2021 SNL Mehedinți.

Din declarația persoanei vătămate B., declarație dată în cursul urmăririi penale, prima instanță a reținut că acesta ocupă funcția de primar al comunei Corcova din anul 2020 încă de atunci numitul A. a început să formuleze diverse plângeri împotriva sa, venind aproape zilnic la sediul Primăriei Corcova, de fiecare dată adresându-i injurii, amenințări, în sensul că nu se lasă până nu va fi dat afară, că îi va incendia proprietățile îi va otrăvi sursa de apă. În data de 25 august 2021, în timp ce se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu în cadrul Primăriei Corcova, a fost amenințat de A. că îi va incendia proprietățile și îi va otrăvi sursa de apă. În data de 28 septembrie 2021, în jurul orelor 15:00, a apelat SNUAU 112 întrucât A. împreună cu fiul lui au intrat în biroul său din cadrul Primăriei Corcova unde el exercita atribuțiile de primar, i-a adresat injurii, amenințări, spunându-i că îl va termina, îl va băga în pușcărie, îl va omori, a refuzat să părăsească biroul la solicitarea sa, luându-l de gulerul hainei de gat, lovindu-l cu pumnii de 2-3 ori în zona capului, mai precis în zona cefei.

Din declarația persoanei vătămate B., declarație dată în fața instanței de judecată, prima instanță a reținut că în data de 28.09.2021, în jurul orelor 14:00-15:00, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de primar al localității Corcova, inculpatul A., împreună cu martorul D., au intrat în biroul său în mod abuziv, inculpatul adresându-i injurii și amenințări, iar în momentul în care l-a poftit afară, neavând audiențe, l-a luat de guler, și l-a lovit cu pumnul în zona cefei de mai multe ori. Acesta a mai precizat că în data de 25.08.2021 a existat un incident similar în care inculpatul i-a adresat amenințări. Totodată, persoana vătămată a arătat că și ulterior acestor date, inculpatul se prezintă la sediul Primăriei Corcova și continuă să-i adreseze amenințări, inclusiv amenințări cu moartea.

În cursul urmăririi penale, inculpatul A. a negat că l-ar fi amenințat sau lovit pe primarul comunei Corcova, jud. Mehedinți, în cursul lunilor august- septembrie 2021, ci doar și-au adresa injurii reciproc.

În fața instanței de judecată, inculpatul a precizat că dorește să uzeze de dreptul la tăcere, menționând că nu dorește să dea declarații în cauză.

Martorii E., F., G., H., I. au confirmat amenințările adresate de A. persoanei vătămate B. în data de 25 august 2021, lovirea acesteia din urmă de către A. în ziua de 28 septembrie 2021, precum și comportamentul constant agresiv verbal al inculpatului în raport cu persoana primarului.

De asemenea, din declarațiile martorilor oculari ai conflictului dintre primarul B. și A. din data de 28 septembrie 2021 rezultă că persoana vătămată B. i-a solicitat în mod repetat numitului A. să părăsească biroul, acesta nu a făcut acest lucru ci s-a apropiat de primar l-a lovit cu pumnii în zona capului, la ceafă.

Astfel, martorul F. a precizat faptul că în luna august, fiind la terasa din fața Primăriei Corcova, a auzit voci și a observat că pe scara primăriei se afla persoana vătămată și inculpatul care îi adresa cuvinte jignitoare și l-a auzit pe inculpat spunându-i persoanei vătămate că nu se lasă până nu îl termină, până nu îl bagă la pușcărie. Martorul a mai precizat că l-a auzit pe inculpat proferându-i persoanei vătămate amenințări cu moartea și chiar l-a și lovit.

Din declarația martorului E., prima instanță a reținut că acesta a observat un conflict dintre părțile prezentului dosar, iar inculpatul i-a transmis următoare amenințare persoanei vătămate:

"o să vezi tu, nu e primăria nici a ta, nici a lu măta și nici a lu tactu". Din declarația dată în cursul urmăririi penale, instanța reține că inculpatul i-a spus persoanei vătămate că o să îl aranjeze.

Din declarația martorului G., prima instanță a reținut că la data incidentului, inculpatul A. a intrat forțat, în biroul persoanei vătămate, a început să îi adreseze amenințări, iar ulterior s-a apropiat și a lovit-o pe persoana vătămată, aplicându-i două lovituri în zona cefei. Acesta a mai precizat că din momentul în care a intrat în birou, persoana vătămată i-a cerut inculpatului insistent să părăsească biroul.

