ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 595/2023
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 595/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Asupra contestației de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 57 din data de 25 mai 2023, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. "b" din C. proc. pen., a fost respinsă, ca nefondată, contestația la executare formulată de Serviciul de Probațiune Neamț împotriva executării sentinței nr. 20 din 23.02.2023 pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosarul nr. x/2023.
Pentru a hotărî în acest sens, prima instanță a reținut că, în cauză, titlul împotriva căruia s-a formulat contestația la executare de către contestatoarea Serviciul de Probațiune Neamț, în temeiul art. 598 lit. c) din C. proc. pen., este reprezentat de sentința penală nr. 20 din 23.02.2023 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, rămasă definitivă prin d.p. nr. 299 din 13.04.2023 pronunțată de ICCJ.
Curtea a constatat că prin sentința contestată de către Serviciul de Probațiune Neamț, s-a statuat în mod expres, clar și precis, momentul de la care va curge noul termen de supraveghere de 3 ani ce reprezintă durata suspendării executării sub supraveghere a pedepsei rezultante de 1 an, 7 luni și 10 zile închisoare stabilit potrivit dispozițiilor deciziei nr. 13/2019 pronunțată de Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Penală, respectiv data rămânerii definitive a prezentei sentințe (în speță 13.04.2023).
Contestația la executare este un mijloc procesual cu caracter jurisdicțional prin intermediul căruia se soluționează anumite incidente limitativ prevăzute de lege, ivite în cursul punerii în executare a hotărârilor penale definitive sau în cursul executării pedepsei, cu scopul de a se asigura conformitatea cu legea penală a executării hotărârilor judecătorești, fără însă a se putea schimba sau modifica soluția care se bucură de autoritate de lucru judecat. Astfel, pe calea contestației la executare nu pot fi invocate aspecte anterioare momentului rămânerii definitive a hotărârii, nu se poate modifica o astfel de hotărâre, prin pronunțarea unei alte soluții, întrucât s-ar aduce atingere autorității de lucru judecat și stabilității raporturilor juridice. Cu rang de principiu, hotărârile penale definitive sunt susceptibile de modificări și schimbări în cursul executării numai ca urmare a descoperirii unor împrejurări care, dacă erau cunoscute în momentul pronunțării hotărârii, ar fi condus la luarea altor măsuri față de condamnat ori ca urmare a unor împrejurări intervenite după ce hotărârea a rămas definitivă. În aceste situații apare necesitatea de a se pune de acord conținutul hotărârii puse în executare cu situația obiectivă și a se aduce modificările corespunzătoare în desfășurarea executării. Modificarea modalității de soluționare a cauzei (ce a avut ca obiect sesizarea Serviciului de Probațiune Neamț, privind amânarea aplicării pedepsei de 10 luni închisoare stabilită inculpatului A. prin s.p. nr. 245 din 6.04.2021 a Judecătoriei Piatra Neamț, pronunțată în dosar x/2020), în sensul stabilirii unui alt moment de la care va curge termenul de supraveghere fixat prin sentința contestată, astfel cum s-a solicitat, nu se pot face pe calea contestației la executare. Contestația la executare reprezintă un mijloc jurisdicțional de rezolvare a incidentelor survenite în cursul executării sentințelor definitive. Pe această cale nu se poate schimba modalitatea de soluționare a cauzei, întrucât s-ar aduce atingere autorității de lucru judecat.
Curtea a reamintit că hotărârile judecătorești sunt prezumate a exprima adevărul judiciar, beneficiind de forța probantă a unui înscris autentic.
Contestația la executare poate fi admisibilă doar în ceea ce privește măsurile luate și care se regăsesc în dispozitivul hotărârii, iar nu cereri de orice fel care au fost formulate care vizează fondul cauzei, întrucât soluția contrară ar încălca, în mod evident, puterea de lucru judecat și regulile imperative care guvernează regimul sau.
În ceea ce privește solicitarea contestatoarei de a i se comunica dacă prin anularea măsurilor de amânare/suspendare, se anulează implicit și formelor de executare ale celor două sentințe, Curtea a constatat că nici acest aspect nu constituie un caz de contestație la executare.
