ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 619/2022

HOTĂRÂRE

23.03.2022

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2022
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 619/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 23 martie 2022

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Botoșani, secția civilă, la data de 21 septembrie 2020, sub nr. x/2020, reclamanții A. și B., prin reprezentant legal A., au solicitat ca, în contradictoriu cu pârâții Primăria municipiului Botoșani - prin Primar - Serviciul Public Comunitar Local pentru Evidența Persoanelor - Biroul de Stare Civilă Botoșani, Municipiul Botoșani - prin primar - Serviciul Public Comunitar Local pentru Evidența Persoanelor - Biroul de Stare Civilă Botoșani, C. și D., instanța să dispună anularea certificatului de naștere seria x numărul x, emis la data de 17 august 2020, pe numele B., și eliberarea unui nou certificat de naștere care să cuprindă mențiunile corecte și conforme cu realitatea, obligarea pârâtei la transcrierea în Registrele române de stare civilă a certificatului de naștere numărul x, cu nr. personal de înregistrare x, emis pe numele B., de către autoritățile din Republica Cipru la data de 29 octombrie 2015, obligarea pârâtei la plata sumei de 10.000 RON, reprezentând daune morale aduse onoarei, demnității și reputației reclamantei, cu cheltuieli de judecată.

În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 115/1996, art. 71 și urm., art. 84, 100 și urm., art. 408 și urm. din C. civ.

Prin cererea modificatoare depusă de către reclamanți în data de 10 septembrie 2021 s-a solicitat completarea acțiunii, în sensul de a se stabili că minorul B. îl are ca tată biologic pe numitul D. și nu pe pârâtul C., fostul soț al mamei, și, totodată, să se dispună efectuarea cuvenitelor mențiuni în actele de naștere ale minorului, la rubrica tată, să se radieze numele și prenumele numitului C. de la rubrica "tatăl" din registrele de stare civilă române, din certificatul de naștere al minorului, să se constate că tatăl biologic al minorului este pârâtul D., împreună cu care reclamanta a conceput copilul, iar minorul să poarte numele tatălui său biologic Avasilcăi. De asemenea, a solicitat să se dispună eliberarea unui certificat definitiv care să poarte mențiunile corecte și să reflecte situația juridică reală a minorului, așa cum a fost declarată în Cipru și recunoscută prin hotărâre judecătorească în România, față de acest capăt de cerere reclamanții înțelegând să solicite introducerea în cauză, în calitate de pârâți, a numiților C. și D..

Reclamanții au arătat că temeiul de drept al cererii modificatoare îl constituie dispozițiile art. 414, art. 425 și urm., art. 433 - 434, art. 438 C. civ.

Prin sentința civilă nr. 2537 din 15 septembrie 2021, pronunțată de Judecătoria Botoșani, secția civilă, a fost admisă excepția de necompetență teritorială, invocată din oficiu, și a fost declinată competența de soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.

Pentru a hotărî astfel, această instanță a reținut că, astfel cum rezultă din situația de fapt expusă în cererea de chemare în judecată, așa cum a fost modificată, reclamanții locuiesc în Cipru de peste 5 ani, sens în care devin incidente dispozițiile art. 57 alin. (2) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, potrivit cu care:

"Soluționarea cererilor de anulare, completare și modificare a actelor de stare civilă formulate de cetățenii români cu domiciliul în străinătate și de străini este de competența Judecătoriei Sectorului 1 al Municipiului București.", precum și dispozițiile art. 126 din Metodologia din 26 ianuarie 2011 cu privire la aplicarea unitară a dispozițiilor în materie de stare civilă aprobată prin H.G. nr. 64 din 26 ianuarie 2011, care dispune în sensul că:

"(2) Cererile de anulare, modificare sau completare a actelor de stare civilă formulate de cetățenii români cu domiciliul în străinătate și de cetățenii străini se adresează Judecătoriei Sectorului 1 al Municipiului București, iar competența efectuării verificărilor revine structurii de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. pe raza căruia aceștia și-au ales domiciliul pentru citare."

Instanța a apreciat că, în materia competenței teritoriale, prin "domiciliu" se înțelege adresa unde partea locuiește efectiv, respectiv locuința faptică a acesteia, iar, în speță, reclamanții, cetățeni români, locuiesc în fapt de o lungă perioadă în Cipru, împrejurare care atrage competența teritorială exclusivă de soluționare a prezentei cauze a Judecătoriei Sectorului 1 al Municipiului București.

