ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 133/2024

Pretențiile deduse judecății Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a civilă la 8 februarie 2017, sub nr. x/2017, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, să se dispună, în principal, anularea deciziei de compensare nr. 12478 din 24 noiembrie 2016 emise de pârâtă și obligarea acesteia la emiterea unei alte decizii cu plata despăgubirii cuvenite pentru imobilul în suprafața de 0,69 ha, în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, la valoarea de înscrisă în grila notarială pentru un teren intravilan. În drept, a invocat dispozițiile art. 21 și urm., art. 35 din Legea nr. 165/2013, precum și art. 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința nr. 1362 din 11 iunie 2018, Tribunalul București, secția a IV-a civilă a respins cererea formulată de contestatoarea A., în contradictoriu cu intimata Comisia Națională Pentru Compensarea Imobilelor, ca neîntemeiată. A respins cererea contestatoarei cu privire la cheltuielile de judecată, ca neîntemeiată.

Hotărârea instanței de apel Prin decizia nr. 175A din 7 februarie 2019, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de contestatoarea A. împotriva sentinței nr. 1362 din 11 iunie 2018 pronunțate de Tribunalul București, secția a IV-a civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor.

Cererile de revizuire Împotriva deciziei nr. 175A din 7 februarie 2019, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, la 13 august 2020, a promovat cerere de revizuire contestatoarea A., întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. Prin decizia nr. 534A din 31 martie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2020, a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepția tardivității cererii de revizuire invocate de intimata Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor prin întâmpinare. A fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 175A din 7 februarie 2019 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, pronunțate în dosarul nr. x/2017. O nouă cerere de revizuire formulată împotriva deciziei nr. 175A din 7 februarie 2019, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a fost promovată de revizuenta A. la 5 octombrie 2021, întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. Prin decizia nr. 25A din 13 ianuarie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei nr. 175A din 7 februarie 2019, pronunțate de aceeași instanță în dosarul nr. x/2017.

Recursul Împotriva deciziei nr. 25A din 13 ianuarie 2022 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, revizuenta A. a declarat recurs.

Apărările formulate Prin întâmpinarea depusă la 17 martie 2023, în termen procedural, intimata Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a invocat excepția inadmisibilității recursului, arătând că decizia recurată are caracter definitiv, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., nefiind supusă apelului sau recursului. Recurenta a formulat răspuns la întâmpinare, la 31 martie 2023, și completare a acestui răspuns, la 3 aprilie 2023.

Procedura de filtru Prin raportul întocmit la 16 noiembrie 2023, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., s-a reținut că decizia civilă recurată nu este supusă căii de atac a recursului, că recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru, precum și că asupra inadmisibilității căii de atac, invocate prin întâmpinare, urmează a aprecia completul de filtru. Raportul a fost analizat în completul de filtru și a fost comunicat părților. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Examinând, cu prioritate, conform dispozițiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursului, invocată de intimată prin întâmpinare, Înalta Curte o va admite și va respinge recursul, ca inadmisibil, pentru următoarele considerente de drept: Prevederile art. 483 alin. (1) C. proc. civ. stipulează că "Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului". Conform art. 513 alin. (5) din același act normativ, hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită. Art. 634 alin. (1) pct. 1 din același cod prevede că sunt hotărâri definitive hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului. În cauză, cererea de recurs vizează decizia nr. 25 A din 13 ianuarie 2022, prin care Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a soluționat o cerere de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., formulată împotriva unei hotărâri pronunțate în apel, într-o cauză având ca obiect anularea deciziei de compensare nr. 12478 din 24 noiembrie 2016, emise de intimata Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, în baza art. 17 alin. (1) lit. a) și b), art. 21 și art. 32 din Legea nr. 135/2013. Potrivit art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, "Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 și 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află imobilul, în termen de 30 de zile de la data comunicării; (alin. (2) În cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute la art. 33 și 34, persoana care se consideră îndreptățită se poate adresa instanței judecătorești prevăzute la alin. (1) în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluționarea cererilor. În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), instanța judecătorească se pronunță asupra existenței și întinderii dreptului de proprietate și dispune restituirea în natură sau, după caz, acordarea de măsuri reparatorii în condițiile prezentei legi. (4) Hotărârile judecătorești pronunțate potrivit alin. (3) sunt supuse numai apelului." Reiese, astfel, că decizia nr. 175A din 13 ianuarie 2022, pronunțată în apel de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, este o hotărâre definitivă, potrivit art. 634 alin. (4) teza I C. proc. civ. (sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs). Coroborând normele legale evocate cu cele ale art. 513 alin. (5) C. proc. civ., rezultă că decizia nr. 25A din 13 ianuarie 2022, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, prin care a fost soluționată cererea de revizuire promovată de recurentă împotriva deciziei nr. 175A din 13 ianuarie 2022 a aceleiași instanțe, întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., nu este susceptibilă de recurs. Se mai reține că, potrivit art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta". Acest text instituie principiul legalității căilor de atac, care presupune că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de către legiuitor. De altfel, acest principiu este o aplicare a prevederilor art. 129 din Constituția României republicată, conform cărora "împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii". Față de aceste considerente, în temeiul art. 483 alin. (2) teza finală din C. proc. civ., coroborat cu art. 634 alin. (4) teza I din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția inadmisibilității recursului, invocată de intimată prin întâmpinare.