ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1137/2024

Ședința publică din data de 23 aprilie 2024

Deliberând, asupra recursului reține următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin sentința civilă nr. 224 din 23 martie 2021, Judecătoria Moreni a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei și a respins cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta B., ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Prin decizia civilă nr. 695 din 2 noiembrie 2022, Tribunalul Dâmbovița a admis excepția perimării cererii de apel, invocată din oficiu, a constatat perimarea cererii de apel, a păstrat hotărârea judecătorească atacată și a respins cererea de repunere pe rol formulată de apelanta reclamantă în vederea continuării judecății.

Împotriva acestei decizii, a declarat recurs reclamanta A., acesta fiind înregistrat pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția I civilă.

Prin încheierea din 21 februarie 2023, curtea de apel a suspendat judecarea recursului, în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Prin decizia civilă nr. 323 din 14 noiembrie 2023, Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă a admis excepția perimării, invocată din oficiu, și a constatat perimată cererea de recurs formulată de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei civile nr. 695 din 2 noiembrie 2022, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimata-pârâtă B..

Împotriva deciziei civile nr. 323 din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Ploiești, secția I civilă a declarat recurs reclamanta A..

Recurenta-reclamantă a arătat că decizia recurată este ilegală și nedreaptă, acțiunea pentru recuperarea datoriilor fiind respinsă pentru lipsa calității procesuale pasive a copilului moștenitor, soluție care a condus la prejudicierea asociației.

De asemenea, a învederat că urmărea obținerea unei hotărâri corecte, prin care să recupereze datoriile, iar nu ca instanța să invoce din oficiu perimarea.

În drept, a indicat prevederile art. 488 C. proc. civ.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând cu prioritate excepția nulității recursului, invocată din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată pentru considerentele ce urmează a fi expuse:

În litigiul pendinte, reclamanta a declarat recurs împotriva deciziei civile nr. 323 din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Ploiești, secția I civilă, prin care curtea de apel a constatat perimat recursul declarat de aceeași parte împotriva deciziei civile nr. 695 din 2 noiembrie 2022 a Tribunalului Dâmbovița.

În conformitate cu dispozițiile art. 416 C. proc. civ., "Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni."

Hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare, potrivit art. 421 alin. (2) C. proc. civ.

Așadar, controlul legalității unei astfel de hotărâri în calea de atac a recursului este limitat la verificarea respectării condițiilor pentru constatarea perimării, iar motivele de recurs trebuie să se raporteze la considerentele acesteia și să combată soluția, prin expunerea unui raționament juridic contrar.

În conformitate cu prevederile art. 483 alin. (3) C. proc. civ., recursul urmărește să supună instanței competente examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Potrivit art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3), iar, potrivit alin. (2) al aceluiași articol, sancțiunea nulității intervine și în cazul în care în motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.

De asemenea, motivarea recursului conform exigențelor prevăzute de lege presupune ca în cuprinsul motivelor de recurs să fie expusă o argumentare juridică a nelegalității hotărârii atacate, prin indicarea dispozițiilor legale pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță.

În cuprinsul cererii de recurs, Înalta Curte constată că recurenta și-a expus nemulțumirea față imposibilitatea recuperării creanței reclamante prin cererea de chemare în judecată, constând în cotele de întreținere și penalitățile de întârziere, ceea ce a îngreunat situația sa financiară, fără a prezenta critici de nelegalitate în ceea ce privește perimarea cererii de recurs cu care a fost învestită curtea de apel.

Întrucât obiectul recursului îl constituie decizia dată de curtea de apel, cererea de recurs trebuie să cuprindă critici pertinente, fiind necesar ca motivele de recurs să se circumscrie ipotezelor prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. și, în același timp, să se raporteze la considerentele hotărârii atacate, pentru ca instanța învestită cu judecarea recursului să poată exercita un control judiciar efectiv.

Or, recurenta-reclamantă nu a formulat nicio critică care să privească soluția de perimare și/sau raționamentul logico-juridic care a stat la baza pronunțării acesteia, memoriul de recurs conținând doar prezentarea unor aspecte de fapt, care nu pun în discuție legalitatea deciziei recurate, ci relevă insatisfacția părții față de soluția pronunțată de Judecătoria Moreni, cererea de chemare în judecată fiind respinsă ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. O atare atitudine procesuală ignoră faptul că, prin intermediul căii extraordinare de atac a recursului, partea interesată nu poate invoca orice fel de nemulțumiri, ci doar pe acelea care îmbracă forma unor aspecte de nelegalitate, în conformitate cu prevederile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse, reținând că în cauză nu este posibilă încadrarea criticilor în motivele de recurs, în condițiile dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., constatând că nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi invocate din oficiu, Înalta Curte urmează a aplica sancțiunea expres prevăzută de art. 489 alin. (2) C. proc. civ., respectiv anularea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei nr. 323 din 14 noiembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 aprilie 2024.