Din declarația martorului I., prima instanță a reținut că în luna septembrie 2021, inculpatul A. a intrat cu forța în biroul persoanei vătămate, a început să îi adreseze amenințări și injurii acesteia, timp în care persoana vătămată îi cerea să părăsească încăperea, iar la un moment dat, inculpatul s-a apropiat de persoana vătămată și l-a lovit de două ori cu pumnul în zona cefei. Martorul a mai precizat că între părți există o stare conflictuală și au mai existat amenințări din partea inculpatului. Acesta a mai arătat că persoana vătămată și-a exprimat față de martor temerea pe care o are în legătură cu inculpatul, dar și faptul că se teme că familia sa va păți ceva. Martorul a precizat că a auzit că inculpatul a amenințat-o pe persoana vătămată, în scris, că îi va otrăvi bazinul de apă din gospodărie. Din declarația dată în cursul urmării penale, prima instanță a reținut că acest conflict dintre cele două părți s-a accentuat în luna august 2021, când inculpatul a început să îi adreseze persoanei vătămate amenințări de tipul:

"că îl va urmări noaptea pe primar și va da cu mașina peste el, că îi va otrăvi un bazin de colectare a apei, că îi va da foc la casă", aceste amenințări fiind făcute verbal la sediul Primăriei Corcova.

Din declarația martorului H., prima instanță a reținut că inculpatul a adresat injurii și amenințări persoanei vătămate, moment în care aceasta i-a solicitat în mod repetat inculpatului să părăsească biroul. Din cauză că această discuție a degenerat, martorul a precizat că a părăsit biroul, iar la 5 minute distanță de acest moment, inculpatul a părăsit în grabă din birou, iar persoana vătămată i-a comunicat "uite al dracu, mă lovi".

În privința martorilor solicitați de inculpat în apărare, prima instanță a constatat că aceștia nu au perceput în mod direct incidentele din prezenta cauză și nu cunosc detalii despre acestea.

În ceea ce privește declarația martorul D., prima instanță a constatat că această declarație nu se coroborează cu restul probatoriului, martorul încercând doar să confirme varianta susținută de inculpat pentru a-l exonera pe acesta de răspunderea penală.

În ceea ce privește declarația martorei J., prima instanță a ținut cont de aceasta la pronunțarea prezentei hotărâri, având în vedere faptul că apărarea nu a avut posibilitatea de a adresa în mod direct întrebări martorei, iar o eventuală condamnare pe baza acestei declarații, ar afecta dreptul de apărare, astfel cum a fost reținut în jurisprudența C.E.D.O.

Din petiția înregistrată sub nr. x/11.08.2021, prima instanță a constatat că inculpatul a precizat că se va duce personal, va sparge conducta de apă care alimentează locuința persoanei vătămate ca să redea cursul apei pentru animale.

Prima instanță a reținut că amenințările proferate de către inculpat au fost de natură să-i creeze persoanei vătămate o stare de temere, aspect ce rezultă din analiza coroborată a declarațiilor martorilor audiați în cauză, precum și din declarația persoanei vătămate.

Mai mult, prima instanță a constatat că, conduita inculpatului așa cum a fost descrisă mai sus, în contextul în care acesta în mod constant a manifestat o atitudine nepotrivită față de persoana vătămată, manifestată prin proferarea de expresii jignitoare, însoțită de amenințări verbale și scrise, este de natură să creeze persoanei vătămate o temere, de natură să o alarmeze, având în vedere frecvența și conținutul acestor acțiuni.

De altfel, starea de temere resimțită de persoana vătămată a fost confirmată de martorul I., care audiat inclusiv în faza de judecată, a susținut că B. se temea de inculpat, dar mai ales se temea că familia sa va păți ceva, acesta dovedind în diferite ocazii un comportament nepotrivit față de persoana vătămată B., manifestându-se în mod agresiv verbal față de acesta.

Ca atare instanța, în urma analizei întregului material probator, a reținut că faptele inculpatului sunt prevăzute de legea penală - art. 257 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 206, 193 alin. (2) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. și violare a sediului profesional, prev. de art. 225 alin. (1) din C. pen., sunt nejustificate, au fost comise cu forma de vinovăție prevăzută de lege (intenția directă, respectiv intenție indirectă, în aprecierea instanței) și sunt imputabile acestuia.

În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului A. care, care în data de 25 august 2021, la sediul Primăriei Corcova, a amenințat-o pe persoana vătămată B., primar al comunei, cu acte de violență, iar în data de 28 septembrie 2021, la sediul Primăriei Corcova, i-a adus din nou amenințări cu acte de violență persoanei vătămate B., a refuzat să părăsească biroul primarului la solicitarea expresă și repetată a acestuia din urmă, l-a lovit pe primar cu pumnul de două ori în zona cefei, cauzându-i vătămări care au necesitat pentru vindecare un număr de 5-6 zile de îngrijiri medicale, conform certificatului medico-legal nr. 1381/B/599 din data de 30.09.2021 eliberat de SML Drobeta Turnu Severin, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de ultraj în formă continuată prev. de art. 257 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 206 și 193 alin. (2) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) și violare a sediului profesional, prev. de art. 225 alin. (1) din C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Potrivit disp. art. 257 alin. (1) din C. pen. constituie infracțiunea de ultraj, amenințarea săvârșită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă, lovirea sau alte violențe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul săvârșite împotriva unui funcționar public care îndeplinește o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuții, se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracțiune, ale cărei limite speciale se majorează cu o treime.

