ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1777/2024

Ședința publică din data de 25 iunie 2024

Deliberând asupra conflictului negativ dedus judecății, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, sub nr. x/2019, reclamanta A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâta S.C. B. S.R.L., solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța, să dispună: obligarea pârâtei la plata sumei de 88.850,50 RON, reprezentând debit restant aferent contractului cadru de realizare a unor proiecte de publicitate nr. 53/9.03.2016; obligarea la plata sumei de 1.256.159,54 RON, reprezentând penalități de întârziere, aferente debitului restant, anterior menționat, de la momentul scadenței și până la introducerea acțiunii (20.12.2019); obligarea la plata penalităților de întârziere aferente debitului principal, în continuare de la momentul introducerii acțiunii și până la plata efectivă a debitului datorat; obligarea pârâtei la plata despăgubirilor în cuantum de 143.208 RON și la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 4171 din 22 septembrie 2021, Judecătoria Râmnicu Vâlcea, secția civilă a respins cererea formulată de reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.R.L., cheltuielile judiciare avansate de stat rămânând în sarcina acestuia.

Prin setința civilă nr. 3398 din 08 iulie 2022, Judecătoria Rîmnicu Vâlcea, secția civilă a admis cererea de completare a sentinței civil enr. 4171 din 22 septembrie 2021 pronunțată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea în dosarul nr. x/2019, formulate de pârâta S.C. B. S.R.L. și a dispus obligarea reclamantei A. S.R.L. la plata către pârâta S.C. B. S.R.L. a sumei de 5000 RON reprezentând cheltuieli de judecată, onorariu de avocat și a respins cererea pârâtei de obligarea reclamantei la plata sumei de 2500 RON, reprezentând onorariu de avocat aferent lunii mai și a sumei de 2000 RON, reprezentând cheltuieli conform art. 5 din contractual e asistență juridică nr. x din 01 aprilie 2019.

Prin decizia civilă nr. 348/A din 24 aprilie 2023, Tribunalul Vâlcea, secția I civilă a respins apelul declarat de apelanta reclamantă împotriva sentinței civile nr. 4171 din 22 septembrie 2021și a obligat-o pe reclamantă la plata către pârâtă a sumei de 5000 RON, reprezentând cheltuieli de judecată.

Prin încheierea din 06 decembrie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale procesuale a secției a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și a dispus declinarea competenței materiale procesuale de soluționare a recursului declarat de reclamanta A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 348/A din 24 aprilie 2023, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, secția I civilă, în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L, în favoarea secției I civile a Curții de Apel Pitești.

În motivare, s-a reținut că, în aplicarea deciziei nr. 4/2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, Tribunalul Vâlcea este instanța de apel ce are structuri specializate (secții), iar decizia civilă nr. 348/A din 24 aprilie 2023, a fost pronunțată de secția I civilă a Tribunalului Vâlcea, astfel că instanța superioară este Curtea de Apel Pitești, ca instanță de recurs, iar secția corespunzătoare este secția I civilă, singura competentă material procesual să soluționeze calea de atac exercitată.

A mai reținut că, potrivit Hotărârii Colegiului de conducere al Curții de Apel Pitești nr. 5/2016, cauzele urmau a se repartiza între secțiile civile ale acestei instanțe pe criteriul obiectului și al naturii litigiului (litigii cu profesioniști), însă acest criteriu nu mai poate fi aplicat ulterior pronunțării Deciziei nr. 4/2023, avându-se în vedere că Tribunalul Vâlcea, ca instanță de apel, are structuri specializate (Secția I civilă și secția a II-a civilă) și, prin urmare, conform Deciziei nr. 4/2023, competența materială procesuală a instanței de control judiciar se determină cu respectarea specializării primei instanțe (complet/secție), care se va aplica în mod corespunzător și în calea de atac.