În consecință, din interpretarea per a contrario a textului art. 126 C. proc. civ., s-a apreciat că reiese că ori de câte ori este vorba despre o cauză care nu se referă la bunuri și la alte drepturi de care părțile pot să dispună, cum este cazul și în speță, normele care stabilesc competența teritorială sunt de ordine publică, părțile neputând deroga de la acestea, iar instanța este datoare, potrivit art. 130 alin. (2) din același cod, să invoce din oficiu excepția de necompetență teritorială.

Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 1 București, secția a II-a civilă, prin sentința civilă nr. 827 din 01 februarie 2022, a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Botoșani, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

În motivare, această instanță a reținut că, deși art. 57 alin. (3) din Legea nr. 119/1996 stabilește că soluționarea cererilor de anulare, completare, modificare a actelor de stare civilă formulate de cetățenii români cu domiciliul în străinătate și de străini este de competența Judecătoriei Sectorului 1 București, iar reclamanții din prezenta cauză au domiciliul în fapt în afara țării, înainte de primul termen de judecată, respectiv în data de 09 septembrie 2021, reclamanții și-au modificat cererea de chemare în judecată, în sensul că au solicitat, suplimentar, în baza art. 433 C. civ., tăgăduirea paternității pârâtului C. în ce îl privește pe minorul B. și stabilirea paternității în favoarea pârâtului D..

În acest sens, instanța a reținut că această solicitare a devenit capătul principal de cerere, iar solicitarea privind anularea actului de naștere și emiterea unuia nou, având la rubrica privind tatăl pe pârâtul D. a căpătat caracter accesoriu, întrucât soluția cu privire la aceasta depinde de soluția ce va fi pronunțată cu privire la capătul de cerere având ca obiect tăgadă paternitate, competența urmând a fi stabilită prin raportare la dispozițiile art. 123 C. proc. civ.

S-a mai reținut că, potrivit art. 123 alin. (1) C. proc. civ., cererile accesorii, adiționale, precum și cele incidentale se judecă de instanța competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competența materială sau teritorială a altei instanțe judecătorești, cu excepția cererilor prevăzute la art. 120 din același cod.

În ce privește capătul principal de cerere, instanța a reținut că sunt aplicabile dispozițiile art. 107 C. proc. civ., competentă fiind instanța de la domiciliul pârâților, iar din interpretarea per a contrario a dispozițiilor art. 126 alin. (1) C. proc. civ., nefiind vorba despre un litigiu privind bunuri sau alte drepturi de care părțile pot să dispună, competența teritorială în prezenta cauză este de ordine publică, instanța fiind obligată, în baza art. 130 alin. (2) C. proc. civ., să invoce din oficiu excepția necompetenței.

Concluzionând, instanța a constatat că, întrucât din cuprinsul cererii modificatoare rezultă că pârâții C. și D. au domiciliul în municipiul Botoșani, instanța competentă să judece cauza este Judecătoria Botoșani.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Instanțele aflate în conflict, respectiv Judecătoria Botoșani și Judecătoria Sectorului 1 București, și-au declinat reciproc competența de soluționare a cauzei, conflictul negativ de competență fiind generat de reținerile diferite ale celor două instanțe cu privire la obiectul litigiului, respectiv capătul principal de cerere, pentru stabilirea competenței de soluționare, pe de o parte, Judecătoria Botoșani a reținut că, în acord cu prevederile art. 57 din Legea nr. 119/1996 privind actele de stare civilă, soluționarea cererilor de anulare, completare și modificare a actelor de stare civilă formulate de cetățenii români cu domiciliul în străinătate și de străini este de competența Judecătoriei Sectorului 1 al Municipiului București, aceasta fiind și situația în speță, dat fiind faptul că reclamanții locuiesc în Cipru, iar pe de altă parte, Judecătoria Sectorului 1 București a apreciat că, față de cererea modificatoare depusă de reclamanți la data de 10 septembrie 2021, capătul principal de cerere îl reprezintă tăgada paternității pârâtului C., ipoteză în care sunt incidente prevederile art. 107 C. proc. civ., competența teritorială aparținând instanței de la domiciliul pârâților, respectiv Judecătoriei Botoșani.

