ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 17.04.2024

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1103/2024

HOTĂRÂRE
17.04.2024
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1103/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 17 aprilie 2024

Asupra conflictului negativ de competență, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Deva la data de 05.04.2023, sub nr. x/2023, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții B., C., D., E. și F., a solicitat instanței să dispună dezbaterea succesiunii defunctei G., decedată la data de 15 septembrie 2012, asupra cotei de 1/8 din apartamentul situat în Deva, str. x, jud. Hunedoara; să constate că moștenitorii defunctei sunt pârâții C., D. și E. în calitate de descendență în cotă de 3/4 parte, precum și F., în calitate de soț supraviețuitor în cota de 1/4 parte; să dispună ieșirea din indiviziune cu privire la același apartament, prin atribuire în favoarea reclamantei, cu obligarea acesteia la plata unei sulte în favoarea pârâților; să se dispună înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară în cota de 1/1 parte; să fie obligați pârâții la plata cheltuielilor de judecată.

2.1. Prin sentința nr. 1418/2023 din 09 octombrie 2023, Judecătoria Deva a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc .

Instanța a reținut incidența în cauză a dispozițiilor art. 118 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora cererile în materie de moștenire, până la ieșirea din indiviziune, sunt de competența exclusivă a instanței celui din urmă domiciliu al defunctului.

Reținând că, astfel cum rezultă din certificatul de deces depus la dosar, ultimul domiciliu al defunctei G. se află în Câmpulung Moldovenesc, str. x, jud. Suceava, deci în circumscripția teritoriala a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, a apreciat că acestei din urmă instanțe îi revine competența teritorială de soluționare a cauzei raportat la prevederile legale mai sus menționate.

2.2. Prin sentința civilă nr. 121 din 06 februarie 2024, Judecătoria Câmpulung Moldovenesc a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Deva. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării acestui conflict.

Această instanță a reținut că reclamanta A. a promovat o acțiune în materie de moștenire, care conține două capete principale de cerere, și anume: primul, cel prin care se dorește dezbaterea succesiunii defunctei G., decedată la data de 15 septembrie 2013, prin care să se stabilească calitatea de moștenitori ai pârâților C., D. și E. după defuncta în cauză (scopul formulării acestui capăt principal de cerere fiind acela de a conferi legitimare procesuală pasivă celor trei pârâți); cel de al doilea capăt principal de cerere privește sistarea stării de indiviziune asupra unui imobil apartament situat în mun. Deva, indiviziune care rezultă din succesiunea defuncților H. și I..

Astfel fiind, a apreciat că ambele capete de cerere fac parte din categoria cererilor privitoare la moștenire, prevăzute de art. 118 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., iar competența teritorială în soluționarea unor astfel de cereri se realizează în raport cu ultimul domiciliu al defunctului.

Cum pentru primul capăt de cerere ultimul domiciliu al defunctei G. a fost în municipiului Câmpulung Moldovenesc, iar în privința celui de-al doilea capăt principal de cerere, ultimul domiciliu al defuncților H. și I. a fost în mun. Deva, față de dispozițiile art. 118 alin. (2) C. proc. civ., instanța a constatat că atât Judecătoria Deva, cât și Judecătoria Câmpulung Moldovenesc sunt competente teritorial să soluționeze prezenta cauză.

Apreciindu-se că cele două instanțe sunt deopotrivă competente teritorial, s-a reținut aplicabilitatea dispozițiilor art. 116 C. proc. civ., potrivit cărora reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente. Cum reclamanta a înțeles să aleagă Judecătoria Deva, instanță competentă teritorial în raport cu dispozițiile mai sus enunțate rămâne Judecătoria Deva.

Constatând că a fost legal sesizată cu soluționarea prezentului conflict negativ de competență, în raport cu art. 135 alin. (1) coroborat cu art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Reclamanta a învestit Judecătoria Deva cu o cerere privitoare la moștenire, în înțelesul art. 118 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., solicitând instanței să constată că este deschisă succesiunea după sora sa, defuncta G., decedată în data de 15 septembrie 2012, că în masa succesorală intră cota de 1/8 din apartamentul situat în Deva, str. x, jud. Hunedoara, iar moștenitori ai defunctei sunt pârâții C., D. și E. în calitate de descendenți, în cotă de 3/4 parte, precum și F., în calitate de soț supraviețuitor, în cota de 1/4 parte. Totodată, reclamanta a solicitat să se dispună ieșirea din indiviziune cu privire la imobilul apartament, prin atribuire în natură în favoarea sa, cu obligare la plata unei sulte către pârâți, corespunzătoare mărimii cotelor de moștenire; să se dispună înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară în cota de 1/1 parte; să fie obligați pârâții la plata cheltuielilor de judecată.

În motivele cererii, reclamanta arată că este sora defunctei G., precum și a pârâtei B., toate trei dobândind în indiviziune imobilul apartament situat în Deva, jud. Hunedoara, prin moștenire de la părinții decedați anterior, H. și I.. Întrucât a intervenit decesul surorii sale G., dorește sistarea stării de indiviziune succesorală, așa încât a înțeles să îi cheme în judecată pe moștenitorii acesteia, pentru dezbaterea succesiunii după această defunctă și încetarea stării de indiviziune, pe cale judiciară.

Înalta Curte reține că înscrisurile probatorii existente la dosarul cauzei fac dovada împrejurării că ultimul domiciliu al defunctei G. a fost în Câmpulung Moldovenesc, jud. Suceava(p.36, p.91 dosar).

