ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 110/2024

Ședința publică din data de 18 ianuarie 2024

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj la data de 05.09.2022, sub nr. x/2022, reclamantul A. a chemat în judecată pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, solicitând instanței ca, prin sentința ce se va pronunța, să se dispună obligarea pârâtului la plata penalităților de întârziere pentru perioada 24.07.-24.10.2019, având în vedere încheierea nr. 1510/01.03.2019 dată în dosarul nr. x/2018.

Prin sentința nr. 325 din 06.12.2022, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr. x/2022 s-a respins acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor reprezentat de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Gorj.

Împotriva acestei sentințe civile, reclamantul a formulat apel.

Prin decizia civilă nr. 131 din 29 martie 2023, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă a respins apelul promovat de către reclamant, ca nefondat.

Împotriva acestei decizii civile, la 6 iunie 2023, reclamantul a declarat recurs, prin care a prezentat situația de fapt ce a generat litigiul, fără a aduce critici deciziei recurate și fără a invoca motive de casare dintre cele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din C. proc. civ.

În ședința publică din 18 ianuarie 2024, Înalta Curte a invocat excepția nulității recursului, în temeiul art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând, cu prioritate, excepția nulității recursului, în conformitate cu art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte o va admite și va anula recursul, pentru următoarele considerente de drept:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat. De asemenea, potrivit art. 488 C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute la pct. 1-8 din acest text legal.

Potrivit prevederilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., recursul este nul dacă motivele invocate nu se încadrează în cazurile de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Interpretarea acestor prevederi legale impune, totodată, și concluzia că cerința motivării recursului implică, în mod necesar, ca recurentul să formuleze critici de nelegalitate prin raportare directă la soluția și motivele cuprinse în hotărârea recurată. Prin urmare, cererea de recurs trebuie să se constituie într-o critică pertinentă a hotărârii atacate, fiind necesar ca motivele de recurs să aibă corespondent în acelea prevăzute de art. 488 din C. proc. civ. și, în același timp, să se raporteze la ceea ce s-a statuat prin hotărârea recurată pentru ca instanța învestită cu judecarea recursului să poată exercita un control judiciar eficient.

Când motivele de fapt ale recursului nu satisfac aceste exigențe, referindu-se la aspecte străine de soluția dispusă prin hotărârea recurată și de considerentele care susțin în mod necesar această soluție, trebuie considerat că cerința motivării recursului nu este îndeplinită, acesta fiind lovit de nulitate.

Înalta Curte constată că, deși formal încadrat în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., prevederi legale care au în vedere situația în care hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material, recurentul nu a formulat, în concret, critici de nelegalitate subsumabile motivului de casare invocat.

În realitate, memoriul de recurs se bazează pe susțineri străine de hotărârea recurată, fără a se arăta, în concret, modalitatea în care instanța care a soluționat cererea de apel a aplicat greșit normele de drept material și care sunt acestea.

Analizând apelul cu care a fost învestită, instanța a constatat caracterul nefondat al acestuia ca urmare a validării considerentelor sentinței apelate.

În esență, instanța de apel a reținut că în cauză nu este aplicabil art. 52 alin. (3) din Constituția României și nici art. 96 din Legea nr. 303/2004, întrucât încheierea civilă nr. 4609/2021 pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu în dosarul x/2021, prin care a fost respinsă cererea reclamantului (creditor în dosarul de executare silită nr. x/2018 al BEJ B.) formulată în contradictoriu cu pârâta Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. (debitor al obligației de a întocmi o nouă documentație cadastrală pentru imobilul situat în com Cîlnic, jude Gorj, cu nr. cadastral x, instituită prin titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 5895/2016 pronunțată în dosarul x/2015, pusă în executare în dosarul execuțional nr. x/2018 al BEJ B.) având ca obiect stabilirea sumei definitive datorate cu titlu de penalități începând cu data de 24.07.2019, în temeiul dispozițiilor art. 906 alin. (4) C. proc. civ., nu este contrară legii. În continuare, instanța de apel a reținut că, prin încheierea pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu, ca instanță de executare, nr. 4609/2021, invocată ca reprezentând eroarea judiciară, instanța a analizat conflictul de drept intertemporal generat de intrarea în vigoare a unei legi modificatoare a C. proc. civ., pe parcursul derulării executării silite ce face obiectul dosarului execuțional nr. x/2018 al BEJ B. și a concluzionat că legea care guvernează executarea silită este reprezentată de prevederile C. proc. civ. republicat, cu modificările și completările aduse prin Legea 138/2014, O.U.G. nr. 1/2016 și Legea 17/2017, dată fiind data demarării executării silite, 05 martie 2018.

Or, în cauza dedusă judecății, recurentul nu a criticat soluția adoptată de instanța de apel și nu a adus argumente în sprijinul demonstrării unei eventuale aplicări greșite a legii, menționând aspecte de ordin factual, respectiv împrejurarea că deține un titlu executoriu și o încheiere (nr. 1510/01.03.2019) prin care debitorul său era obligat să execute titlul executoriu sub sancțiunea plății unor penalități în caz de neconformare, că debitorul a recunoscut neexecutarea, iar ca urmare a respingerii apelului a fost încălcat art. 703 alin. (1) punctul 1 din C. proc. civ. (text de lege care reglementează încetarea executării silite ca urmare a realizării integrale a obligației prevăzute în titlul executoriu, a cheltuielilor de executare și a oricăror alte sume datorate potrivit legii) și art. 6 alin. (6) din C. civ. (prevedere legală ce reglementează aplicarea în timp a legii civile), texte de lege neaplicabile în cauză față de obiectul pretenției deduse judecății.

Prin urmare, criticile aduse deciziei civile nr. 131 din 29 martie 2023 a Curții de Apel Craiova sunt străine dezlegărilor date de instanța de apel, astfel că sunt incidente dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

O astfel de modalitate de redactare a memoriului de recurs nu se circumscrie exigențelor art. 488 C. proc. civ., care presupun ca, în calea de atac a recursului, să fie deduse judecății critici de nelegalitate împotriva dezlegărilor instanței de apel.

Prin urmare, cum calea de atac a recursului este un mijloc procedural prin care se realizează un examen al hotărârii recurate sub aspectul legalității acesteia, o atare analiză nu se poate realiza în lipsa indicării și dezvoltării unor motive de nelegalitate, grefate pe considerentele deciziei atacate, dintre cele prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., obligație care revine, sub sancțiunea nulității, titularului căii de atac promovate.

Așa fiind, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) raportat la art. 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3) din același cod, precum și al prevederilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., va admite excepția nulității recursului declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 131 din 29 martie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, și va anula recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția nulității recursului, invocată din oficiu.

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 131 din 29 martie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 ianuarie 2024.