ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 05 iunie 2024

Deliberând asupra apelului de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 71/F din data de 26 aprilie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, în baza art. 166 alin. (3) și (6) din Legea 302/2004, republicată, s-a admis sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați privind cererea formulată de autoritățile judiciare belgiene de transferare a persoanei condamnate A. , pentru continuarea executării pedepsei într-un penitenciar din România și, în consecință:

În baza art. 167 din Legea 302/2004, republicată, s-a dispus recunoașterea și punerea în executare a sentinței penale din data de 14.04.2022, pronunțate de Tribunalul de Primă Instanță din Namur - Divizia Namur, Belgia, definitivă prin hotărârea nr. 2022/2156 a Curții de Apel din Liege (Belgia) pronunțată în data de 27.07.2022, rămasă definitivă la data de 28.08.2022, prin care s-a dispus condamnarea persoanei condamnate A. la o pedeapsă de 4 ani închisoare (1460 zile), în regim de detenție, pentru comiterea infracțiunilor de furt prin efracție, cu escaladare sau chei false, prevăzută de art. 461 și art. 467 din C. pen. belgian și participare la un grup infracțional organizat, prevăzută de art. 322 - 326 din C. pen. belgian, infracțiuni care au corespondent în legislația penală română, realizând conținutul infracțiunilor de furt calificat, faptă prevăzută și pedepsită de art. 228 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 229 alin. (1) lit. b) și d) și alin. (2) lit. b) din C. pen., respectiv infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 166 alin. (6) lit. a) din Legea 302/2004, republicată, s-a admis cererea de transfer a persoanei condamnate A. în vederea continuării executării pedepsei de 4 ani închisoare în regim de detenție și s-a dispus transferarea acesteia într-un penitenciar din România.

S-a constatat că persoana condamnată A. se află deținută în Penitenciarul Andenne, Belgia.

S-a dedus din pedeapsa de 4 ani închisoare în regim de detenție perioada executată de 832 zile închisoare calculată de autoritățile judiciare belgiene până la data de 26.02.2024.

S-a dedus în continuare perioada executată de la 26.02.2024 la zi.

În temeiul prevederilor art. 555 din C. proc. pen., s-a dispus emiterea mandatului de executare pentru pedeapsa de 4 ani închisoare în regim de detenție pe numele persoanei condamnate A., aplicată prin sentința penală din data de 14.04.2022, pronunțată de Tribunalul de Primă Instanță din Namur - Divizia Namur, Belgia, definitivă prin hotărârea nr. 2022/2156 a Curții de Apel din Liege (Belgia) pronunțată în data de 27.07.2022, rămasă definitivă la data de 28.08.2022, astfel cum a fost recunoscută și pusă în executare pe teritoriul României conform prevederilor prezentei hotărâri.

Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., cu referire la art. 272 alin. (1) din C. proc. pen., onorariul apărătorului din oficiu, conform delegației emisă de Baroul Galați, în cuantum de 942 RON, s-a dispus a se avansa din fondurile Ministerului Justiției (avocat B.).

Pentru a dispune astfel, curtea a reținut că Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați a transmis cererea autorităților judiciare belgiene privind transferul persoanei condamnate A., în vederea continuării executării într-un penitenciar din România a pedepsei de 4 ani închisoare aplicate de autoritățile judiciare belgiene.

S-a arătat că cetățeanul român A. a fost condamnat prin sentința penală din data de 14.04.2022, pronunțată de Tribunalul de Primă Instanță din Namur - Divizia Namur, Belgia, definitivă prin hotărârea nr. 2022/2156 a Curții de Apel din Liege (Belgia) pronunțată în data de 27.07.2022, rămasă definitivă la data de 28.08.2022, la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru comiterea infracțiunilor de furt prin efracție, cu escaladare sau chei false, prevăzută de art. 461 și art. 467 din C. pen. belgian și participare la un grup infracțional organizat, prevăzută de art. 322 - 326 din C. pen. belgian.