Dat fiind faptul că prin sentința a cărei executare se contestă, s-a anulat atât amânarea aplicării pedepsei de 10 luni închisoare stabilită inculpatului A. prin s.p. nr. 245 din 6.04.2021 a Judecătoriei Piatra Neamț, cât și suspendarea executării pedepsei sub supraveghere a pedepsei de 1 an și 4 luni închisoare aplicată aceluiași inculpat prin s.p. nr. 95/29.06.2021 a Curții de Apel Bacău, în mod evident măsurile de supraveghere și obligațiile instituite inculpatului prin aceste hotărâri, nu mai sunt în ființă, persoana condamnată urmând a respecta/executa măsurile de supraveghere și obligațiile instituite prin sentința penală nr. 20 din 23.02.2023 a Curții de Apel Bacău.
Împotriva sentinței penale nr. 57 din data de 25 mai 2023, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, Serviciul de probațiune Neamț a formulat contestație.
Examinând sentința atacată, Înalta Curte constată următoarele:
A.1. Prin sentința penală nr. 245 din data de 06.04.2021 pronunțată de Judecătoria Piatra Neamț, definitivă prin neapelare la data de 20.04.2021, în temeiul art. 336 alin. (1) din C. pen., art. 396 alin. (1) și alin. (4) din C. proc. pen., raportat la art. 83 din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., s-a stabilit pedeapsa de 10 (zece) luni închisoare în sarcina inculpatului A., pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.
În temeiul art. 83 din C. pen., a fost amânată aplicarea pedepsei de 10 luni închisoare pe un termen de supraveghere de 2 ani, stabilit în condițiile art. 84 din C. pen. și calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În temeiul art. 85 alin. (1) din C. pen., s-a stabilit ca pe durata termenului de supraveghere, inculpatul A. trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Neamț, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În temeiul art. 86 alin. (1) din C. pen., pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. (1) lit. c) - e) se comunică Serviciului de Probațiune Neamț.
S-a menționat că, în temeiul art. 85 alin. (2) din C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul A. va presta muncă neremunerată în folosul comunității pe o durată de 60 de zile, în cadrul Primăriei Municipiului Roman, jud. Neamț, sau în cadrul Primăriei Comunei Horia, jud. Neamț, sub coordonarea Serviciului de Probațiune Neamț, în afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.
În temeiul art. 404 alin. (3) din C. proc. pen. raportat la art. 88 din C. pen., s-a atras atenția inculpatului A. că, dacă pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credință, nu respectă măsurile de supraveghere, nu execută obligațiile impuse sau dacă săvârșește o nouă infracțiune, instanța va revoca amânarea și va dispune aplicarea și executarea pedepsei de 10 luni închisoare.
Prin sentința penală nr. 95/29.06.2021 pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosarul penal nr. x/2021, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 11/A din data de 12 ianuarie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a fost admis apelul declarat, printre alții, de inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 95 din data de 29 iunie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
A fost desființată, în parte, sentința penală apelată și rejudecând, în fond:
I. A fost reținută incidența circumstanței atenuante judiciare prevăzute de art. 75 alin. (2) lit. b) din C. pen. și a fost redusă durata pedepsei aplicate, printre alții, inculpatului A., pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prevăzută de art. 290 alin. (1) din C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. b) - art. 76 alin. (1) din C. pen., de la 2 ani închisoare, la 1 an și 4 luni închisoare.
În baza art. 91 din C. pen. a fost suspendată sub supraveghere executarea pedepsei aplicate, printre alții, inculpatului A. pe un termen de supraveghere de 2 ani, termen pe durata căruia inculpatul va respecta măsura de supraveghere și obligațiile stabilite prin sentința penală.
Prin sentința penală nr. 20 din data de 23 februarie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în baza art. 582 din C. proc. pen. a fost admisă sesizarea formulată de Serviciul de Probațiune Neamț.
În baza art. 89 alin. (1) din C. pen. a fost anulată amânarea aplicării pedepsei de 10 luni închisoare stabilită inculpatului A. prin s.p. nr. 245 din 6.04.2021 a Judecătoriei Piatra Neamț, pronunțată în dosar x/2020, definitivă prin neapelare la 20.04.2021 și, în consecință a aplicat inculpatului această pedeapsă.
În baza art. 97 alin. (1) din C. pen. a fost anulată amânarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere a pedepsei de 1 an și 4 luni închisoare aplicată inculpatului A. prin s.p. nr. 95/29.06.2021 a Curții de Apel Bacău în dosarul x/2021, rămasă definitivă prin d.p. nr. 11/A/12.01.2023 a ICCJ.