În cauză, prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Botoșani, reclamanții A. și B., prin reprezentant legal A., au solicitat anularea certificatului de naștere seria xnumărul x, emis la data de 17 august 2020, pe numele B. și eliberarea unui nou certificat de naștere care să cuprindă mențiunile corecte și conforme cu realitatea, obligarea pârâtei la transcrierea în Registrele române de stare civilă a certificatului de naștere numărul x, cu nr. personal de înregistrare x, emis pe numele B., de către autoritățile din Republica Cipru, la data de 29 octombrie 2015, precum și obligarea pârâților Municipiul Botoșani și Primăria Municipiului Botoșani, prin primar, prin Serviciul Public Comunitar Local pentru Evidența Persoanelor - Biroul de Stare Civilă Botoșani, la plata sumei de 10000 RON reprezentând daune morale aduse onoarei, demnității și reputației reclamantei.

Înaintea primului termen de judecată, respectiv la data de 10 septembrie 2021, reclamanții și-au precizat și modificat cererea de chemare în judecată, în sensul că au solicitat să se stabilească că minorul B. îl are ca tată biologic pe numitul D. și nu pe pârâtul C., fostul soț al mamei, solicitând, totodată, efectuarea cuvenitelor mențiuni în actele de naștere ale minorului, în sensul radierii numelui și prenumelui numitului C. de la rubrica "tatăl" din registrele de stare civilă române, din certificatul de naștere al minorului, iar minorul să poarte numele tatălui său biologic, Avasilcăi; de asemenea, au mai solicitat să se dispună eliberarea unui certificat definitiv care să poarte mențiunile corecte și să reflecte situația juridică reală a minorului, așa cum a fost declarată în Cipru și recunoscută prin hotărâre judecătorească în România.

Înalta Curte reține că unul dintre principiile care guvernează procesul civil este principiul disponibilității care reprezintă posibilitatea conferită de lege părților de a sesiza autoritățile judiciare, de a dispune de obiectul litigiului și de mijloacele de apărare, sens în care judecătorul nu poate soluționa un litigiu decât în baza cererii părții interesate și numai în limitele sesizării.

În acest sens, art. 9 alin. (2) C. proc. civ. prevede că obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților și, corelativ, art. 22 alin. (6) C. proc. civ. impune ca judecătorul să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut.

Or, în raport cu cererea modificatoare prin care reclamanții au stabilit limitele cadrului procesual, se constată că scopul urmărit de titularii cererii este răsturnarea, în primă fază, a prezumției de paternitate instituită prin art. 414 din C. civ., iar ulterior stabilirea filiației față de tatăl minorului, anularea certificatului de naștere și emiterea unuia nou.

Conform dispozițiilor art. 414 din C. civ., paternitatea prezumată a copilului conceput sau născut în timpul căsătoriei poate fi tăgăduită dacă este cu neputință ca soțul mamei să fie tatăl copilului. De asemenea, răsturnarea prezumției de paternitate poate fi realizată numai pe cale de acțiune.

Legiuitorul a reglementat distinct competența teritorială în materia cererilor referitoare la filiație, prin art. 113 alin. (1) C. proc. civ., stabilind că, în acest caz, reclamantul se poate adresa fie instanței de la domiciliul pârâtului, fie celei de la domiciliul reclamantului, în această categorie fiind și cererile denumite generic în C. civ. "acțiuni privind filiația", reglementate de dispozițiile art. 421-449 C. civ., inclusiv cea privitoare la tăgadă paternității.

Prin urmare, în raport cu obiectul cererii de chemare în judecată, respectiv tăgadă paternitate, în cauză sunt incidente prevederile art. 113 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., care stabilesc o competență teritorială alternativă în cazul cererilor privitoare la stabilirea filiației, în sensul că, în afară de instanțele prevăzute la art. 107-112 din C. proc. civ., mai este competentă instanța de la domiciliul reclamantului, care, potrivit art. 116 C. proc. civ., are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente.

Totodată, se reține că, potrivit art. 123 alin. (1) C. proc. civ., cererile accesorii, adiționale, precum și cele incidentale se judecă de instanța competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competența materială sau teritorială a altei instanțe judecătorești, cu excepția cererilor prevăzute la art. 120 din același cod.

În speță, reclamanții au ales să sesizeze instanța de la domiciliul pârâților, respectiv Judecătoria Botoșani, și, în consecință, prin alegerea făcută, în considerarea dispozițiilor art. 107 C. proc. civ. coroborate cu art. 113 alin. (1) pct. 1 și art. 116 C. proc. civ., a fost stabilită în mod definitiv competența teritorială în favoarea acestei instanțe.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Botoșani.