ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE

18.06.2024

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2024
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 18 iunie 2024

Deliberând asupra cauzei de față,

În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 986/06.10.2023 a Judecătoriei Gherla, a fost respinsă cererea de liberare condiționată formulată de petiționarul A., în prezent deținut în Penitenciarul Oradea și s-a fixat data de 13.07.2024, după care cererea va putea fi reînnoită.

În esență, în argumentare, s-a reținut că infracțiunea a fost săvârșită anterior datei de 01.02.2014, astfel că sunt aplicabile dispozițiile privind liberarea condiționată din C. pen. vechi (Legea numărul 15/1968), conform art. 246 din Legea nr. 187/2012. S-a reținut că din procesul-verbal întocmit de comisia de liberare condiționată și caracterizarea anexată reiese că petiționarul A. se află în Penitenciarul Gherla, unde execută o pedeapsă de 25 ani închisoare (adică 9.131 zile), aplicată prin sentința penală nr. 361/2012 a Tribunalului București, secția a I penală. A executat până la data de 14.09.2023, 6.852 zile închisoare. Pentru a putea beneficia de liberare condiționată, el trebuie să execute, conform articolului 59 alin. (1) din C. pen. din 1969, 3/4 din pedeapsă, adică 6.848 zile închisoare. Mai reiese că deținutul a fost sancționat disciplinar de 7 ori. Cinci dintre sancțiuni au fost ridicate prin recompensare. A muncit în timpul detenției și a câștigat 218 zile. A avut o comportare regulamentară și a dat dovezi de îndreptare. A fost receptiv la activitățile cultural-educative. Pentru comportarea avută a fost recompensat de 17 ori cu suplimentarea drepturilor. Pentru conduita oscilantă și restul de pedeapsă, comisia a amânat liberarea condiționată a condamnatului cu 12 luni, respectiv până la data de 13.09.2024.

Împotriva acestei hotărâri a formulat contestație condamnatul A.. În motivarea contestației, condamnatul a susținut că a executat 3/4 din pedeapsa de 25 ani închisoare, a muncit, a finalizat clasele IX-a și X-a, a participat la cursuri educaționale, psihologice, moral-religioase, asistență-socială, tematice și sportive, dorește să-și întemeieze o familie și să muncească.

Prin decizia penală nr. 507/2023 din data de 22 noiembrie 2023, Tribunalul Cluj, în temeiul art. 47 alin. (2) rap. la art. 50 rap. la art. 587 alin. (3) din C. proc. pen., a admis excepția de necompetență teritorială ridicată din oficiu.

A declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestație formulată de condamnatul A., deținut în Penitenciarul Oradea, împotriva sentinței penale nr. 986/06.10.2023 a Judecătoriei Gherla, în favoarea Tribunalului Bihor și a dispus trimiterea, de îndată, a dosarului către această instanță.

Pentru a dispune în acest sens, Tribunalul Cluj a reținut că în speță, contestația deținutului A. a fost transmisă prin email la data de 16.10.2023, respectiv și prin poștă de către Penitenciarul Oradea, unde se afla în stare de detenție (viza de primire a contestației la administrația Penitenciarului Oradea din data de 17.10.2023 - f. x).

În esență, s-au avut în vedere dispozițiile art. 587 alin. (3) din C. proc. pen. și s-a apreciat că, singurul moment care poate fi avut în vedere pentru stabilirea locului de detenție este cel al introducerii contestației, în speță data de 16.10.2023, când condamnatul se afla Penitenciarul Oradea, iar Penitenciarul Oradea se află în circumscripția Tribunalului Bihor.

Astfel, apreciind că dispozițiile art. 587 alin. (3) din C. proc. pen. instituie o excepție în favoarea instanței superioare în a cărei circumscripție se află locul de deținere al persoanei care pretinde liberarea condiționată, s-a considerat că Tribunalul Bihor este competent să soluționeze contestația formulată de petent.