S-a precizat că din verificările efectuate a rezultat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, respectiv hotărârile de condamnare sunt definitive și executorii, faptele pentru care s-au aplicat pedepsele ar fi constituit infracțiuni în cazul în care ar fi fost săvârșite pe teritoriul României, iar autorul ar fi fost sancționabil, executarea în România a hotărârilor judecătorești transmise de statul emitent nu este contrară principiului non bis in idem, persoana condamnată nu este cercetată penal în România pentru aceleași infracțiuni pentru care au fost pronunțate hotărârile judecătorești transmise de statul emitent și persoana condamnată are cetățenie română și domiciliul în România, iar persoana condamnată nu este de acord să execute pedeapsa în România, însă prin interdicția nr. 3790 din 24.10.2023, emisă de Serviciul Public Federal Interne - Oficiul pentru Străini, s-a dispus măsura expulzării de pe teritoriul Belgiei pe o durată de 10 ani.

De asemenea, s-a mai precizat că nu este incident vreunul din motivele de nerecunoaștere și neexecutare prevăzute la art. 163 din Legea nr. 302/2004 republicată.

S-a reținut că persoana condamnată A. a declarat că nu este de acord să continue executarea pedepsei în România, opinia persoanei condamnate cu privire la transfer fiind inclusă și în certificatul întocmit de autoritățile judiciare belgiene, conform art. 4 din Decizia Cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008.

Totodată, s-a mai arătat că autoritățile judiciare belgiene au comunicat că la data de 26.02.2024, persoana condamnată A. a executat deja 832 zile închisoare din pedeapsa aplicată, care se va considera executată integral la data de 02.10.2025.

Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea a reținut că obiectul procedurii de față îl constituie, potrivit art. 166 alin. (3) și (4) din Legea nr. 302/2004, republicată, verificarea condițiilor privitoare la art. 167 din Legea nr. 302/2004, republicată, referitoare la condițiile de recunoaștere și executare a hotărârii judecătorești străine.

Potrivit art. 166 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, republicată, obiectul procedurii îl constituie verificarea condițiilor prevăzute la art. 167 și, în cazul în care sunt îndeplinite, punerea în executare a hotărârii judecătorești transmise de statul emitent. Dispozițiile civile, dispozițiile referitoare la pedepsele pecuniare, măsurile asigurătorii sau cheltuielile judiciare, precum și orice dispoziții din hotărârea judecătorească transmisă de statul emitent, altele decât cele privind executarea pedepsei închisorii sau a măsurii privative de libertate, nu constituie obiectul prezentei proceduri. Conform alin. (4) al aceluiași articol, în cazul în care persoana a fost condamnată pentru mai multe infracțiuni, verificarea condițiilor se face pentru fiecare infracțiune în parte. Atunci când condițiile sunt îndeplinite doar pentru o parte din infracțiuni, instanța poate dispune recunoașterea parțială a hotărârii judecătorești. În acest caz, anterior pronunțării sentinței prevăzute la alin. (6), instanța solicită statului emitent, direct sau prin intermediul direcției de specialitate din Ministerul Justiției, să precizeze dacă și în ce condiții este de acord cu recunoașterea parțială, precum și dacă își retrage certificatul.

Potrivit art. 167 din Legea nr. 302/2004, republicată, instanța română recunoaște și pune în executare hotărârea judecătorească transmisă de statul emitent dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la lit. a)-e) din lege.