Elementul material al infracțiunii de ultraj, în varianta agravată este identic cu cel examinat la infracțiunea de lovire sau alte violențe, prev. de art. 193 alin. (2) din C. pen. și amenințare, prev. de art. 206 alin. (1) din C. pen.

Textul de incriminare prevăzut de art. 193 alin. (2) din C. pen. are următorul conținut "Fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este afectată sănătatea unei persoane, a cărei gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă."

Textul de incriminare prevăzut de art. 206 alin. (1) din C. pen. are următorul conținut "Fapta de a amenința o persoană cu săvârșirea unei infracțiuni sau a unei fapte păgubitoare îndreptate împotriva sa ori a altei persoane, dacă este de natură să îi producă o stare de temere, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă, fără ca pedeapsa aplicată să poată depăși sancțiunea prevăzută de lege pentru infracțiunea care a format obiectul amenințării."

Urmarea imediată principală în cazul infracțiunii de ultraj constă în starea de pericol creată relațiilor sociale a căror existență și desfășurare sunt asigurate prin apărarea respectului datorat autorității, ce impune și protejarea în mod special a persoanelor care îndeplinesc o funcție ce implică exercițiul autorității de stat. În secundar, urmarea imediată constă în afectarea integrității fizice și a sănătății persoanei vătămate și în temerea produsă persoanei vătămate, respectiv primarului comunei Corcova, B..

Sub aspectul laturii subiective, atitudinea psihică a inculpatului față de faptele și urmările acestora îmbracă forma vinovăției în modalitatea intenției directe, conform art. 16 alin. (3), lit. a) din C. pen., deoarece inculpatul a prevăzut rezultatul faptelor sale (starea de pericol creată relațiilor sociale a căror existență și desfășurare sunt asigurate prin apărarea respectului datorat autorității) și a urmărit producerea acestora.

De asemenea, inculpatul a cunoscut faptul că persoana vătămată avea calitatea de primar al comunei Corcova.

Inculpatul a comis infracțiunile cu intenție directă, astfel cum aceasta este definită de art. 16 alin. (3) lit. a) din C. pen.. Astfel, faptele au fost săvârșite cu vinovăția prevăzută de legea penală.

Prima instanță a reținut că situația conflictuală dintre inculpat și persoana vătămată se petrece de mai mult timp, conform susținerilor persoanei vătămate și ale martorilor audiați, de la preluarea mandatului de primar de către persoana vătămată, intensificându-se în perioada august- septembrie 2021, iar prin indicarea mai multor zile ca fiind zile în care inculpatul a săvârșit infracțiunile de amenințare, respectiv amenințare și lovire sau alte violențe, există date certe și concrete pentru a se avea în vedere starea de continuitate a acțiunilor inculpatului.

Elementul material al infracțiunii de violare a sediului profesional constă în refuzul de părăsire al sediului profesional, precedat de o cerere expresă a persoanei care folosește spațiul în sensul părăsirii acestuia. Cererea poate fi făcută nu numai de titularul sediului profesional, ci și de orice persoană care folosește sediul profesional sau care reprezintă persoana fizică sau juridică titulară a sediului profesional (spre exemplu angajații persoanei juridice). În prezenta cauză, inculpatul a refuzat să părăsească sediul profesional, deși Primarul comunei Corcova i-a solicitat acest lucru în mod repetat.

Urmarea imediată a infracțiunii săvârșite constă în producerea unei stări de pericol ca urmare a încălcării dreptului la inviolabilitatea sediului profesional al persoanei vătămate. Birourile Primăriei Corcova, inclusiv biroul primarului sunt spații publice, primăria fiind o instituție publică, astfel cum prevede art. 176 din C. pen., în care organul executiv (Consiliul Local) și deliberativ (primarul) își desfășoară activitatea în interesul comunei Corcova, persoană juridică de drept public.

Fiind o infracțiune de pericol abstract, legătura de cauzalitate rezultă ex re, din săvârșirea faptei prevăzute de legea penală.

Inculpatul a comis infracțiunea cu intenție indirectă, astfel cum aceasta este definită de art. 16 alin. (3) lit. b) din C. pen.. Astfel, fapta a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de legea penală.

La alegerea pedepsei, precum și la individualizarea cuantumului acesteia, prima instanță de judecată, conform dispozițiilor art. 74 din C. pen., a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei și anume: dispozițiile părții generale a C. pen., limitele de pedeapsă fixate în partea specială a C. pen. pentru infracțiunile de ultraj în formă continuată prev. de art. 257 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 206 și 193 alin. (2) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) și violare a sediului profesional, prev. de art. 225 alin. (1) din C. pen., împrejurările, modul de comitere și starea de pericol creată pentru valorile ocrotite, precum și persoana inculpatului.