În baza art. 89 alin. (1), (97) alin. (1) și 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. a fost contopită pedeapsa de 10 luni închisoare aplicată inculpatului A. în baza s.p. nr. 245 din 6.04.2021 a Judecătoriei Piatra Neamț cu pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare aplicată aceluiași inculpat prin s.p. nr. 95/29.06.2021 a Curții de Apel Bacău în dosarul x/2021, rămasă definitivă prin d.p. nr. 11/A/12.01.2023 a ICCJ, în pedeapsa cea mai grea de 1 an și 4 luni, la care a adăugat sporul de 3 luni și 10 zile, reprezentând o treime din cealaltă pedeapsă, rezultând pedeapsa de 1 an, 7 luni și 10 zile închisoare
În baza art. 97 alin. (2) și 91 din C. pen. a dispus suspendarea executării pedepsei rezultante de 1 an, 7 luni și 10 zile închisoare sub supraveghere a pedepsei închisorii aplicată persoanei condamnate A. și a stabilit un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispozițiilor art. 92 din C. pen. care va curge de la data de data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
În baza art. 93 alin. (1) din C. pen. a fost obligat condamnatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Neamț, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. (2) lit. b) din C. pen. i s-a impus inculpatului să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.
În baza art. 93 alin. (3) din C. pen., s-a stabilit ca pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul în cadrul Primăriei Roman, Administrație publică locală- Activități de curățenie și întreținere spații verzi în școli, grădinițe, primărie și în jurul acesteia sau DGASPC Neamț pentru o perioadă de 100 de zile lucrătoare.
S-a constatat că persoana condamnată A. a executat integral cele 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității impuse prin s.p. nr. 245 din 6.04.2021 a Judecătoriei Piatra Neamț, care vor fi scăzute din cele 100 zile o muncă neremunerată în folosul comunității impuse prin prezenta sentință.
În baza art. 91 alin. (4) din C. pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 din C. pen.
Prin decizia nr. 299 din 13.04.2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală a fost respinsă, ca nefondată, contestația formulată de condamnatul A. împotriva sentinței penală nr. 20 din data de 23 februarie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
A.2. Potrivit art. 97 alin. (2) din C. pen.: în caz de concurs de infracțiuni sau pluralitate intermediară, instanța poate dispune suspendarea executării pedepsei rezultante, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în art. 91. Dacă se dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, termenul de supraveghere se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare prin care s-a pronunțat anterior suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
Totodată, prin decizia nr. 13/07.05.2019, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că, în cazul anulării amânării aplicării unei pedepse, urmate de suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale rezultante, termenul de supraveghere, stabilit potrivit dispozițiilor art. 92 din C. pen., se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care se dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale rezultante.
Astfel, în cauză, față de condamnat, inițial, s-a dispus prin sentința penală nr. 245 din data de 06.04.2021 pronunțată de Judecătoria Piatra Neamț o soluție de amânare a aplicării pedepsei de 10 luni închisoare pe un termen de supraveghere de 2 ani, cât și o soluție de suspendare sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an și 4 luni închisoare, pe un termen de supraveghere de 2 ani prin decizia penală nr. 11/A din data de 12 ianuarie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală.
Totodată, prin sentința penală nr. 20 din data de 23 februarie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, definitivă prin decizia nr. 299 din 13.04.2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală, în baza art. 97 alin. (2) și 91 din C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei rezultante de 1 an, 7 luni și 10 zile închisoare sub supraveghere a pedepsei închisorii aplicată persoanei condamnate A. și s-a stabilit un termen de supraveghere de 3 ani, conform dispozițiilor art. 92 din C. pen., menționându-se că termenul va curge de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.
În consecință, în ambele ipostaze, respectiv dacă instanța anulează prin hotărârea pronunțată, atât amânarea aplicării pedepsei, cât și suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și optează pentru modalitatea de individualizare neprivativă de libertate a executării prevăzută de art. 91 și următoarele din C. pen., termenul de supraveghere se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care se dispune această modalitate de executare.
Prin urmare, termenul de supraveghere nou stabilit se va calcula de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus această ultimă modalitate de executare, respectiv, în cauză, cea stabilită prin sentința penală nr. 20 din data de 23 februarie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, iar nu de la data rămânerii definitive a hotărâri prin care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei și nici de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus soluția de suspendare sub supraveghere a executării pedepsei inițiale de 1 an și 4 luni închisoare.