În conformitate cu prevederile art. 167 alin. (1) lit. a), b), c), d) și e) din Legea nr. 302/2004, republicată, instanța română recunoaște și pune în executare hotărârea judecătorească transmisă de statul emitent, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: hotărârea este definitivă și executorie; fapta pentru care s-a aplicat pedeapsa ar fi constituit, în cazul în care ar fi fost săvârșită pe teritoriul României, o infracțiune și autorul ar fi fost sancționabil. În cazul în care pedeapsa a fost aplicată pentru mai multe infracțiuni, verificarea condiției se face pentru fiecare infracțiune în parte; persoana condamnată are cetățenie română; persoana condamnată este de acord să execute pedeapsa în România. Consimțământul nu este necesar atunci când persoana condamnată este cetățean român și trăiește pe teritoriul României sau, deși nu trăiește pe teritoriul României, va fi expulzată în România. Dacă este necesar, în raport cu vârsta ori cu starea fizică sau mintală a persoanei condamnate, consimțământul poate fi dat de reprezentantul acesteia; nu este incident vreunul din motivele de nerecunoaștere și neexecutare prevăzute la art. 163.

Conform prevederilor art. 163 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, o hotărâre judecătorească dată în alt stat membru al Uniunii Europene nu va fi recunoscută și pusă în executare în România, chiar dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 167, atunci când:

a) persoana a fost condamnată definitiv în România pentru aceleași fapte penale. În cazul în care hotărârea judecătorească străină a fost dată și pentru alte fapte penale, instanța poate dispune recunoașterea parțială a acesteia, dacă sunt îndeplinite celelalte condiții;

b) persoana a fost condamnată într-un alt stat pentru aceleași fapte penale, iar hotărârea judecătorească străină dată în acest stat a fost anterior recunoscută și pusă în executare pe teritoriul României;

c) persoana condamnată beneficiază în România de imunitate de jurisdicție penală;

d) pedeapsa a fost aplicată unei persoane care nu răspunde penal potrivit legii penale române;

e) pedeapsa constă într-o măsură care constă în asistență psihiatrică sau medicală care nu poate fi executată în România sau, după caz, prevede un tratament medical sau terapeutic care nu poate fi supravegheat în România, în conformitate cu sistemul național juridic sau de sănătate;

f) atunci când, potrivit legii penale române, a intervenit prescripția executării pedepsei;

g) atunci când persoana condamnată nu a fost prezentă personal la judecată, în afară de cazul în care statul emitent informează că, în conformitate cu legislația sa: (i) persoana a fost încunoștințată, în timp util, prin citație scrisă înmânată personal sau prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin orice alte asemenea mijloace, cu privire la ziua, luna, anul și locul de înfățișare și la consecințele legale în caz de neprezentare; sau (ii) persoana, având cunoștință de ziua, luna, anul și locul de înfățișare, a mandatat pe avocatul său ales sau desemnat din oficiu să o reprezinte, iar reprezentarea juridică în fața instanței de judecată a fost realizată în mod efectiv de către avocatul respectiv; sau (iii) după ce i s-a înmânat personal hotărârea de condamnare și a fost încunoștințată că hotărârea este supusă unei căi de atac, ocazie cu care instanța competentă poate verifica hotărârea atacată inclusiv pe baza unor probe noi, și că, în urma soluționării căii de atac, la judecarea căreia poate participa personal, hotărârea de condamnare poate fi desființată, persoana condamnată fie a renunțat în mod expres la calea de atac, fie nu a declarat, în termenul prevăzut de lege, respectiva cale de atac.

Conform alin. (2) al aceluiași articol, hotărârea judecătorească dată în alt stat membru al Uniunii Europene nu va fi recunoscută sau, dacă a fost recunoscută, nu va fi pusă în executare, atunci când, potrivit legii române, a intervenit amnistia, grațierea, dezincriminarea faptei, precum și în orice alte cazuri prevăzute de lege.