Învestită prin declinare, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă, prin decizia civilă nr. 205/2024 din 13 mai 2024, pronunțată în dosarul nr. x/2019 a admis excepția necompetenței materiale procesuale și a declinat competența de soluționare a recursului declarat de reclamanta A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 348/A din 24 aprilie 2023, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, secția I civilă, în contradictoriu cu pârâta B. S.R.L, în favoarea secției a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Pitești; a constatat ivit conflictului negativ de competență, a dispus suspendarea judecării recursului și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

În motivarea hotărârii, instanța a reținut că la nivelul Tribunalului Vâlcea și al Judecătoriei Râmnicu Vâlcea nu există completuri specializate pentru cauze civile izvorând din exploatarea unei întreprinderi (litigiile cu profesioniști), astfel cum reiese din mențiunile din sistemul informatizat al instanțelor Ecris.

Astfel, potrivit hotărârii Colegiului de conducere al Tribunalului Vâlcea nr. 7/06.03.2013, litigiile cu profesioniștii, așa cum a fost înregistrată prezenta cauză la data de 23.12.2019, se soluționau de secția I civilă a Tribunalului Vâlcea, situație menținută prin hotărârile Colegiului de Conducere al Tribunalului Vâlcea nr. 16/2021, 5/2022 și 14/2022, aceasta instanță având în structură, în materie non-penală, încă o secție, secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal, ce soluționa cauzele civile întemeiate pe dispoziții din legi speciale: litigii în materie de insolvență și înființare de societăți comerciale, litigii în materie de contencios administrativ și fiscal.

A constatat că în prezenta cauză, în concordanță cu teza a II-a a dispozitivului deciziei de unificare a practicii, nr. 4/2023, competența materială procesuală a instanței de control judiciar se determină în considerarea obiectului și naturii litigiului, astfel cum au fost acestea stabilite de instanța de fond, în cazul soluționării în prim grad de jurisdicție a litigiului de către o instanță care nu cuprinde structuri specializate (secții/completuri).

Întrucât Judecătoria Râmnicu Vâlcea și Tribunalul Vâlcea nu au structuri specializate pentru cauze civile izvorând din exploatarea unei întreprinderi, iar Tribunalul Vâlcea a stabilit că prezentul litigiu este unul cu profesioniști, Curtea de Apel Pitești, ca instanță de recurs, a stabilit competența sa materială procesuală în considerarea obiectului și naturii litigiului, astfel cum au fost corect reținute de instanța de fond.

A apreciat că, potrivit dezlegărilor în drept date prin decizia nr. 4/2023 de Înalta Curte de Casație și Justiție, verificările asupra competenței materiale procesuale se definitivează cel mai târziu la primul termen de judecată în fața primei instanțe, când părțile sunt legal citate și pot pune concluzii, astfel că rezultatul lor se va opune inclusiv instanței de control judiciar, iar competența materială procesuală a instanței de fond se va păstra, în mod corespunzător, în calea de atac, odată depășit momentul verificării competenței materiale, prin raportare la natura, obiectul și valoarea pricinii, astfel cum este acesta determinat de prevederile art. 130 alin. (2) și art. 131 alin. (1) din C. proc. civ.

Prin decizia nr. 4/2023, Completul competent să judece recursul în interesul legii al Înaltei Curți de Casație și Justiție, având în vedere același raționament logico-juridic, a arătat, prin paragrafele 123-124, că instanța de control judiciar specializată, învestită cu soluționarea unei căi de atac formulate împotriva unei hotărâri a unei instanțe de fond care nu a judecat într-o formațiune de judecată specializată, cu ocazia verificărilor privind propria competență materială procesuală, va avea în vedere obiectul și natura pricinii, urmând a respecta însă calificarea juridică a actelor și faptelor deduse judecății, astfel cum a fost reținută de instanța a cărei hotărâre se atacă, neputând infirma criteriile pe baza cărora a fost stabilită competența de soluționare în faza de judecată anterioară, spre a proceda la o recalificare a obiectului sau naturii juridice a cauzei.

