ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 703/2022

Ședința publică din data de 31 martie 2022

Asupra conflictului de față constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei:

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Sectorului 6 București din 20.01.2021, sub nr. x/2021, reclamanții A. și B., prin reprezentant legal A., în contradictoriu cu pârâtul C., au solicitat să se constate că pârâtul nu este tatăl minorului B., astfel cum reiese din cuprinsul certificatului de naștere al minorului, seria x; radierea numelui pârâtului de la rubrica "tatăl minorului", din Registrul de stare civilă și din certificatul de naștere al acestuia și să se dispună ca autoritatea părintească asupra minorului să se exercite în exclusivitate de către reclamantă, fără cheltuieli de judecată.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 429, art. 431, art. 438 noul C. civ., art. 148-151, art. 192, art. 194, art. 195 C. proc. civ.

2.1. Prin sentința civilă nr. 7644 din 12 octombrie 2021, Judecătoria Sectorului 6 București a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, competența de soluționare a acțiunii.

Pentru a pronunța această hotărâre, Judecătoria Sectorului 6 București a reținut, în esență, că în cauză sunt incidente art. 107 C. proc. civ. și că, în speță, domiciliul pârâtului nu se află în circumscripția Judecătoriei Sectorului 6 București, ci în raza teritorială a Judecătoriei Cluj-Napoca, nefiind incidente prevederile art. 113 alin. (1) C. proc. civ. și nici cele ale art. 114 din același cod.

2.2. Învestită cu soluționarea cauzei după declinare, Judecătoria Cluj-Napoca a pronunțat sentința civilă nr. 8260 din 21 decembrie 2021, prin care a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru a-l soluționa.

În motivare, s-a reținut, în esență, că Judecătoria Sectorului 6 București este instanță competentă, având în vedere că, în ceea ce privește competența de soluționare a acțiunilor în tăgada paternității, aceasta este prevăzută de art. 113 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., normă care reglementează o competență teritorială de ordine privată care nu poate fi invocată, din oficiu, de către instanță, ci numai de către pârât, prin întâmpinare.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență:

Cu privire la conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată în condițiile art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Conform dispozițiilor art. 414 din C. civ., paternitatea prezumată a copilului conceput sau născut în timpul căsătoriei poate fi tăgăduită dacă este cu neputință ca soțul (fostul soț) mamei să fie tatăl copilului. De asemenea, răsturnarea prezumției de paternitate poate fi realizată numai pe cale de acțiune.

Legiuitorul a reglementat distinct competența teritorială în materia cererilor referitoare la filiație, prin art. 113 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., stabilind că în acest caz, reclamantul se poate adresa fie instanței de la domiciliul pârâtului, cât și celei de la domiciliul reclamantului. Intră în această categorie cererile denumite generic în C. civ. "acțiuni privind filiația", reglementate de dispozițiile art. 414-449 C. civ., inclusiv cea privitoare la tăgadă paternității.

Pe de altă parte, atât art. 113 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., cât și art. 114 din C. proc. civ. se referă la cereri date în competența instanței de tutelă și de familie, însă au ipoteze diferite de aplicare. Astfel, cererile privitoare la stabilirea filiației, inclusiv cele privitoare la tăgada paternității, nu intră în categoria cererilor privind ocrotirea persoanei fizice, ci interesează starea persoanei.

În cauza de față, reclamanta a sesizat Judecătoria Sectorului 6 București cu o cerere, întemeiată pe dispozițiile art. 429 și art. 431 C. civ., prin care a solicitat să se constate că minorul B. nu poate fi fiul pârâtului C. și, pe cale de consecință, să se procedeze la rectificarea numelui minorului, în sensul radierii numelui pârâtului de la rubrica tată.

Se reține, așadar, că față de obiectul cererii de chemare în judecată, respectiv tăgadă paternitate, acesteia nu-i sunt incidente dispozițiile art. 114 C. proc. civ., care reglementează competența soluționării cererilor privind ocrotirea persoanei fizice și care instituie o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința persoana ocrotită, ci prevederile art. 113 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ.

Astfel, prin art. 113 C. proc. civ. este stabilită o competență teritorială alternativă, în alin. (1) pct. 1 stipulându-se că, în afară de instanțele prevăzute la art. 107-112 din C. proc. civ., mai este competentă instanța domiciliului reclamantului, în cererile privitoare la stabilirea filiației.

Totodată, art. 129 C. proc. civ. reglementează excepțiile de necompetență, pe care le califică ca fiind de ordine publică sau privată, iar la alin. (2) pct. 3 stipulează că necompetența este de ordine publică în cazul încălcării competenței teritoriale exclusive, când procesul este de competența unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura.

Se observă însă că, în speță, pentru soluționarea cererii cu care a fost învestită instanța de judecată, tăgadă paternitate, a fost instituită o competență teritorială alternativă, în termenii art. 113 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., pe lângă instanța de la domiciliul pârâtului, prevăzută de art. 107 C. proc. civ., putând fi învestită și instanța de la domiciliul reclamantului.

Deși dispozițiile art. 113 alin. (1) pct. 1 consacră consacră un drept de opțiune al reclamantului în materia stabilirii filiației, aceste norme rămân imperative, deoarece cererile se adresează, în mod imperativ, exclusiv uneia din cele două instanțe determinate de legiuitor, cea de la domiciliul pârâtului (art. 107) sau cea de la domiciliul reclamantului, prevăzută alternativ. Deci, aceste prevederi legale consacră o competență teritorială exclusivă, fundamentată pe principiul protecției reclamantului, căruia îi este recunoscut un drept de opțiune, întrucât numai reclamantul poate aprecia care așezare în teritoriu a instanței servește cel mai bine protejării drepturilor și intereselor sale legitime.

O asemenea concluzie se întemeiază pe dispozițiile art. 126 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora "Părțile pot conveni în scris sau, în cazul litigiilor născute, și prin declarație verbală în fața instanței ca procesele privitoare la bunuri și la alte drepturi de care acestea pot să dispună să fie judecate de alte instanțe decât acelea care, potrivit legii, ar fi competente teritorial să le judece, în afară de cazul când această competență este exclusivă". Rezultă din aceste dispoziții legale că părțile pot deroga de la normele de competență teritorială doar în pricinile privitoare la bunuri și la alte drepturi de care pot dispune, ceea ce înseamnă că doar în asemenea situații normele de competență teritorială sunt de ordine privată. Per a contrario, în celelalte cereri normele de competență teritorială sunt de ordine publică, deci imperative.

Rezultă că, în cererile privitoare la stabilirea filiației, reclamantul are un drept de opțiune numai între judecătoria în a cărei circumscripție își are domiciliul și cea în a cărei circumscripție se află domiciliul pârâtului.

Având în vedere că reclamanții au introdus cererea de chemare în judecată la Judecătoria Sectorului 6 București, în a cărei circumscripție reclamanții își au domiciliul, rezultă, prin raportare la prevederile art. 113 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., că îi aparține Judecătoriei Sectorului 6 București competența de soluționare a acțiunii.

Față de cele ce preced, urmează a se stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 31 martie 2022.