Din înscrisurile aflate la dosar, respectiv din certificatul emis de autoritățile judiciare belgiene, în baza Deciziei Cadru 208/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008, precum și din cuprinsul hotărârii judecătorești transmise de către autoritățile judiciare străine a rezultat că intimatul A. a fost condamnat prin sentința penală din data de 14.04.2022, pronunțată de Tribunalul de Primă Instanță din Namur - Divizia Namur, Belgia, definitivă prin hotărârea nr. 2022/2156 a Curții de Apel din Liege (Belgia) pronunțată în data de 27.07.2022, rămasă definitivă la data de 28.08.2023, la o pedeapsă de 4 ani închisoare, în regim de detenție, pentru comiterea infracțiunilor de furt prin efracție, cu escaladare sau chei false, prevăzută de art. 461 și art. 467 din C. pen. belgian și participare la un grup infracțional organizat, prevăzută de art. 322 - 326 din C. pen. belgian.

În fapt, în sarcina persoanei condamnate A., prin sentința penală din data de 14.04.2022, pronunțată de Tribunalul de Primă Instanță din Namur - Divizia Namur, Belgia, definitivă prin hotărârea nr. 2022/2156 a Curții de Apel din Liege (Belgia) pronunțată în data de 27.07.2022, rămasă definitivă la data de 28.08.2022, s-a reținut că, în calitate de autor sau coautor, în noaptea de 2 spre 3 octombrie 2021, la Namur, a sustras, în mod fraudulos, prin efracție, escaladare sau prin folosirea de chei false, material informatic de valoare nedeterminată, care nu îi aparținea, din cadrul Institutului d'Enseignement des Arts, Techniques, Sciences et Artisanats ASBL (Institutul de Învățământ pentru Arte, Tehnică, Științe și Artizanat). De asemenea, între 01.10.2021 și 04.10.2021, prin conexitate în Namur și în alte locuri din Regatul Belgiei, a făcut parte dintr-o asociație înființată în scopul de a aduce prejudicii persoanelor sau bunurilor prin comitere de infracțiuni, altele decât cele pasibile de o pedeapsă cu închisoarea pe viață.

De asemenea, s-a constatat că potrivit legii penale române, faptele reținute în sarcina persoanei condamnate A. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de furt calificat, faptă prevăzută și pedepsită de art. 228 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 229 alin. (1) lit. b) și d) și alin. (2) lit. b) din C. pen., respectiv infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat, faptă prevăzută și pedepsită de art. 367 alin. (1) din C. pen.

S-a constatat că pedeapsa stabilită prin hotărârea judecătorească străină a cărei recunoaștere se solicită corespunde ca natură și cuantum cu pedeapsa reglementată de legea penală română.

Conform mențiunilor privind durata pedepsei inserate în cuprinsul certificatului emis în baza Deciziei - cadru 2008/909/JAI A Consiliului din 27 noiembrie 2008, s-a observat că durata totală a pedepsei este de 4 ani (1460 zile) închisoare în regim de detenție, din care persoana condamnată a executat 832 zile închisoare până la data de 26.02.2024, pedeapsa conform dreptului intern al statului emitent urmând să fie executată complet până la data de 02.10.2025, în prezent, persoana condamnată aflându-se în stare de detenție în executarea pedepsei 4 ani închisoare în Penitenciarul Andenne, Belgia, conform înscrisurilor de la dosar.

Astfel, potrivit înscrisurilor de la dosar, s-a constatat că sunt realizate condițiile prevăzute de art. 167 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată, pentru transferarea persoanei condamnate. Hotărârea de condamnare este definitivă și executorie (lit. a), faptele pentru care s-a aplicat pedeapsa constituie infracțiuni în cazul în care ar fi fost săvârșite pe teritoriul României și autorul ar fi fost sancționabil (lit. b), condamnatul este cetățean român cu domiciliul în România (lit. c), persoana condamnată este de acord să execute pedeapsa în România (lit. d), nu este incident vreunul din motivele de nerecunoaștere și neexecutare prevăzute la art. 163 (lit. e). Executarea în România a hotărârii judecătorești transmise de statul emitent nu este contrară principiului non bis in idem, respectiv, persoana condamnată nu este cercetată penal în România pentru aceeași infracțiune pentru care a fost pronunțată hotărârea judecătorească transmisă de statul emitent.