Cu privire la pedeapsa pentru infracțiunea de ultraj în formă continuată prev. de art. 257 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 206 și 193 alin. (2) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale), prima instanță s-a raportat la modalitatea alternativă cea mai gravă, respectiv lovire sau alte violențe majorată cu o treime, astfel că, pedeapsa este de la 8 luni, la 6 ani și 8 luni închisoare sau amenda penală cuprinsă între 240 și 400 de zile-amendă. De asemenea, prima instanță a avut în vedere și art. 36 alin. (1), care prevede că pedeapsa închisorii în cazul pedepsei continuate se poate majora cu cel mult 3 ani, respectiv un maxim special de 9 ani și 8 luni, iar în cazul amenzii penale, maximul special se poate majora cu o treime, respectiv 533 zile.

Cu privire la pedeapsa pentru infracțiunea de violare a sediului profesional, prev. de art. 225 alin. (1) din C. pen., pedeapsa este de la 3 luni, la 2 ani sau amenda penală cuprinsă între 120 și 240 de zile-amendă.

Prima instanță a constatat că în activitatea de individualizare judiciară trebuie să se aibă în vedere persoana făptuitorului și gravitatea faptei săvârșite.

Pe de altă parte, însă, la fel de adevărat este aspectul că individualizarea pedepsei trebuie să aibă drept scop determinarea aplicării unor pedepse juste corecte, atât sub aspectul restabilirii ordinii de drept încălcate, cât și din punct de vedere al nevoii de reeducare, de reinserție reală a făptuitorului.

Numai într-o asemenea manieră retribuția justă realizează și scopul pedepsei, cel de prevenție generală și specială.

Prin urmare, e necesar a se ține seama în egală măsură de persoana infractorului și, respectiv, reeducarea și reintegrarea sa socială, cât și de dimensiunea fenomenului infracțional și așteptările societății față de mecanismul justiției penale, pentru a realiza o proporționalitate reală între cele două aspecte.

Aceasta nu înseamnă că trebuie agreată ideea aplicării unor pedepse exemplare, cu efect intimidant, ci, dimpotrivă, a unor pedepse juste, echitabile, atât pentru infractor, cât și pentru societate.

Instanța trebuie să aibă în vedere și conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, inculpatul nerecunoscând săvârșirea faptelor, încercând la fiecare termen de judecată să tergiverseze soluționarea dosarului.

Prin urmare, evaluând toate circumstanțele in rem și in personam, inculpatul fiind la primul conflict cu legea penală, prima instanță a dispus condamnarea inculpatului A. la pedeapsa de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj în formă continuată prev. de art. 257 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 206 și 193 alin. (2) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) și la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 2400 RON(reprezentând echivalentul a 240 zile amendă, a câte 10 RON fiecare, conform art. 61 alin. (4) lit. b) din C. pen.) pentru săvârșirea infracțiunii de violare a sediului profesional, prev. de art. 225 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 38 din C. pen., s-a constatat că faptele sunt concurente.

Fata de dispozițiile legale incidente în cauză, în baza art. 39 lit. d) din C. pen., prima instanță a contopit pedepsele aplicate și a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa de 1 (un) an închisoare, la care s-a adăugat în întregime pedeapsa amenzii penale în cuantum de 2400 RON, pedeapsa rezultantă de executat fiind de 1 (un) an închisoare și 2400 RON amendă penală.

S-a reținut că prin declarația dată în fața instanței de judecată la data de 09.05.2023, inculpatul a precizat că nu este de acord cu prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității.

Astfel, având în vedere declarația dată de inculpat, prima instanță a constatat că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 83 și urm din C. pen. și nici condițiile prevăzute de art. 91 și urm. din C. pen., făcând aplicarea art. 60 din C. pen.

În ceea ce privește latura civilă exercitată de partea civilă B., potrivit art. 19 și art. 25 din C. proc. pen., acțiunea civilă în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspunderea civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acțiunii penale.

În temeiul art. 1357 din C. civ., "Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare", ceea ce înseamnă că, pentru angajarea răspunderii civile delictuale, se cer întrunite cumulativ patru condiții: existența unui prejudiciu, existența unei fapte ilicite, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul, constând în intenția, neglijența sau imprudența cu care a acționat.

S-a constatat că persoana vătămată s-a constituit parte civilă, solicitând obligarea inculpatului la plata sumei de 50.000 RON, cu titlu de daune morale.

În raport cu art. 252 din C. civ., "orice persoană fizică are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci ființei umane, cum sunt viața, sănătatea, integritatea fizică și psihică, demnitatea, intimitatea vieții private, libertatea de conștiință, creația științifică, artistică, literară sau tehnică. Totodată, art. 72 din C. civ. menționează că "orice persoană are dreptul la respectarea demnității sale, fiind interzisă orice atingere adusă onoarei și reputației sale."

Din probele administrate în cauză, prima instanță a reținut existența faptelor ilicite ale inculpatului A. constând în proferarea de amenințări la adresa persoanei vătămate la data de 25.08.2021, dar și în proferarea de amenințări la adresa persoanei vătămate la data de 28.09.2021, urmată de lovirea persoanei vătămate, în mod nejustificat cu consecința producerii de leziuni ce au necesitat 5-6 zile de îngrijiri medicale, faptele fiind săvârșite cu intenție directă. Urmarea faptelor ilicite ale inculpatului, persoana vătămată B. a suferit un prejudiciu moral, constând în starea de temere ce i-a fost cauzată ca urmare a încălcării libertății sale psihice, dar și în suferința fizică îndurată, iar între faptele inculpatului și prejudiciul cauzat există legătură de cauzalitate.

