ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1795/2024

Ședința publică din data de 27 iunie 2024

Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

I.1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova, la data de 14 februarie 2024, reclamanta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Prahova, în contradictoriu cu pârâtele Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Prahova și A., în calitate de mamă, a solicitat înlocuirea măsurii plasamentului în regim de urgență stabilit prin Dispoziția nr. 3/PRU/08.01.2024 a directorului executiv al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Prahova, față de copilul B., cu măsura plasamentului la asistentul maternal profesionist C., stabilirea ca drepturile și obligațiile părintești față de copil, pe toată durata măsurii plasamentului, să fie exercitate de către Directorul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Prahova și obligarea pârâtei Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Prahova să plătească asistentului maternal profesionist, pentru copil, alocația lunară de plasament, începând cu luna următoare celei a pronunțării prezentei hotărâri. S-a solicitat ca în dispozitivul hotărârii să se includă mențiunea că este executorie și definitivă.

În drept au fost invocate dispozițiile Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.

I.2. Hotărârile care au generat conflictul

I.2.1. Prin sentința civilă nr. 388 din 10 aprilie 2024, îndreptată prin încheierea din 22 aprilie 2024, Tribunalul Prahova, secția I civilă a admis excepția necompetenței teritoriale invocate din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalul Constanța.

Pentru a hotărî astfel, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 92 alin. (1) C. civ., conform cărora domiciliul minorului care nu a dobândit capacitate deplină de exercițiu în condițiile prevăzute de lege este la părinții săi sau la acela dintre părinți la care el locuiește în mod statornic. Astfel, având în vedere că acțiunea are ca obiect înlocuirea măsurii plasamentului în regim de urgență față de minora B. și faptul că domiciliul minorei este, conform art. 92 alin. (1) C. civ., la domiciliul unicului părinte cunoscut, respectiv la pârâta A., în comuna Ciocârlia, sat Ciocârlia, str. x, jud. Constanța, instanța a apreciat că Tribunalul Constanța este instanța competentă să judece cauza în baza art. 133 alin. (1) din Legea nr. 272/2004, republicată.

I.2.2. Prin sentința civilă nr. 2073 pronunțată la data de 07 iunie 2024, Tribunalul Constanța, secția I civilă a admis excepția necompetenței sale teritoriale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Prahova, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat din oficiu judecata cauzei și a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului.

Tribunalul Constanța a avut în vedere dispozițiile art. 92 alin. (3) C. proc. civ. care prevăd că prin excepție, în situațiile prevăzute de lege, domiciliul minorului poate fi la bunici, la alte rude ori persoane de încredere, cu consimțământul acestora. De asemenea, domiciliul minorului poate fi și la o instituție de ocrotire. De asemenea, a avut în vedere și dispozițiile art. 63 din Legea nr. 272/2004 potrivit cărora pe toată durata plasamentului, domiciliul copilului se află, după caz, la persoana, familia, asistentul maternal sau la serviciul de tip rezidențial care îl are în îngrijire. Astfel, constatând că domiciliul minorei este la domiciliul asistentului maternal profesionist, acesta din urmă având domiciliul în jud. Prahova, Tribunalul Constanța a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Prahova.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la prezentul conflict negativ de competență

Cu privire la conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Prin cererea introdusă pe rolul Tribunalului Prahova, reclamanta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Prahova a solicitat în contradictoriu cu pârâtele Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Prahova și A., în calitate de mamă, înlocuirea măsurii plasamentului în regim de urgență stabilit prin Dispoziția nr. 3/PRU/08.01.2024 a directorului executiv al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Prahova, față de copilul B., cu măsura plasamentului la asistentul maternal profesionist C., stabilirea ca drepturile și obligațiile părintești față de copil, pe toată durata măsurii plasamentului, să fie exercitate de către Directorul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Prahova și obligarea pârâtei Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Prahova să plătească asistentului maternal profesionist, pentru copil, alocația lunară de plasament, începând cu luna următoare celei a pronunțării hotărârii.

Cererea este întemeiată în drept pe dispozițiile Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.

Potrivit dispozițiilor art. 133 alin. (1) din Legea nr. 272/2004, "Cauzele prevăzute de prezenta lege privind stabilirea măsurilor de protecție specială sunt de competența tribunalului de la domiciliul copilului".

În speță, instanțele în conflict au considerat, în mod corect, că sunt aplicabile dispozițiile art. 133 alin. (1) din Legea nr. 272/2004, ce instituie o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul copilul, conflictul negativ de competență fiind însă determinat de stabilirea diferită a domiciliului minorei B. de către instanțele care și-au declinat reciproc competența de soluționarea a cauzei.

Din examinarea actelor dosarului, Înalta Curte reține că prin Dispoziția nr. 3/PRU/08.01.2024 a Directorului Executiv al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Prahova s-a dispus plasamentul în regim de urgență al copilului B., la asistentul maternal profesionist C., cu domiciliul în jud. Prahova, începând cu data de 08 ianuarie 2024.

Cum măsură de protecție socială luată față de minora B. este măsura plasamentului în regim de urgență, stabilită prin dispoziția sus menționată, rezultă că, în speță, sunt incidente dispozițiile art. 63 coroborate cu dispozițiile art. 59 din Legea nr. 272/2004, potrivit cărora, pe durata plasamentului în regim de urgență, domiciliul copilului se află la asistentul maternal care îl are în îngrijire, asistent menționat în dispoziția amintită.

De asemenea, în Raportul privind situația copilului nr. x/29.01.2024, aflat la dosarul Tribunalului Prahova, secția I civilă, este menționat domiciliul minorei B. în comuna Ciorani, sat Cioranii de Jos nr. 1618, jud. Prahova.

Art. 93 C. civ. prevede că domiciliul copilului supus unor măsuri de protecție specială, cum este cazul în speță, se află la persoana căreia i-a fost dat în plasament, respectiv la C., cu domiciliul în jud. Prahova, începând cu data de 08 ianuarie 2024.

În raport cu situația de fapt reținută, având în vedere că domiciliul minorei B. se află pe raza județului Prahova și ținând seama că art. 133 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 prevede o competență teritorială exclusivă, Înalta Curte urmează a se stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Prahova.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Prahova.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 iunie 2024.