S-a mai reținut că persoana condamnată a fost prezentă la procesul în urma căruia a fost pronunțată decizia, iar aceasta nu și-a dat consimțământul la transferarea pentru continuarea executării pedepsei într-un penitenciar din România, însă intimatul A. este cetățean român, cu domiciliul în oraș Panciu, județul Vrancea, iar prin interdicția nr. 3790 din 24.10.2023, emisă de Serviciul Public Federal Interne - Oficiul pentru Străini, s-a dispus față de acesta măsura expulzării de pe teritoriul Belgiei pe o durată de 10 ani.

Ca atare, s-a constatat că sunt îndeplinite cumulativ condițiile legale privind transferarea persoanei condamnate A. într-un penitenciar din România, în vederea continuării executării pedepsei, motiv pentru care curtea, în baza art. 166 alin. (3) și (6) din Legea 302/2004, republicată, a admis sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați privind cererea formulată de autoritățile judiciare belgiene de transferare a persoanei condamnate A., pentru continuarea executării pedepsei într-un penitenciar din România și, în consecință, în baza art. 167 din Legea 302/2004, republicată, a dispus recunoașterea și punerea în executare a sentinței penale din data de 14.04.2022, pronunțată de Tribunalul de Primă Instanță din Namur - Divizia Namur, Belgia, definitivă prin hotărârea nr. 2022/2156 a Curții de Apel din Liege (Belgia) pronunțată în data de 27.07.2022, rămasă definitivă la data de 28.08.2022, prin care s-a dispus condamnarea intimatului A. la o pedeapsă de 4 ani închisoare, în regim de detenție, pentru comiterea infracțiunilor de furt prin efracție, cu escaladare sau chei false, prevăzută de art. 461 și art. 467 din C. pen. belgian și participare la un grup infracțional organizat, faptă prevăzută de art. 322 - 326 din C. pen. belgian, infracțiuni care au corespondent în legislația penală română în infracțiunile de furt calificat, faptă prevăzută și pedepsită de art. 228 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 229 alin. (1) lit. b) și d) și alin. (2) lit. b) din C. pen., respectiv infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen.

Împotriva sentinței penale nr. 71/F din data de 26 aprilie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, a declarat apel persoana condamnată A., solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și, rejudecând, anularea sentinței nr. 71 din 26.04.2024 întrucât a fost eliberat condiționat de instanțele belgiene în data de 24.04.2024, apreciind că mandatul european de arestare a rămas fără obiect.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală, sub nr. x/2024.

Examinând hotărârea atacată în raport de răspunsul autorităților belgiene prin care înțeleg să-și retragă certificatul emis de autoritățile belgiene privind recunoașterea și punerea în executare a sentinței penale din data de 14.04.2022, pronunțate de Tribunalul de Primă Instanță din Namur - Divizia Namur, Belgia, definitivă prin hotărârea nr. 2022/2156 a Curții de Apel din Liege (Belgia) pronunțată în data de 27.07.2022 față de persoana condamnată A., Înalta Curte constată următoarele:

Prin cererea autorităților judiciare belgiene, s-a solicitat instanței române transferul persoanei condamnate A., în vederea continuării executării într-un penitenciar din România a pedepsei de 4 ani închisoare aplicate de autoritățile judiciare belgiene, prin sentința penală din data de 14.04.2022, pronunțată de Tribunalul de Primă Instanță din Namur - Divizia Namur, Belgia, definitivă prin hotărârea nr. 2022/2156 a Curții de Apel din Liege (Belgia) pronunțată în data de 27.07.2022, rămasă definitivă la data de 28.08.2022, prin care s-a dispus condamnarea persoanei condamnate pentru comiterea infracțiunilor de furt prin efracție, cu escaladare sau chei false, prevăzută de art. 461 și art. 467 din C. pen. belgian și participare la un grup infracțional organizat, faptă prevăzută de art. 322 - 326 din C. pen. belgian.

