ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1146/2024

Ședința publică din data de 23 aprilie 2024

Deliberând asupra recursului, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei.

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 21 septembrie 2018 pe rolul Judecătoriei Zărnești, sub nr. x/2018, reclamanții A., B., C., D., E. și F. au chemat în judecată pe pârâtul G., solicitând instanței să dispună:

- anularea parțială a certificatului de moștenitor CM nr. 8 din 5 februarie 2015, din dosarul nr. x/2015 emis de BNP H., și CM nr. 21 din 13 martie 2015 din dosarul nr. x/2015, emis de BNP I., până la limita dreptului succesoral al pârâtului în cotă indiviză de 1/5 din masa succesorală stabilit după defuncta J., fostă Trușcă, decedată la 20 august 1991, conform sentinței civile nr. 76 din 28 ianuarie 2016, pronunțată de Judecătoria Zărnești, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 752 din 15 mai 2017, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr. x/2014 și a tuturor actelor emise ce sunt contrare drepturilor succesorale cuvenite după defuncta J.;

- efectuarea cuvenitelor mențiuni în CF nr. x a localității Râșnov (CF vechi nr. x Râșnov) cu nr. top xa/58/a și CF nr. x a localității Rășnov (CF vechi nr. x Râșnov) top x, conform celor hotărâte sentința civilă nr. 76/28.01.2016, pronunțată de Judecătoria Zărnești, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 752 din 15 mai 2017, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr. x/2014, respectiv înscriere drepturilor în cote indivize de 1/5 fiecare din masa succesorală rămasă după defuncta J..

Prin sentința civilă nr. 135 din 3 februarie 2020, Judecătoria Zărnești a respins, ca neîntemeiată, excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților F., C., B., A., E. și D., invocată de pârâtul G.. S-a respins, ca neîntemeiată, excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârâtul G.. S-a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții F., C., B., A., D.. și E. în contradictoriu cu pârâtul G., prin mandatar K..

S-a constatat nulitatea absolută parțială a certificatului de moștenitor nr. x din 5 februarie 2015 emis de BNP H., în dosar nr. x/2015 și a certificatului de moștenitor nr. x din 13 martie 2015 emis de BNP I., în dosar nr. x/2015, până la limita dreptului succesoral al pârâtului în cotă indiviză de 1/5 din masa succesorală stabilit după defuncta J., fostă Trușcă, decedată la 20 august 1991, conform sentinței civile nr. 76 din 28 ianuarie 2016, pronunțată de Judecătoria Zărnești în dosarul nr. x/2014, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 752 din 15 mai 2017 a Tribunalului Brașov.

S-au respins ca inadmisibile restul pretențiilor.

A fost obligat pârâtul la plata sumei de 4.020 RON către reclamanți, reprezentând cheltuieli de judecare, din care 20 RON constând în taxa de timbru, respectiv 4000 RON, cu titlu de onorariu avocațial.

Prin decizia civilă nr. 917/Ap din 6 iulie 2022, Tribunalul Brașov a admis excepția perimării apelului, invocată din oficiu și, în consecință, a constatat perimat apelul declarat de apelantul G., decedat în cursul procesului, în contradictoriu cu intimații reclamanți F., A., B., C., E. și D., împotriva sentinței civile nr. 135 din 3 februarie 2020, pronunțată de către Judecătoria Zărnești în dosarul nr. x/2018.

Prin încheierea din 5 august 2022, Tribunalul Brașov a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de petenta K. privind îndreptarea erorii materiale strecurate în considerentele și în dispozitivul deciziei civile nr. 917/Ap din 6 iulie 2022, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul civil nr. x/2018

Împotriva deciziei civile nr. 917/Ap din 6 iulie 2022 și a încheierii din 5 august 2022 a formulat recurs K., solicitând casarea hotărârilor și reluarea judecării cauzei de către tribunal.

Prin decizia civilă nr. 456/R din 7 decembrie 2022 a Curții de Apel Brașov s-a admis excepția tardivității formulării recursului împotriva deciziei civile nr. 917/Ap din 6 iulie 2022, pronunțată de Tribunalul Brașov și, în consecință, a fost anulată, ca tardivă, cererea de recurs formulată de recurenta K.. S-a respins, ca nefondat, recursul declarat de aceeași recurentă împotriva încheierii din 5 august 2022, pronunțate de Tribunalul Brașov.

Pârâta K., în calitate de succesor al apelantului G., a formulat, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., cerere de revizuire împotriva sentinței civile nr. 135 din 3 februarie 2020 pronunțată de Judecătoria Zărnești.

În dezvoltarea cererii, revizuenta a arătat, în esență, că sentința civilă a cărei anulare o solicită intră în contradicție cu sentința civilă nr. 342 pronunțată la 8 martie 2013 de Judecătoria Zărnești, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 912 din 24 septembrie 2014 a Curții de Apel Brașov, în dosarul nr. x/2010, prin care s-a dispus admiterea în parte a cererii de chemare în judecată, privind aceleași părți, obiect și cauză.

Prin sentința civilă nr. 1/F din 8 februarie 2023, Curtea de Apel Brașov, secția civilă a admis excepția tardivității cererii de revizuire, invocată din oficiu, și a respins, ca tardivă, revizuirea formulată de K., în calitate de succesoare a pârâtului G., împotriva sentinței civile nr. 135 din 3 februarie 2020, pronunțată de Judecătoria Zărnești în dosarul nr. x/2018.