Prin decizia nr. 54/DCP/2024 din data de 19.03.2024 pronunțată de Tribunalul Bihor, s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Bihor, invocată din oficiu.

În baza art. 50 raportat la art. 582 alin. (3) din C. proc. pen. și 425

alin. C. proc. pen., s-a declinat competența de soluționare a contestației formulate de condamnatul contestator A., împotriva sentinței penale nr. 986/06.10.2023 a Judecătoriei Gherla, pronunțată în dosarul nr. x/2023 al Judecătoriei Gherla, în favoarea Tribunalului Cluj.

Totodată, s-a constatat ivit conflictul negativ de competență între Tribunalul Cluj și Tribunalul Bihor și s-a dispus trimiterea, de îndată, a dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

Pentru a se pronunța în acest sens, Tribunalul Bihor a avut în vedere dispozițiile art. 587 alin. (3) C. proc. pen., iar în analiza competenței instanței de control judiciar, în materia liberării condiționate, s-a apreciat că aceste dispoziții se impun a fi interpretate în sensul că acestea reprezintă o reluare în alin. (4) al art. 487 C. proc. pen. a dispoziției similare regăsite în alin. (1) din același art. 487 C. proc. pen., care prevede că "Liberarea condiționată se dispune, la cererea sau la propunerea făcută potrivit dispozițiilor legii privind executarea pedepselor, de către judecătoria în a cărei circumscripție se află locul de deținere.".

S-a considerat că doar în logica acestei interpretări își găsește aplicabilitate dispoziția regăsită în art. 425

alin. (5) din C. proc. pen. potrivit căreia:

"Contestația se soluționează de către instanța superioară celei sesizate", în speț de față, Tribunalul Cluj, raportat la faptul că hotărârea atacată a fost pronunțată de Judecătoria Gherla, judecătorie aflată în circumscripția teritorială a acestuia.

Totodată, s-a menționat că, potrivit deciziei nr. 15/2018 pronunțată de ICCJ într-un recurs în interesul legii "Instanța competentă să soluționeze cererile formulate de persoanele condamnate în cursul executării pedepsei este instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere la data formulării cererii, indiferent dacă locul de deținere este reprezentat de penitenciarul stabilit inițial sau de penitenciarul stabilit prin transferarea definitivă ori temporară a persoanei condamnate".

În opinia Tribunalului Bihor, în materia caii de atac prevăzute de lege împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate în soluționarea cererilor de liberare condiționată nu este aplicabilă decizia precitată, din considerentele acesteia rezultând că este vizată cererea introductivă formulată de condamnat privind acordarea liberării condiționate, nicidecum calea de atac exercitată într-o astfel de procedură.

În concluzie, s-a apreciat că, are competență în soluționarea căii de atac exercitată împotriva sentinței penale nr. 986/06.10.2023 a Judecătoriei Gherla Tribunalul Cluj ca "instanța superioară celei sesizate, motiv pentru care, Tribunalul Bihor a declinat competența de soluționare a contestației formulate de condamnatul contestator A., împotriva sentinței penale nr. 986/06.10.2023 a Judecătoriei Gherla, pronunțată în dosarul nr. x/2023 al Judecătoriei Gherla, în favoarea Tribunalului Cluj.

Totodată, s-a constatat ivit conflictul negativ de competență între Tribunalul Cluj și Tribunalul Bihor, dispunându-se trimiterea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

În cauză, s-a stabilit termen de judecată la data de 18.06.2024, cu citarea contestatorului și asigurarea apărării, la acest termen fiind luate concluziile apărării și ale reprezentantului parchetului asupra conflictului negativ de competență ivit în prezenta cauză.

******

Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, în temeiul art. 51 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalul Cluj.