Prima instanță a apreciat că evaluarea bănească a suferințelor părții civile trebuie să se realizeze în echitate, daunele netrebuind să constituie o sancțiune excesivă pentru cel obligat și nicio sursă de îmbogățire nejustificată pentru cel căruia i se acordă.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut în cauza Tolstoy Miloslovsky c.Regatului Unit, că despăgubirile trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporționalitate cu atingerea adusă, având în vedere, totodată, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, intensitatea și gravitatea atingerii adusă acestora.

În raport cu circumstanțele concrete ale cauzei, cu consecințele negative suferite de partea civilă pe plan fizic, dar și psihic și măsura în care libertatea sa psihică a fost încălcată prin acțiunile inculpatului, prima instanță a apreciat că suma de 10.000 RON este suficientă, echitabilă și proporțională, cu suferințele susceptibil a-i fi fost cauzate părții civile, nefiind nici pur simbolică și nici de natură să ducă la o îmbogățire fără just temei.

În baza art. 19 și art. 397 din C. proc. pen. raportat la art. 1357, art. 1381 din C. civ., s-a admis în parte latura civilă și a dispus obligarea inculpatului A. la plata sumei de 10.000 RON, către partea civilă B., cu titlu de daune morale.

În ceea ce privește cererea de repunere pe rol formulată de inculpat, prima instanță a constatat că aceasta este neîntemeiată, având în vedere faptul că instanța s-a pronunțat anterior închiderii dezbaterilor asupra cererii de efectuare a unei expertize medicale, iar cu privire la martorii D. și J., instanța a dispus aplicarea dispozițiilor art. 381 alin. (7) din C. proc. pen., dând citire declarațiilor date în cursul urmăririi penale.

II. Hotărârea instanței de apel.

Împotriva acestei sentințe penale au declarat apel inculpatul A. și partea civilă B., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea apelului inculpatul A. a susținut că în mod greșit instanța de fond a dispus condamnarea pentru infracțiunile reținute în sarcina sa, întrucât nu este vinovat de săvârșirea acestora, iar afecțiunile de care suferă partea civilă sunt din alte cauze și nu provocate de inculpat.

De asemenea, a arătat că a solicitat efectuarea a unei expertize medico-legale, însă i-a fost respinsă cererea de către instanța de fond, precum și audierea martorilor propuși în cauză.

Partea civilă B. a susținut că apelul vizează greșita individualizare a pedepsei, atât în privința stabilirii cuantumului pedepselor principale aplicate, cât și referitor la modalitatea de individualizare a executării pedeapsa rezultantă, instanța de fond aplicând necorespunzător/nejudicios criteriile prev. de art. 74 din C. pen., totodată, nesocotind principiul proporționalității desprins din art. 53 din Constituție și afirmat de unele recomandări/documente europene, temeiuri în raport cu care trebuia agravată răspunderea inculpatului, în sensul să aplice pedeapsa cu închisoarea pentru infracțiunile atribuite, orientată spre maximul special, iar aceasta să fie executată în regim de detenție.

Pedepsele de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj, prev. de art. 257 alin. (1) rap. la art. 206 alin. (1) și art. 193 alin. (2) din C. pen., respectiv 240 zile amendă pentru săvârșirea infracțiunii de violare a sediului profesional, prev. de art. 225 alin. (1) din C. pen. reflectă aplicarea necorespunzătoare a criteriilor prev. de art. 74 din C. pen., în cauză instanța de fond dând o semnnificație greșită naturii și consecințelor/urmărilor infracțiunilor atribuite inculpatului, împrejurărilor în care aceasta s-a consumat, conduitei avute de făptuitor anterior/ulterior faptei, precum și posibilitățile sale de îndreptare.

A susținut că apelantul inculpat, a săvârșit fapte similare care reprezintă obiectul dosar nr. x/2023 aflat în prezent pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Strehaia, fiind începută urmărirea penală, in rem, parte vătămată fiind subsemnatul, primar al comunei Corcova, și, respectiv, secretara unității administrativ teritoriale, K.. Se atașează ordonanțele din 26.07.2023 de procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Strehaia.

"Astfel, stabilirea duratei ori cuantumului pedepsei, potrivit art. 74 alin. (1) din C. pen., se face, în raport, cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea făptuitorului, care se evaluează după criteriile acolo arătate, acestea fiind luate în ordinea stabilită de legiuitor, au o importanță egală în cadrul operațiunii concrete de individualizare, astfel că nesocotirea ori supraestimarea unuia dintre criteriile respective este de natură a antrena netemeinicia și nelegalitatea soluției.