A reținut, astfel, că necesitatea respectării calificării juridice date de instanța de fond, indiferent dacă a judecat sau nu în secții sau completuri specializate, actelor și faptelor deduse judecății se impune în procedura de verificare a competenței materiale procesuale a instanței de control judiciar deoarece în această etapă premergătoare soluționării efective a căii de atac nu se pot analiza chestiuni referitoare la legalitatea hotărârii atacate (corecta calificare juridică a obiectului cererii fiind o chestiune de legalitate a hotărârii).

Având în vedere că, în speță, actele și faptele deduse judecății au fost calificate corect de instanțele de fond, reținându-se că prezentul litigiu este unul civil izvorând din exploatarea unei întreprinderi, a constatat că, în mod nelegal, a procedat secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Pitești la o recalificare a acestora din oficiu, apreciind competentă instanța civilă de drept comun, singurul argument invocat fiind denumirea secției din cadrul tribunalului ce a soluționat pricina ca instanță de apel.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza dispozițiilor art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Obiectul prezentului dosar îl reprezintă cererea reclamantei A. S.R.L. prin care a solicitat obligarea pârâtei S.C. B. S.R.L. la plata sumei de 88.850,50 RON, reprezentând debit restant aferent contractului cadru de realizare a unor proiecte de publicitate nr. 53/9.03.2016; obligarea la plata sumei de 1.256.159,54 RON, reprezentând penalități de întârziere, aferente debitului restant, anterior menționat, de la momentul scadenței și până la introducerea acțiunii (20.12.2019); obligarea la plata penalităților de întârziere aferente debitului principal, în continuare de la momentul introducerii acțiunii și până la plata efectivă a debitului datorat; obligarea pârâtei la plata despăgubirilor în cuantum de 143.208 RON și la plata cheltuielilor de judecată.

Cauza a fost soluționată, în fond, prin sentința civilă nr. 4171 din 22 septembrie 2021, pronunțată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea, secția civilă.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta, calea de atac fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea, secția I civilă, care a pronunțat decizia civilă nr. 348/A din 24 aprilie 2023.

Recursul declarat de reclamantă împotriva deciziei Tribunalului Vâlcea a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, care a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești, secția I civilă, această ultimă instanță declinând, la rândul său, competența de soluționare a cauzei în favoarea secției a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Pitești.

Dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competență atunci când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

Potrivit art. 136 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Dispozițiile prezentei secțiuni privitoare la excepția de necompetență și la conflictul de competență se aplică prin asemănare și în cazul secțiilor specializate ale aceleiași instanțe judecătorești, care se pronunță prin încheiere."

În speță, condițiile prevăzute de textul de lege anterior menționat sunt îndeplinite având în vedere că dezînvestirea reciprocă a operat între două secții cu specializări diferite din cadrul Curții de Apel Pitești, respectiv între secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, care a considerat că litigiul se soluționează de instanța de drept comun în materie civilă, dat fiind faptul că secția civilă a tribunalului a soluționat apelul declarat în cauză, și secția I civilă, instanța în fața căreia s-a ivit conflictul, care a reținut că urmează a păstra competența materială procesuală a instanței de fond, în mod corespunzător, în calea de atac, prin raportare la natura, obiectul și valoarea pricinii, invocând dispozițiile deciziei nr. 4/2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv calificarea Tribunalului Vâlcea, care a stabilit că prezentul litigiu este unul cu profesioniști.

Prin decizia nr. 4/2023, pronunțată de completul de recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că, "în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1), art. 133 și art. 136 din C. proc. civ., competența materială procesuală a instanței de control judiciar se va determina: cu respectarea specializării primei instanțe (complet/secție), care se va aplica în mod corespunzător și în calea de atac, în considerarea obiectului și naturii litigiului, astfel cum au fost acestea stabilite de instanța de fond, în cazul soluționării în prim grad de jurisdicție a litigiului de către o instanță care nu cuprinde structuri specializate (secții/completuri)".