Împotriva sentinței civile nr. 1/F din 8 februarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă a declarat recurs K., în calitate de succesoare a pârâtului G..

Recurenta-revizuentă a reiterat motivele din cererea de revizuire declarată împotriva sentinței civile nr. 135 din 3 februarie 2020 pronunțată de Judecătoria Zărnești, expunând totodată circumstanțele litigiului.

În esență, aceasta a criticat soluția de respingere, ca tardivă, a cererii de revizuire, susținând că motivele de revizuire au fost întemeiate pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

A arătat că la data formulării cererii de recurs împotriva deciziei nr. 917/Ap din 6 iulie 2022, această din urmă decizie nu era comunicată ca fiind definitivă.

De asemenea, a precizat că a formulat, în termen legal, cerere de îndreptare eroare materială împotriva deciziei nr. 917/Ap din 6 iulie 2022.

În susținerea acestor critici, a invocat prevederile art. 459 alin. (1) și art. 511 alin. (1) C. proc. civ.

Față de dispozițiile art. 511 alin. (1) C. proc. civ., recurenta-revizuentă a menționat că decizia nr. 917/Ap din 6 iulie 2022 a Tribunalului Brașov, comunicată la 20 iulie 2022, nu cuprinde mențiunea "definitivă".

În acest sens, recurenta-revizuentă a criticat că instanța de revizuire a reținut că decizia nr. 917/Ap din 6 iulie 2022 este "definitivă", deși acest aspect nu i-a fost comunicat, motiv pentru care apreciază că a formulat în termen legal cererea de revizuire.

Printr-o altă critică a susținut că, în mod nelegal, nu au fost luate în considerare dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 6 și art. 511 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., față de care termenul legal de formulare a cererii de revizuire este de maxim un an de la data rămânerii definitive a deciziei nr. 917/Ap din 6 iulie 2022 a Tribunalului Brașov.

În drept, au fost invocate motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Cererea de recurs a fost comunicată intimaților la 22 și 23 mai 2023, conform dovezilor de la dosarul de recurs, însă aceștia nu au formulat întâmpinare.

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților, iar prin încheierea din 27 februarie 2024, completul de filtru a admis, în principiu, recursul declarat de revizuenta K. - succesoare a pârâtului G., împotriva sentinței civile nr. 1/F din 8 februarie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Brașov, secția civilă, reținându-se că susținerile recurentei se încadrează în motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate și prin raportare la dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Referitor la motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocat de recurentă ca temei de drept al recursului declarat, Înalta Curte reține că acesta vizează ipoteza când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, în condițiile în care ipotezele circumscrise acestui motiv se referă la situațiile în care instanța aplică un act normativ care nu este incident în pricina dedusă judecății, dă eficiență unei norme generale în condițiile existenței unei norme speciale aplicabile, dă o interpretare greșită textului de lege aplicabil în cauză.

În raport de aceste aspecte, Înalta Curte reține că dispozițiile legale enunțate nu sunt incidente în cauza în condițiile în care instanța de apel a analizat cu prioritate excepția tardivității cererii de revizuire reținând că potrivit dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună și se va socoti, în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., care este temeiul juridic al cererii formulate de revizuentă, de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.

Termenul de o lună are caracterul unui termen legal, imperativ și absolut, a cărui încălcare atrage sancțiunea decăderii părții din dreptul de a mai exercita calea de atac. Din această perspectivă, instanța de apel a constatat în mod legal că ultima hotărâre judecătorească a cărei anulare se solicită prin cererea de revizuire este sentința civilă nr. 135/03.02.2020, pronunțată de Judecătoria Zărnești, care a rămas definitivă la data de 12.07.2022, respectiv data la care a expirat termenul de exercitare a căii de atac împotriva deciziei civile nr. 917/Ap din 06.07.2022, Tribunalul Brașov, că data de 12.07.2022 este data la care această hotărâre judecătorească a rămas definitivă și marchează momentul de la care curge termenul de declarare a căii de atac extraordinare a revizuirii.

Cum dispozițiile art. 181 alin. (1) C. proc. civ., reglementează calculul termenelor procedurale, în mod legal a reținut instanța de apel că termenul de o lună pentru exercitarea căii de atac a revizuirii a început să curgă de la 12 iulie 2022 și s-a împlinit la 12 august 2022.

Or, în condițiile în care cererea de revizuire pentru contrarietate de hotărâri a fost formulată de revizuent la 06 ianuarie 2022, cu depășirea termenului de o lună, Înalta Curte reține că excepția tardivității este incidentă în cauză. Înalta Curte mai constată că în mod legal instanța de apel a reținut și statuările Curții Constituționale din Decizia nr. 366/2021 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 511 alin. (1) în pct. 8 din C. proc. civ., publicată în M. Of. nr. 722/22 iulie 2021 în sensul că, formularea și motivarea unei cereri de revizuire nu depind în mod direct de cunoașterea argumentării instanței care a stat la baza pronunțării hotărârii atacate, astfel că stabilirea momentului pronunțării ca început al termenului de introducere a revizuirii nu îngrădește accesul liber la justiție al revizuentului și nici dreptul său la un proces echitabil (par. 20-25)."

Cum din perspectiva celor expuse niciuna din susținerile recurentei nu se circumscriu dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte în temeiul art. 496 C. proc. civ., urmează a respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuenta K., succesoare a pârâtului G., împotriva sentinței civile nr. 1/F din 8 februarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuenta K., succesoare a pârâtului G., împotriva sentinței civile nr. 1/F din 8 februarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 aprilie 2024.