Or, între aceste elemente în raport cu care se evaluează gravitatea faptei și potențialul de pericol avut de inculpat pentru a fi stabilit tratamentul sancționator, împrejurările și modul de comitere a infracțiunii reprezintă, în ansamblul criteriilor, un element prioritar pentru instanța de judecată, cu ocazia individualizării.

În cauza de față judecătorul fondului, în cadrul operațiunii concrete de individualizare a subestimat unele aspecte vizând gravitatea faptei, mai exact împrejurările referitoare la modul de operare adoptat de inculpat, cât și unele aspecte vizând periculozitatea acestuia.

Astfel spus, pedeapsa aplicată trebuie să reflecte gravitatea infracțiunii/gradul de vinovăție, asta pentru că numai o măsură justă și proporțională este de natură să asigure, atât exemplaritatea, cât și finalitatea acesteia, prevenția specială și generală înscrise și în C. pen. român.

Analiza actelor și lucrărilor dosarului, făcută în lumina criteriilor prev. de art. 74 din C. pen., este în măsură să orienteze instanța de apel în modificarea soluției adoptate de instanța de fond, în sensul condamnării inculpatului la pedeapsa închisorii orientată spre maximul special, pentru infracțiunea de ultraj, respectiv pentru infracțiunea de violare a sediului profesional, alcătuind o pedeapsă rezultantă cu aplicarea corespunzătoare a sporului corelativ impus de art. 38, 39 din C. pen., stabilind ca modalitate de executare a pedepsei rezultante regimul de detenție, raportat la refuzul explicit al inculpatului de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității.

Așadar, în considerarea acestor argumente, după admiterea apelului, desființarea sentinței, potrivit art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., în rejudecare, a solicitat pronunțarea unei noi hotărâri care să reflecte aplicarea judicioasă a criteriilor de individualizare, prev. de art. 74 din C. pen.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, a arătat că acțiunea civilă formulată de partea civilă, este greșit rezolvată de judecătorul fondului, în raport cu dispozițiile ce reglementează în cadrul procesului penal răspunderea civilă delictuală, prev. de art. 25, art. 397 din C. proc. pen. rap. la art. 1349, 1357 și urm. din C. civ.

Deși sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, prev. de art. 25 din C. proc. pen. rap. la art. 1357 din C. civ., s-a arătat că despăgubirile acordate sub aspectul cuantumului celor nepatrimoniale, sunt greșit indemnizate, fără să reflecte unele criterii ce trebuie avute în vedere potrivit legii și practicii judecătorești, la repararea prejudiciului nepatrimonial.

Astfel, instanța de fond l-a obligat pe inculpat la plata sumei de 10.0001ei cu titlu de despăgubiri pentru daune morale.

Pe de-o parte, instanța, a constatat că, partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 50.000 cu titlu de daune morale, însă, în raport cu circumstanțele concrete ale cauzei, cu consecințele negative suferite de partea civilă pe plan fizic, dar și psihic, în măsura în care libertatea sa psihică a fost încălcată prin faptele inculpatului, suma de 10.0001ei este suficientă, echitabilă și proporțională cu suferințele susceptibil a-i fi fost cauzate părții civile, nefiind nici pur simbolică și nici de natură să-i aducă o îmbogățire fără just temei.

Pe de altă parte, instanța de fond, deși motivează cu privire la existența unui prejudiciu personal nepatrimonial adus/produs victimei prin faptele inculpatului (constând în suferințe fizice și psihice), socotește că se justifică indemnizarea acestuia (cu nesocotirea criteriilor/metodelor avute în vedere de jurisprudență, dar și de lege - de la o vreme, încoace), cu suma de 10.000 RON arătând că "evaluarea bănească a suferințelor părții civile trebuie să se realizeze cu echitate, daunele netrebuind să constituie o sancțiune excesivă pentru cel obligat . . . . . . . . . .". În concluzie, s-a arătat că despăgubirile sunt acordate într-un cuantum nesatisfăcător.

Pentru aceste argumente, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., după admiterea apelului și desființarea sentinței, în rejudecare, a solicitat acordarea despăgubirilor civile nepatrimoniale în limita sumelor solicitate prin cererea de constituire de parte civilă (50.0001ei, daune morale).

Prin decizia penală nr. 50/2024 din 18 ianuarie 2024 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în temeiul dispozițiilor art. 421 alin. (1), pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., au fost admise apelurile formulate de către partea civilă B. și inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 157 din 27 iulie 2023 pronunțată de Judecătoria Strehaia în dosarul nr. x/2022.

S-a desființat în parte sentința penală apelată, sub aspectul laturii penale, și rejudecând:

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare și 2400 RON amendă penală aplicată apelantului inculpat A., în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor, astfel:

- pedeapsa de 1 an închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj, comisă în formă continuată, prev. și ped. de art. 257 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 206 și art. 193 alin. (2) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

- pedeapsa de 2400 RON amendă penală - 240 zile-amendă*10 RON sumă corespunzătoare unei zile-amendă - aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de violarea sediului profesional, prev. și ped. de art. 225 alin. (1) din C. pen.