Titlul VI din Legea nr. 302/2004, republicată, cuprinde dispoziții privind cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene în aplicarea Deciziei-cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce în cazul hotărârilor judecătorești în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană.

Art. 166 din Legea nr. 302/2004 (cu denumirea marginală "Durata și obiectul procedurii judiciare de recunoaștere și punere în executare a hotărârii judecătorești"), prevede în alin. (3) că obiectul procedurii judiciare de recunoaștere și punere în executare a hotărârii judecătorești îl constituie verificarea condițiilor prevăzute la art. 167 și, în cazul în care sunt îndeplinite, punerea în executare a hotărârii judecătorești transmise de statul emitent, iar în cazul în care sunt îndeplinite, punerea în executare a hotărârii judecătorești transmise de statul emitent, iar în alin. (5) prevede că "dacă, înainte de soluționarea definitivă a cauzei, statul emitent își retrage certificatul, instanța respinge cererea ca nesusținută."

Verificând actele aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că, după pronunțarea sentinței apelate, la data de 26 aprilie 2024, dar înainte de soluționarea cauzei în mod definitiv, la dosar se regăsește răspunsul autorităților din Belgia din data de 29 aprilie 2024 (corespondența purtată prin email între autoritățile belgiene, în persoana doamnei expert administrativ C., semnatara certificatului emis la data de 26 februarie 2024, f 13 ds curte de apel și autoritățile române, fila x ds curte de apel), în care se stipulează că statul solicitant își retrage certificatul pentru că instanța care a pronunțat pedeapsa a decis expulzarea deținutului în România, unde va fi eliberat în curând). De altfel, se constată că la data de 24 aprilie 2024, i s-a acordat persoanei condamnate eliberarea provizorie în vederea părăsirii teritoriului belgian, cu respectarea anumitor obligații care i-au fost impuse de statul belgian.

În aceste condiții, instanța de control judiciar constată incidența dispozițiilor art. 166 alin. (5) din Legea nr. 302/2004, potrivit cărora "Dacă, înainte de soluționarea definitivă a cauzei, statul emitent își retrage certificatul, instanța respinge cererea ca nesusținută."

Cum recunoașterea unei hotărâri în temeiul Legii nr. 302/2004 are ca finalitate executarea pedepsei într-un penitenciar din România, la acest moment nu se mai poate recunoaște și executa pedeapsa într-un penitenciar din țară, pentru că există mențiunea expresă de retragere a certificatului de către autoritățile belgiene.

Pentru aceste considerente, constatând incidente prevederile art. 166 alin. (5) din Legea nr. 302/2004, Înalta Curte va admite apelul formulat de apelantul persoană condamnată A. împotriva sentinței penale nr. 71/F din data de 26 aprilie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, va desființa sentința penală atacată și, rejudecând, va respinge, ca nesusținută, cererea autorităților belgiene privind recunoașterea și punerea în executare a sentinței penale din data de 14.04.2022, pronunțată de Tribunalul de Primă Instanță din Namur - Divizia Namur, Belgia, definitivă prin hotărârea nr. 2022/2156 a Curții de Apel din Liege (Belgia) pronunțată în data de 27.07.2022 față de persoana condamnată A..

În temeiul dispozițiilor art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

În temeiul dispozițiilor art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 300 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite apelul formulat de apelantul persoană condamnată A. împotriva sentinței penale nr. 71/F din data de 26 aprilie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori.

Desființează sentința penală atacată și, rejudecând:

Respinge, ca nesusținută, cererea autorităților belgiene privind recunoașterea și punerea în executare a sentinței penale din data de 14.04.2022, pronunțată de Tribunalul de Primă Instanță din Namur - Divizia Namur, Belgia, definitivă prin hotărârea nr. 2022/2156 a Curții de Apel din Liege (Belgia) pronunțată în data de 27.07.2022 față de persoana condamnată A..

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 300 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 05 iunie 2024.