ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1557/2024

Ședința publică din data de 11 iunie 2024

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de valoare redusă înregistrată pe rolul Judecătoriei Adjud la 26 aprilie 2023, reclamanta A. a solicitat obligarea pârâtului B. la plata sumei de 1.288,64 RON, reprezentând servicii furnizate și neachitate, cu cheltuieli de judecată.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1.028 C. proc. civ.

2.1 Prin sentința civilă nr. 1939 din 5 decembrie 2023, Judecătoria Adjud a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cererii de valoare redusă în favoarea Judecătoriei Slatina.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță învestită cu soluționarea litigiului a reținut că sunt incidente prevederile art. 121 C. proc. civ., întrucât pârâtul are calitatea de consumator, iar reclamanta are calitatea de profesionist. Prin urmare, întrucât în cauză nu s-a făcut dovada încheierii unei convenții de alegere a instanței competente, care să îndeplinească exigențele art. 126 din C. proc. civ., raportat la domiciliul pârâtului, care se află în localitatea Mihăilești, județul Olt, a apreciat că Judecătoria Slatina este competentă să soluționeze cererea.

2.2 Învestită cu soluționarea cauzei prin declinare de competență, prin sentința civilă nr. 1422 din 25 martie 2024, Judecătoria Slatina a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat judecarea cauzei în favoarea Judecătoriei Adjud. Constatând ivit conflictul negativ de competență, a suspendat din oficiu judecata cauzei și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

Pentru a hotărî astfel, raportat la natura relațiilor dintre părți, această instanță a constatat că sunt incidente dispozițiile art. 121 C. proc. civ. conform cărora cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanța domiciliului consumatorului, iar conform art. 107 alin. (2) C. proc. civ., instanța rămâne competentă să judece procesul chiar dacă, ulterior sesizării, pârâtul își schimbă domiciliul.

Dând eficiență acestor norme de competență, instanța a constatat că, la data sesizării primei instanțe, debitorul avea domiciliul în satul Călimăneasa (comuna Tănăsoaia), județul Vrancea, astfel cum reiese din verificările efectuate, care se află în circumscripția Judecătoriei Adjud, motiv pentru care schimbarea domiciliului în satul Mihăești (comuna Mihăești), județul Olt, începând cu 15 noiembrie 2023, nu atrage schimbarea competenței.

Totodată, a reținut că prevederile art. 121 C. proc. civ. instituie un caz de competență teritorială exclusivă, de ordine publică, care potrivit art. 130 alin. (2) C. proc. civ. poate fi invocată atât de instanță, cât și oricare dintre părți.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând conflictul negativ de competență cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispozițiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Obiectul acțiunii îl constituie cererea de valoare redusă înregistrată pe rolul Judecătoriei Adjud, prin care reclamanta A. a solicitat instanței să dispună obligarea pârâtului B. la plata sumei de 1.288,64 RON, cu titlul de debit.

Judecătoria Adjud și Judecătoria Slatina și-au declinat reciproc competența de soluționare a cauzei și, deși ambele instanțe au stabilit judicios că în cauză sunt incidente dispozițiile cuprinse în art. 121 C. proc. civ., ivirea prezentului conflict negativ de competență a fost generată de constatările celor două instanțe cu privire la domiciliul pârâtului.

Înalta Curte reține că reclamanta a învestit instanța cu soluționarea unei cereri de valoare redusă, iar potrivit dispozițiilor art. 1.028 alin. (1) și (2) C. proc. civ., competența de a soluționa cererea în primă instanță aparține judecătoriei, competența teritorială fiind stabilită potrivit dreptului comun.

Raportat la calitatea părților, sunt incidente dispozițiile art. 121 C. proc. civ., conform cărora:

"Cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanța domiciliului consumatorului. Dispozițiile art. 126 alin. (2) rămân aplicabile".

Potrivit verificărilor efectuate în baza de date DEPABD de către instanța învestită prin declinare, rezultă că, în perioada 13 iulie 2015 - 15 noiembrie 2023, pârâtul a avut domiciliul în sat Călimăneasa, comună Tănăsoaia, județul Vrancea, iar din 15 noiembrie 2023 figurează cu domiciliul activ în județul Olt.

Astfel, Înalta Curte constată că, după data depunerii cererii de valoare redusă (26 aprilie 2023), pârâtul și-a schimbat domiciliul, însă relevant pentru stabilirea competenței teritoriale este domiciliul avut de acesta la momentul sesizării instanței, astfel încât o eventuală schimbare ulterioară a domiciliului nu influențează competența.

În acest sens, sunt dispozițiile exprese ale art. 107 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora "Instanța rămâne competentă să judece procesul chiar dacă, ulterior sesizării, pârâtul își schimbă domiciliul sau sediul."

Prin urmare, cum la data sesizării instanței pârâtul avea domiciliul în satul Călimăneasa, comuna Tănăsoaia din județul Vrancea, iar schimbarea domiciliului, ulterior sesizării instanței, nu are efecte asupra competenței teritoriale, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Adjud.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Adjud.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 iunie 2024.