S-a majorat pedeapsa principală aplicată inculpatului A., pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj, comisă în formă continuată, prev. și ped. de art. 257 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 206 și art. 193 alin. (2) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale), de la 1 an închisoare la 2 ani închisoare.

În temeiul art. 67 alin. (1) și art. 66 alin. (1), lit. a) și b) din C. pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 3 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.

În temeiul art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) și b) din C. pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul dispozițiilor art. 65 alin. (3) din C. pen., pedeapsa accesorie aplicată inculpatului A. va fi executată numai în cazul în care pedeapsa închisorii va deveni executabilă în urma anulării sau revocării.

S-a menținut pedeapsa de 2400 RON amendă penală (240 zile-amendă*10 RON sumă corespunzătoare unei zile-amendă) aplicată inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunii de violarea sediului profesional, prev. și ped. de art. 225 alin. (1) din C. pen.

În temeiul dispozițiilor art. 38 alin. (1) din C. pen. și art. 39 alin. (1), lit. d) din C. pen., s-au recontopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul A. să execute pedeapsa de 2 ani închisoare la care se adaugă în întregime pedeapsa amenzii penale de 2400 RON, pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului fiind de 2 ani închisoare și 2400 RON amendă penală.

S-a înlăturat aplicarea dispozițiilor art. 60 din C. pen. referitoare la executarea pedepsei închisorii în regim de detenție și dispoziția de emitere a mandatului de executare a pedepsei închisorii la rămânerea definitivă a hotărârii.

În temeiul art. 45 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 67 alin. (1) și art. 66 alin. (1), lit. a) și b) din C. pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 3 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.

În temeiul art. 45 alin. (5) din C. pen., art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1), lit. a) și b) din C. pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul dispozițiilor art. 65 alin. (3) din C. pen., pedeapsa accesorie aplicată inculpatului A. va fi executată numai în cazul în care pedeapsa închisorii va deveni executabilă în urma anulării sau revocării.

În temeiul art. 91 din C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei cu închisoarea și s-a stabilit un termen de supraveghere de 3 ani conform dispozițiilor art. 92 din C. pen.

În temeiul art. 93 alin. (1) din C. pen., a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Mehedinți, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În temeiul art. 93 alin. (2), lit. b) din C. pen., s-a impus condamnatului să execute următoarea obligație:

- să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probațiune Mehedinți sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. (3) din C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul A. va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei or. Strehaia, jud. Mehedinți sau în cadrul Primăriei com. Căzănești, jud. Mehedinți, pe o perioadă de 90 de zile.

În temeiul art. 91 alin. (4) din C. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 din C. pen.

În temeiul art. 91 alin. (1), lit. a) și alin. (3) din C. pen. în interpretarea dată prin Decizia RIL nr. 4/2020(M.Of. nr. 211 din 16 martie 2020) pedeapsa amenzii penale se va executa potrivit art. 559 din C. proc. pen. chiar dacă executarea pedepsei închisorii a fost suspendată sub supraveghere.

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate care nu sunt contrare prezentei decizii.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare din apel, avansate de către stat, au rămas în sarcina acestuia.

În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru inculpat, în cuantum de 942 de RON s-a avansat din fondurile Ministerului Justiției și a rămas în sarcina statului.

Pentru a decide astfel, verificând hotărârea apelată prin prisma motivelor invocate dar și a dispozițiilor art. 417 alin. (2) din C. proc. pen., instanța de apel a reținut următoarele:

Cu prioritate se impune a fi evidențiat că instanța de fond a reținut o corectă situație de fapt în sarcina inculpatului A. pe baza materialului probator administrat în cursul urmăririi penale și a etapei procesuale a judecății în primă instanță.

Astfel, sub aspectul stării de fapt care face obiectul cauzei, Curtea a constatat, în acord cu instanța de prim grad, că probatoriul administrat în cauză în faza de urmărire penală și în cea a judecății, atestă, la nivelul exigențelor impuse de dispozițiile art. 396 alin. (2) din C. proc. pen., că inculpatul A., în data de 25 august 2021, la sediul Primăriei com. Corcova, a amenințat-o cu acte de violență pe persoana vătămată B. în timp ce aceasta se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu, iar în data de 28 septembrie 2021, la sediul aceleiași instituții, a adus din nou amenințări cu acte de violență persoanei vătămate B., a refuzat să părăsească biroul persoanei vătămate la solicitarea expresă și repetată a acesteia din urmă și a lovit-o cu pumnul de mai multe ori în zona posterioară a gâtului, cauzându-i vătămări care au necesitat pentru vindecare un număr de 5 - 6 zile de îngrijiri medicale conform certificatului medico - legal nr. 1381/B/599 din data de 30.09.2021 emis de Serviciul de Medicină Legală Mehedinți.

