ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1144/2024

Ședința publică din data de 23 aprilie 2024

Analizând recursul în condițiile art. 499 C. proc. civ., în conformitate cu care în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte reține următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Alba sub dosar nr. x/2021, reclamanta A., în calitate de reprezentantă succesorală a mamei sale B., în contradictoriu cu pârâții Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, Instituția Prefectului Județului Alba, Instituția Prefectului Județului Iași, C. și D. a solicitat să se constate nulitatea absolută parțială a deciziei de compensare nr. 19442 din 28 martie 2018, emisă de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor pentru C., respectiv D., a hotărârii nr. 691 din 23 septembrie 2008, prin care Comisia Județeană Alba pentru reconstituirea dreptului de proprietate a validat pârâților C. și D. suprafața de 2,2761 ha teren și a hotărârii nr. 196 din 20 august 2000, prin care Comisia Județeană de Fond Funciar lași a validat paratului D. suprafața de 5,00 ha vie, UAT Cotnari.

Totodată, a solicitat instanței să pună în vedere Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor să suspende eliberarea titlurilor de plată și sistarea plăților acestor titluri până la soluționarea contestației.

În drept, a menționat că își întemeiază cererea pe dispozițiile Legii nr. 544/2004, Legea nr. 18/1991, Legea nr. 10/2001 și Legea nr. 165/2013.

Prin încheierea din 5 mai 2022, tribunalul a dispus disjungerea cererii formulate și formarea a două dosare noi, având ca obiect anularea hotărârii nr. 691 din 23 septembrie 2008, respectiv anularea hotărârii nr. 196 din 20 august 2000.

Prin sentința civilă nr. 2561 din 10 noiembrie 2022, Tribunalul Alba, secția I civilă a respins excepția tardivității și a admis excepția lipsei calității procesuale active, ambele invocate de pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, și a respins cererea formulată de reclamanta A. ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.

Prin decizia civilă nr. 2530 din 4 octombrie 2023, Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 2561 din 10 noiembrie 2022 a Tribunalului Alba, secția I civilă și a obligat-o pe apelantă să plătească intimatului D. suma de 1.000 RON, reprezentând cheltuieli de judecată în apel.

Împotriva deciziei civile nr. 2530 din 4 octombrie 2023 a Curții de Apel Alba Iulia, secția I civilă, reclamanta A. a formulat recurs, înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la 27 noiembrie 2023 și repartizat completului de filtru CF x.

În cauză nu a fost realizată procedura de filtru, data inițială a dosarului fiind ulterioară datei de 21 decembrie 2018, dată la care a intrat în vigoare Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, lege prin care au fost abrogate dispozițiile art. 493 C. proc. civ. referitoare la procedura de filtru.

La 5 februarie 2024 (plic fila x) și respectiv 12 februarie 2024 (plic fila x), intimatul-pârât D. a formulat întâmpinare, comunicată, solicitând respingerea recursului și menținerea deciziei recurate ca legală și temeinică.

La 16 februarie 2024, recurenta-reclamantă a formulat răspuns la întâmpinare, solicitând decăderea intimatului-pârât D. din dreptul de a propune probe și invoca excepții, susținând că întâmpinarea a fost depusă după împlinirea termenului.

La 22 martie 2024, intimata-pârâtă Comisia Națională pentru Compensarea Imbilelor a transmis note scrise, prin care a invocat inadmisibilitatea recursului prin raportare la dispozițiile art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. coroborate cu art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ. și art. 35 din Legea nr. 165/2013, din interpretarea cărora rezultă că decizia atacată este supusă numai căii de atac a apelului.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Examinând recursul în raport cu excepția inadmisibilității, a cărei analiză este prioritară raportat la aspectele de fond ale cererii, Înalta Curte constată următoarele:

Legalitatea căilor de atac, prevăzută expres de dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., presupune faptul că hotărârea judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de acesta.

Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție dispunând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora trebuie realizată în condițiile legii, cu respectarea acesteia.

Înalta Curte reține că potrivit dispozițiilor art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ., "nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului".

De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., "sunt hotărâri definitive cele date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs."

Obiectul recursului declarat în cauză este decizia nr. 2530 din 4 octombrie 2023, prin care Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 2561 din 10 noiembrie 2022 a Tribunalului Alba, secția I civilă, prin care acțiunea formulată de reclamantă a fost respinsă ca fiind formulată de o persoană care nu are calitate procesuală activă.

Raportat la obiectul litigiului pendinte, Înalta Curte reține că sunt incidente prevederile art. 35 din Legea nr. 165/2013, care stipulează astfel:,,(1) Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 și 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul entității, în termen de 30 de zile de la data comunicării.

(2) În cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute la art. 33 și 34, persoana care se consideră îndreptățită se poate adresa instanței judecătorești prevăzute la alin. (1) în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluționarea cererilor.

(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), instanța judecătorească se pronunță asupra existenței și întinderii dreptului de proprietate și dispune restituirea în natură sau, după caz, acordarea de măsuri reparatorii în condițiile prezentei legi.

(4) Hotărârile judecătorești pronunțate potrivit alin. (3) sunt supuse numai apelului.

(5) Cererile sau acțiunile în justiție formulate în temeiul alin. (1) și (2) sunt scutite de taxa judiciară de timbru."

Prin urmare, raportat la obiectul cauzei, Înalta Curte reține că, potrivit dispozițiilor art. 35 din Legea nr. 165/2013, sentința civilă nr. 2561 din 10 noiembrie 2022 a Tribunalului Alba, secția I civilă este supusă numai apelului, a cărui soluționare intră în competența curții de apel.

Din perspectiva prevederilor legale enunțate, se constată că decizia recurată este definitivă, nefiind supusă prin lege cenzurii căii de atac a recursului, întrucât este pronunțată în soluționarea unui apel declarat împotriva unei hotărâri supuse numai apelului, motiv pentru care, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge recursul ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei nr. 2530 din 4 octombrie 2023 a Curții de Apel Alba Iulia, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 aprilie 2024.