Totodată, este probat faptul că succesiunea după defuncții părinți H. și I., cu ultimul domiciliu în mun. Deva (p.14 dosar), a fost dezbătută în procedura notarială, fiind emis în acest sens certificatul de moștenitor nr. x din 21 noiembrie 2022, de către Biroul notarului public J.(p.14 dosar).

Prin urmare, demersul judiciar al reclamantei are drept scop dezbaterea judiciară a succesiunii după sora sa, defuncta G., stabilirea calității de moștenitori, a cotelor de moștenire și a compunerii masei succesorale, prin includerea cotei de 1/8 din apartamentul situat în Deva, str. x, jud. Hunedoara, dobândită prin moștenire de la părinți; prin aceeași acțiune, se urmărește și sistarea stării de indiviziune succesorală.

Or, în raport cu art. 118 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a cărui ipoteză se verifică în prezenta cauză, în materie de moștenire, până la ieșirea din indiviziune, astfel de cereri sunt de competența exclusivă a instanței în circumscripția căreia se află cel din urmă domiciliu al defunctului.

Din cuprinsul art. 118 alin. (1) C. proc. civ., rezultă că textul normativ reglementează o competență teritorială exclusivă în materie de moștenire și are aplicare în ipoteza unei moșteniri singulare.

Pentru ipoteza moștenirilor succesive, care se dezbat deodată, devin incidente dispozițiile alin. (2) al art. 118 C. proc. civ., cele care conferă competență exclusivă instanței ultimului domiciliu al oricăruia dintre defuncți. Este, astfel, consacrată implicit o variantă specifică de competență teritorială alternativă în materia cererilor privitoare la moștenire, singura în care reclamantul are posibilitatea de a alege între mai multe instanțe deopotrivă competente, potrivit dispoziției-cadru reprezentată de art. 116 C. proc. civ.

Totodată, analiza textului normativ anterior evocat pune în evidență că regulile amintite sunt susceptibile de aplicare până la ieșirea din indiviziune, până când partajul a rămas definitiv. Așa fiind, instanța determinată a fi competentă teritorial să soluționeze cererile în materie de moștenire, potrivit art. 118 C. proc. civ., este competentă să soluționeze și litigiile între moștenitori având ca obiect ieșirea din indiviziune asupra masei succesorale, printr-o prorogare legală de competență; rămâne, astfel, fără relevanță juridică, sub aspectul analizat, faptul că în masa succesorală sunt încorporate imobile care nu se află în raza instanței ultimului domiciliu al defunctului, iar în concursul între dispozițiile art. 117 și art. 118 C. proc. civ. se vor aplica prevederile art. 118 C. proc. civ.

În concluzie, în prezentul proces, suntem în ipoteza unei moșteniri singulare și nu în aceea a moștenirilor succesive, ceea ce se solicită fiind dezbaterea succesiunii după defuncta G., în condițiile în care succesiunea după părinții decedați a fost dezbătută în procedura notarială. Prin urmare, competența este una teritorială exclusivă, care exclude posibilitatea reclamantului de opțiune, instanța competentă exclusiv, sub aspect teritorial, fiind aceea în circumscripția căreia se află cel din urmă domiciliu al defunctei, respectiv Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, potrivit art. 118 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. Mai mult, aceeași instanță este competentă să soluționeze și cererea având ca obiect sistarea indiviziunii succesorale, fiind lipsită de relevanță, sub aspectul determinării competenței teritoriale, în circumstanțele date ale cauzei, împrejurarea că starea de indiviziune provine din succesiunea după părinții decedați. Împărțeala bunurilor indivize realizându-se în cadrul acțiunii care vizează dezbaterea succesiunii după defuncta G., o moștenire singulară, instanța competentă exclusiv să soluționeze cererea privitoare la moștenire este cea care are competența exclusivă de a soluționa și ieșirea din indiviziune.

Pentru toate cele ce preced, Înalta Curte va stabili că este competentă să soluționeze acțiunea civilă exercitată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții B., C., D., E. și F., având ca obiect dezbatere succesiune și sistare indiviziunii succesorale, Judecătoria Câmpulung Moldovenesc.

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 17 aprilie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2024-11-19
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2558/2024
Ședința publică din data de 19 noiembrie 2024 Asupra conflictului negativ, constată următoarele: I. Cererea: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 25 noiembrie 2022 pe rolul Judecătoriei Moinești, reclamanta A. a chemat în jud
ÎCCJ 2024-06-19
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1709/2024
Ședința publică din data de 19 iunie 2024 După deliberare, asupra conflictului negativ de competență: I. Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Novaci, în data de 12 iulie 2022, sub nr. x/2022, reclamantul A.
ÎCCJ 2024-02-06
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 267/2024
reale imobiliare se introduc numai la instanța în a cărei circumscripție se află situat imobilul. 2.2 Învestită cu soluționarea cauzei prin declinare de competență, prin sentința nr. 14379 din 4 octombrie 2023, Judecătoria Sectorului 4 Bucu
ÎCCJ 2023-06-13
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1126/2023
Ședința publică din data de 13 iunie 2023 Deliberând asupra conflictului negativ de competență: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată la Judecătoria Bârlad sub numărul x/2022 din data
ÎCCJ 2023-09-28
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1473/2023
Ședința publică din data de 28 septembrie 2023 Asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Brașov la data de 28.09.2021, as
Sursă