Starea de fapt reținută de către instanță în sarcina inculpatului A. rezultă în afara oricărui dubiu, așa cum în mod just a reținut și prima instanță, din analiza coroborată a elementelor de fapt puse în evidență prin declarațiile persoanei vătămate B., ale martorilor E., F., G., H. și I. și prin certificatul medico - legal nr. 1381/B/599 din data de 30.09.2021 emis de Serviciul de Medicină Legală Mehedinți, avizat, la solicitarea instanței, de Institutul de Medicină Legală Craiova. În plus, instanța a avut în vedere la soluționarea cauzei și declarațiile martorei J., această persoană fiind audiată în etapa procesuală a judecății în apel la termenul din 20.11.2023.

Astfel, din declarațiile persoanei vătămate B., date atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul etapei procesuale a judecății în primă instanță, rezultă că după preluarea mandatului de primar al comunei Corcova, jud. Mehedinți, în urma alegerilor din anul 2020, inculpatul a început să formuleze diverse plângeri împotriva sa, deplasându-se la diferite intervale de timp la sediul instituției în care persoana vătămată își desfășura activitatea și adresându-i acesteia, atât cuvinte cu caracter ofensator, cât și amenințări cu acte de violență și distrugerea unor bunuri proprietate privată, amenințări de natură a-i provoca o stare de temere, conduită pe care inculpatul a adoptat-o și la data de 25 august 2021. Din declarațiile aceleiași persoane rezultă că la data de 28.09.2021, inculpatul A., însoțit de fiul său D., martor în prezenta cauză, s-a deplasat la sediul Primăriei com. Corcova, a pătruns în biroul persoanei vătămate, iar în acest context, pe fondul unor nemulțumiri în legătură cu modul în care aceasta din urmă își exercită atribuțiile de serviciu, a început să adreseze cuvinte ofensatoare și amenințări cu exercitarea de acte de violență fizică, conduită în raport cu care persoana vătămată i-a solicitat să părăsească sediul instituției, invocând și împrejurarea că în acel moment se afla în afara programului de audiențe. Inculpatul a refuzat să părăsească biroul persoanei vătămate și, continuând să se manifeste agresiv, s-a apropiat de aceasta și i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnul în partea din spate a gâtului, incidentul luând astfel sfârșit.

Declarațiile persoanei vătămate în referire la acțiunile agresive ale inculpatului din data de 28.09.2021 sunt coroborate, așa cum se arăta mai sus, cu cele ale martorilor G. și I., persoane din ale căror depoziții rezultă de o manieră de necontestat că inculpatul a pătruns în biroul persoanei vătămate și a început să-i adreseze cuvinte jignitoare și amenințări după care, fiindu-i solicitat să părăsească biroul și sediul instituției, a refuzat să adopte o astfel de conduită, apropiindu-se de persoana vătămată și aplicându-i acesteia mai multe lovituri cu pumnul în zona posterioară a gâtului, cauzându-i leziuni traumatice. Din declarațiile acelorași martori rezultă că purtarea inculpatului din data de 28.09.2021 nu a avut caracter singular, unic, anterior acesta adresând în mod repetat persoanei vătămate injurii și amenințări cu acte de violență în legătură cu modul în care își exercita atribuțiile de serviciu.

Relevante asupra stării de fapt reținute de către instanță sunt și declarațiile martorilor J. și H., persoane care la data de 28.09.2021 au luat la cunoștință în mod nemijlocit de amenințările adresate de către inculpat și de refuzul acestuia de a părăsi biroul persoanei vătămate la solicitările exprese ale acesteia din urmă. Martora J., fiind audiată în etapa procesuală a judecății în apel, a revenit într-o primă fază asupra declarației date în faza de urmărire penală, declarând că nu a auzit ca inculpatul să adreseze amenințări persoanei vătămate, însă instanța nu va avea în vedere această declarație la soluționarea acțiunii penale, pe de-o parte, pentru că martora a revenit asupra acestei declarații în intervalul de desfășurare al cadrul aceluiași procedeu probatoriu iar, pe de altă parte, pentru că declarația dată în faza de urmărire penală, sub aspect temporal, este situată la un moment mai apropiat de cel al comiterii faptelor, acțiunile inculpatului fiind mai proaspete în memoria martorei, existând astfel posibilitatea reală ca acestea să fie redate de către martoră cu mai mare exactitate. Este adevărat că martorii J. și H. nu au perceput în mod nemijlocit agresiunea fizică exercitată de către inculpat, însă imediat după incidentul derulat între inculpat și persoana vătămată au luat la cunoștință de la aceasta din urmă și de la ceilalți martori despre agresiune, stare de fapt care se coroborează cu declarațiile persoanei vătămate, ale martorilor G. și I. dar și cu concluziile medico - legale formulate în cauză și formează convingerea instanței că faptele au fost săvârșite de către inculpat în modalitatea descrisă de către persoana vătămată și de către cei din urmă doi martori.

Mai departe, constatările și concluziile cuprinse certificatul medico - legal nr. 1381/B/599 din 30.09.2021 emis de către Serviciul de Medicină Legală Mehedinți confirmă mecanismul de producere a leziunilor indicat de către persoana vătămată și martorii la care s-a făcut referire în precedent, indicând în m