Prioritar, raportat la actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că obiectul cauzei cu privire la care s-a constatat ivit conflictul negativ de competență între Tribunalul Cluj și Tribunalul Bihor este reprezentat de contestația persoanei condamnate A. formulată împotriva unei sentințe penale pronunțată în primă instanță în materia executării hotărârilor penale, respectiv împotriva sentinței penale nr. 986 din 06.10.2023 pronunțată în dosarul nr. x/2023 al Judecătoriei Gherla, prin care a fost respinsă cererea de liberarea condiționată formulată de condamnatul A..

În ceea ce privește competența de soluționare a unei astfel de căi de atac, Înalta Curte reține că, potrivit dispozițiilor art. 597 alin. (7) C. proc. pen.: Hotărârile pronunțate în primă instanță în materia executării potrivit prezentului titlu pot fi atacate cu contestație la instanța ierarhic superioară, în termen de 3 zile de la comunicare.

De asemenea, conform art. 36 alin. (2) teza finală din C. proc. pen.: Tribunalul soluționează [...] precum și contestațiile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorie în cazurile prevăzute de lege.

Totodată, art. 425

alin. (5) C. proc. pen. prevede: Contestația se soluționează de către judecătorul de drepturi și libertăți, respectiv de către judecătorul de cameră preliminară de la instanța superioară celei sesizate sau, după caz, de către instanța superioară celei sesizate, respectiv de completul competent al Înaltei Curți de Casație și Justiție, în ședință publică, cu participarea procurorului.

Din interpretarea acestor dispoziții, se constată că, în materia executării hotărârilor penale, tribunalul soluționează calea ordinară de atac a contestației declarată împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii.

Cât privește cererile de liberare condiționată, art. 587 alin. (1) C. proc. pen. stabilește că: Liberarea condiționată se dispune, la cererea sau la propunerea făcută potrivit dispozițiilor legii privind executarea pedepselor, de către judecătoria în a cărei circumscripție se află locul de deținere.

Referitor la noțiunea de loc de deținere, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, prin Decizia nr. 15/17.09.2018, a statuat că: Instanța competentă să soluționeze cererile formulate de persoanele condamnate în cursul executării pedepsei este instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere la data formulării cererii, indiferent dacă locul de deținere este reprezentat de penitenciarul stabilit inițial sau de penitenciarul stabilit prin transferarea definitivă ori temporară a persoanei condamnate.

Prin urmare, în speța de față, se constată că, în soluționarea cererii persoanei condamnate A. prin care solicită liberarea condiționată în mod corect a fost sesizată instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere la data formulării cererii, (14.09.2023), respectiv Judecătoria Gherla, care a pronunțat în speță sentința penală nr. 986 din 06.10.2023, împotriva căreia s-a formulat contestația ce formează obiectul prezentului conflict de competență.

Referitor la instanța competentă să soluționeze calea de atac declarată împotriva hotărârii judecătoriei, anterior menționată, Înalta Curte constată că, dispozițiile art. 587 alin. (3) C. proc. pen., trebuie interpretate în coroborare cu dispozițiile art. 597 alin. (7) din C. proc. pen. (care prevăd că hotărârile pronunțate în primă instanță în materia executării potrivit prezentului titlu pot fi atacate cu contestație la instanța ierarhic superioară, în termen de 3 zile de la comunicare precum și raportat la art. 425

alin. (5) C. proc. pen.

Astfel, Înalta Curte apreciază că Tribunalul Cluj este instanța competentă să soluționeze contestația declarată de persoana condamnată A. împotriva hotărârii pronunțate de Judecătoria Gherla, ca instanță superioară acesteia.

Ca atare, în speță, observând că hotărârea atacată de către contestatorul A. este pronunțată de Judecătoria Gherla (nr. 986 din 06.10.2023 pronunțată în dosarul nr. x/2023 al Judecătoriei Gherla), se constată că instanța ierarhic superioară acesteia este Tribunalul Cluj, competența de soluționare a prezentei contestații revenind acestuia.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe contestatorul A. în favoarea Tribunalului Cluj, instanță căreia i se va trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

Potrivit art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu va rămâne în sarcina statului.