Competența instanței de apel și recurs, fiind una derivată, se stabilește în raport cu instanța ori, după caz, secția ori completul (specializat sau nu) care a judecat procesul în primă instanță.

Astfel, regula în materie de competență materială procesuală a instanței de control judiciar este aceea că se determină prin raportare la specializarea primei instanțe (complet/secție) în ipoteza în care există la nivelul acestei instanțe completuri sau secții specializate și în considerarea obiectului și naturii litigiului, astfel cum au fost acestea stabilite de instanța de fond, în ipoteza în care prima instanță nu cuprinde astfel de structuri specializate.

Potrivit actelor dosarului, la nivelul Judecătoriei Râmnicu Vâlcea nu există completuri specializate pentru cauze civile izvorând din exploatarea unei întreprinderi (litigiile cu profesioniști), astfel cum reiese din mențiunile din sistemul informatizat al instanțelor Ecris.

De asemenea, nici la nivelul Tribunalului Vâlcea nu există secții/completuri specializate în acestă materie întrucât, potrivit hotărârii Colegiului de conducere al Tribunalului Vâlcea nr. 7/06.03.2013, litigiile cu profesioniștii, la data întregistrării cererii de chemare în judecată, 23.12.2019, se soluționau de secția I civilă a Tribunalului Vâlcea, situație menținută și prin hotărârile Colegiului de Conducere al Tribunalului Vâlcea nr. 16/2021, 5/2022 și 14/2022, aceasta instanță având în structură, în materie non-penală, încă o secție, secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal, ce soluționa cauzele civile întemeiate pe dispoziții din legi speciale, respectiv litigii în materie de insolvență și înființare de societăți comerciale, litigii în materie de contencios administrativ și fiscal.

Se constată, astfel, că, în cauza pendinte, nu se regăsește situația premisă pentru aplicarea primei teze a dispozitivului deciziei nr. 4/2023 a instanței supreme, competența materială procesuală a Curții de Apel Pitești, ca instanță de recurs, urmând a se determina în considerarea obiectului și naturii litigiului, astfel cum au fost acestea stabilite de instanța de fond.

Sub aspectul situației de fapt, se reține că cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S.R.L. privind relațiile comerciale derulate cu pârâta B. S.R.L a fost soluționată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea în limitele învestirii, iar Tribunalul Vâlcea, ca instanță de apel, a reținut natura juridică a litigiului, ca fiind unul cu profesioniști.

Totodată, în motivarea deciziei de declinare a competenței materiale procesuale de soluționare a cauzei, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Pitești nu contestă că litigiul are natura unuia cu profesioniști, însă apreciază că nu poate fi aplicată Hotărârea Colegiului de conducere al Curții de Apel Pitești nr. 5/2016, privind repartizarea cauzelor între secțiile civile ale acestei instanțe pe criteriul obiectului și naturii litigiului, întrucât decizia nr. 4/2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a statuat în sensul stabilirii competenței instanței de control judiciar în funcție de specializarea primei instanțe, iar Tribunalul Vâlcea, ca instanță de apel, are astfel de structuri specializate, secția I civilă și secția a II-a civilă.

În raport cu elementele de determinare a competenței materiale procesuale, stabilite prin decizia de unificare a practicii judiciare anterior menționate și reținând că în structura Curții de Apel Pitești funcționează două secții civile, în baza art. 7 alin. (1) lit. g) și h) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Consiliul Superior al Magistraturii nr. 3243/2022, iar prin decizia nr. 31/2023, președintele Curții de Apel Pitești a stabilit înființarea de completuri specializate pentru cauze civile izvorând din exploatarea unei întreprinderi în cadrul secției a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Pitești, Înalta Curte constată că aparține acestei ultime secții competența de soluționare a recursului declarat de reclamantă împotriva deciziei civile nr. 348/A din 24 aprilie 2023, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, secția I civilă.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competență, conform art. 135 din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 iunie 2024.