Or, în acest sens, curtea de apel a constatat că prin sentința contestată de către Serviciul de Probațiune Neamț, s-a statuat în mod expres, clar și precis, momentul de la care va curge noul termen de supraveghere de 3 ani ce reprezintă durata suspendării executării sub supraveghere a pedepsei rezultante de 1 an 7 luni și 10 zile închisoare stabilit potrivit dispozițiilor deciziei nr. 13/2019 pronunțată de Completul Pentru Dezlegarea unor Chestiuni de Drept în Materie Penală, respectiv data rămânerii definitive a prezentei sentințe, în cauză 13.04.2023.
În același timp, în raport cu temeiul de drept invocat, Înalta Curte constată că, potrivit dispozițiilor art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare.
Astfel că, în mod corect, curtea a apreciat că, în cauză, motivele invocate nu pot face obiectul contestației la executare întemeiate pe art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., neexistând vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută și nici vreo împiedicare la executare.
B. În ceea ce privește critica privind obligarea, în mod greșit, a Serviciul de probațiune Neamț la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare, Înalta Curte o găsește întemeiată.
Astfel, în art. 275 alin. (1) și (2) din C. proc. pen. sunt prevăzute condițiile în care părțile sunt obligate la plata cheltuielilor judiciare, iar art. 275 alin. (3) din C. proc. pen. prevede că în toate celelalte cazuri, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Prin urmare, art. 272-274 din C. proc. pen. stabilesc cu claritate care sunt părțile obligate la plata cheltuielilor judiciare, precum și un algoritm pentru determinarea cheltuielilor judiciare pe care acestea urmează să le suporte.
Or, interpretând per a contrario textele de lege prevăzute la art. 275 alin. (1) și (2) din C. proc. pen. rezultă că, în afara situațiilor expres menționate, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Pe de altă parte, se reține că, în materie civilă, art. 30 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 prevede că sunt scutite de taxa judiciară de timbru acțiunile și cererile, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputaților, Președinția României, Guvernul României, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public și de Ministerul Finanțelor Publice, indiferent de obiectul acestora, precum și cele formulate de alte instituții publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice.
Potrivit art. 48 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 obligația de plată a cheltuielilor judiciare către stat constituie creanță fiscală iar, potrivit art. 46 din același act normativ, "sumele realizate din cheltuielile judiciare avansate de stat din bugetele aprobate Ministerului Justiției și Ministerului Public pentru desfășurarea proceselor penale, care sunt suportate de părți sau de alți participanți la proces, în condițiile prevăzute de C. proc. pen., precum și din amenzile judiciare se constituie venit la bugetul de stat și se virează într-un cont distinct de venituri al acestuia."
Sunt avute în vedere și considerentele decizie nr. 277/2016 din 1 iulie 2016, care în paragraful 19, a făcut trimitere la decizia nr. 391 din 26 aprilie 2012 a CCR, prin care, în esență, s-a "stabilit că scutirea autorităților publice, (..), de taxe, tarife, comisioane sau cauțiuni pentru cererile, acțiunile și orice alte măsuri pe care le îndeplinesc în vederea realizării creanțelor bugetare are o justificare obiectivă și rațională în faptul că autoritățile respective - beneficiare de alocații bugetare -, fiind finanțate de la bugetul de stat pentru a putea funcționa, iar taxele respective făcându-se venit tot la bugetul de stat, ar fi absurd să fie obligate (formal) să plătească din buget o taxă care revine aceluiași buget."
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va admite contestația formulată de Serviciul de probațiune Neamț împotriva sentinței penale nr. 57 din data de 25 mai 2023, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2023, privind pe intimatul condamnat A..
Va desființa, în parte, sentința penală atacată numai în sensul înlăturării obligației de plată de către Serviciul de probațiune Neamț a sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Va menține celelalte dispoziții care nu contravin prezentei hotărâri.
În conformitate cu art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea contestației vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite contestația formulată de Serviciul de probațiune Neamț împotriva sentinței penale nr. 57 din data de 25 mai 2023, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2023, privind pe intimatul condamnat A..
Desființează, în parte, sentința penală atacată numai în sensul înlăturării obligației de plată de către Serviciul de probațiune Neamț a sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Menține celelalte dispoziții care nu contravin prezentei hotărâri.
Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea contestației rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21 septembrie 2023.