ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1429/2022
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1429/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)
Ședința publică din data de 21 iunie 2022
Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată la data de 08.10.2021 pe rolul Judecătoriei Motru sub nr. x/2021, reclamantul Inspectoratul General al Poliției Române a chemat în judecată pârâta A., solicitând instanței ca, prin sentința ce se va pronunța, să fie obligată pârâta la restituirea sumei de 27.569,39 RON actualizată cu dobânda legală și indicele de inflație, reprezentând cheltuieli de întreținere pe timpul școlarizării, datorată de pârâtă în baza Angajamentului numărul 4.387.114/23 din 27.08.2012 și Dispoziției I.G.P.R. nr. 9.334 din 05.12.2018, prin care la data de 26.11.2018, subinspectorului de poliție A., i-au încetat raporturile de serviciu cu unitatea, la cerere, cu obligativitatea restituirii cheltuielilor de întreținere efectuate pe timpul școlarizării de M.A.I., proporțional cu perioada rămasă până la 10 ani, potrivit angajamentului încheiat în acest sens.
Hotărârea Judecătoriei Motru
Prin sentința civilă nr. 37 din 12 iunie 2022, Judecătoria Motru a admis excepția necompetenței teritoriale invocată de pârâtă prin întâmpinare și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că potrivit art. 107 C. proc. civ., cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel, iar, în raport cu dispozițiile art. 87 și 88 C. civ., domiciliul în fapt al pârâtei, potrivit contractului de închiriere aflat la dosar, se află în București.
Hotărârea Judecătoriei Sectorului 5 București
Prin sentința civilă nr. 4029 din 16 mai 2022, Judecătoria Sectorului 5 București a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată de reclamant, a declinat în favoarea Judecătoriei Motru, competența de soluționare a cauzei și, constatând ivit un conflict negativ de competență, a înaintat dosarul instanței supreme în vederea pronunțării regulatorului de competență.
Pentru a dispune astfel, această instanță a constatat că pârâta are calitatea de judecător chiar la Judecătoria Sectorului 5 București. Din acest motiv, a considerat că sunt incidente dispozițiile art. 127 alin. (2) C. proc. civ.
Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra conflictului negativ de competență
Din cuprinsul cererii deduse judecății, rezultă că aceasta reprezintă o cerere în pretenții având ca obiect principal obligarea pârâtei la plata sumei de 27.569,39 RON, cheltuieli de întreținere pe perioada școlarizării, fapt ce atrage în mod obișnuit competența judecătoriei de la domiciliul pârâtei.
În raport de particularitatea speței, determinată de calitatea pârâtei, de judecător, Înalta Curte constată incidența dispozițiilor art. 127 alin. (2) C. proc. civ., conform cărora, "În cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competența instanței la care acesta își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii".
Scopul reglementării dispozițiilor art. 127 C. proc. civ. este de a asigura imparțialitatea instanței. Prin aceste norme sunt nominalizați subiecții pe care legiuitorul a înțeles să îi plaseze în sfera de aplicare a acestei norme juridice, făcând referire la judecători, procurori, asistenți judiciari sau grefieri, indiferent de instanțele la care aceștia funcționează.
Dispozițiile art. 127 C. proc. civ. instituie un caz de necompetență teritorială absolută a instanței la care își desfășoară activitatea judecătorul, care are calitatea de reclamant sau pârât, precum și o prorogare legală de competență teritorială în favoarea uneia dintre instanțele judecătorești de același grad, aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea acesta. Cum reclamantul are alegerea mai multor instanțe deopotrivă competente, rezultă că art. 127 alin. (1) și (2) C. proc. civ. instituie și o competență teritorială alternativă (facultativă).
În cauză, în raport de calitatea pârâtei de judecător, reclamantul a uzat de dispozițiile art. 127 C. proc. civ., exprimându-și opțiunea de soluționare a litigiului de către Judecătoria Motru, aflată în circumscripția Curții de Apel Craiova, învecinată Curții de Apel București din care face parte instanța la care aceasta își desfășoară activitatea pârâta.
În aplicarea prevederilor art. 127 alin. (2) C. proc. civ. și față de alegerea făcută de reclamant în favoarea unei instanțe competente alternativ, Înalta Curte, în baza art. 135 alin. (4) din acest act normativ, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Motru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Motru.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 iunie 2022.