ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 105/2024

Ședința publică din data de 18 ianuarie 2024

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța, secția I civilă, la data de 17.03.2021, sub nr. x/2021, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice - prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Constanța, solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 500.000 RON reprezentând daune morale, a sumei de 5.000 RON reprezentând cheltuieli de judecată pe care reclamantul pretinde că le-a suportat în alte cauze, precum și restituirea sumei de 300 RON reprezentând cheltuieli judiciare stabilite de Înalta Curte în altă cauză. Reclamantul a precizat prin acțiune că aceste pretenții sunt solicitate în condițiile răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 1357 C. civ.

Prin sentința civilă nr. 529 din data de 18.02.2022, pronunțată de Tribunalul Constanța, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, ca nefondată.

Împotriva acestei sentințe civile, reclamantul a formulat apel.

Prin decizia civilă nr. 59/C din 27 februarie 2023, Curtea de Apel Constanța, secția I civilă a respins, ca nefondat, apelul promovat de reclamantul A..

Împotriva acestei decizii civile, la 6 aprilie 2023, reclamantul a declarat recurs, prin care a invocat incidența cazului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) punctele 5, 6 și 8 din C. proc. civ., prezentând, pe larg, situația de fapt și exprimându-și nemulțumirea în legătură cu considerentele reținute de instanța de apel.

În ședința publică din 18 ianuarie 2024, Înalta Curte a invocat excepția nulității recursului, în temeiul art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.

Analizând, cu prioritate, excepția nulității recursului, în conformitate cu art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte o va admite și va anula recursul, pentru următoarele considerente de drept:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat. De asemenea, potrivit art. 488 C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute la pct. 1-8 din acest text legal.

Potrivit prevederilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., recursul este nul dacă motivele invocate nu se încadrează în cazurile de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Interpretarea acestor prevederi legale impune, totodată, și concluzia că cerința motivării recursului implică, în mod necesar, ca recurentul să formuleze critici de nelegalitate prin raportare directă la soluția și motivele cuprinse în hotărârea recurată. Prin urmare, cererea de recurs trebuie să se constituie într-o critică pertinentă a hotărârii atacate, fiind necesar ca motivele de recurs să aibă corespondent în acelea prevăzute de art. 488 din C. proc. civ. și, în același timp, să se raporteze la ceea ce s-a statuat prin hotărârea recurată pentru ca instanța învestită cu judecarea recursului să poată exercita un control judiciar eficient.

Recurentul-reclamant a invocat motivele de casare reglementate de dispozițiile art. 488 alin. (1) punctele 5, 6 și 8din C. proc. civ.

Potrivit art. 488 alin. (1) punctul 5 din C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere când instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității.

Cercetând memoriul de recurs se constată că recurentul nu a arătat care sunt regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității hotărârii pronunțate, invocând în mod formal prevederile acestui text de lege, astfel că instanța de recurs nu poate proceda la verificarea nelegalității deciziei recurate.

În ceea ce privește motivul de recurs reglementat de art. 488 alin. (1) punctul 6 C. proc. civ., Înalta Curte reține, de asemenea, împrejurarea nedezvoltării în memoriul de recurs a unor critici de nelegalitate din perspectiva acestui caz de casare.

Art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. consacră trei ipoteze care conduc la casarea unei hotărâri din perspectiva nemotivării ori a motivării necorespunzătoare a acesteia și, anume, lipsa oricărei motivări, situația în care motivarea conține considerente străine de natura și obiectul litigiului, precum și situația în care motivarea cuprinde motive care sunt contradictorii.

Concluzia ce se desprinde din analiza memoriului de recurs este că recurentul a invocat, de asemenea, pur formal acest motiv de casare, nearătând care dintre cele trei ipoteze sunt incidente în cauză și care sunt motivele care să afecteze decizia recurată de viciul nemotivării sau al contradictorialității.

Ultimul motiv de casare invocat de către recurent se circumscrie dispozițiilor art. 488 alin. (1) punctul 8 din C. proc. civ., potrivit cărora hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.

Prin decizia civilă nr. 59/C din 27 februarie 2023, Curtea de Apel Constanța, secția I civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de către reclamant, reținând, în esență, faptul că angajarea răspunderii Statului pentru fapte ilicite ale organelor judiciare nu se poate face decât în condițiile art. 96 din Legea nr. 303/2004, iar temeiul de drept al cererii introductive de instanță, astfel cum a fost precizat de acesta la termenul din data de 4 februarie 2022, este răspunderea civilă delictuală reglementată de dispozițiile C. civ.

Or, ținută de limitele învestirii sale, instanța a analizat, având în vedere efectul devolutiv al apelului, motivele de apel invocate, reținând că răspunderea patrimonială a Statului poate fi atrasă în condițiile art. 96 din Legea nr. 303/2004 (normă specială) și că, în ceea ce privește cheltuielile de judecată, acestea nu pot fi solicitate în temeiul răspunderii civile delictuale, în condițiile existenței unor norme speciale ce reglementează recuperarea cheltuielilor de judecată avansate în procesul penal finalizat cu achitare (art. 276 alin. (6) C. proc. pen. și art. 453 din C. proc. civ.).

Din dezvoltarea criticilor rezultă nemulțumirea reclamantului față de soluția dispusă în cauză, însă nu și dezvoltarea unor veritabile motive din care să reiasă că instanța de apel a încălcat sau a aplicat greșit dispozițiile legale.

Afirmații precum "Ba da onorată instanță, nu am elocința (n.n. elocvența) dumneavoastră în drept, dar dreptul este o știință socială, parchetul este o persoană juridică de drept public, cu atribuții extrem de clare stabilite prin lege, iar trimiterea în judecată timp de aproape patru ani, împrejurare în care am pierdut o avere este o faptă mult mai gravă decât dacă eram arestat, situație în care mă încadram în ipotezele prevăzute de art. 538-539 C. proc. pen..", sau precum "Înțeleg astfel că deși în dosarul penal x/2017 nu au existat probe, rechizitoriul a fost întocmit abuziv, ori această atitudine este o blasfemie la adresa științei dreptului și a sângelui vărsat pentru libertate și democrație în decembrie 1989" sau "am dreptul să vă întreb onorată instanță de ce nu a existat o presupunere rezonabilă de achitare și de ce trebuia să fim târâți într-un proces lugubru timp de 4 ani la care se adaugă doi ani în prezenta cauză" nu satisfac cerința motivării recursului și încadrării criticilor în cazurile de nelegalitate reglementate de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.

În consecință, în baza art. 496 alin. (1), coroborat cu art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția nulității, invocată din oficiu la termenul din 18 ianuarie 2024, și va anula recursul.

Având în vedere soluția dispusă în cauză, în temeiul art. 453 din C. proc. civ., cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de reclamantul A. urmează a fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția nulității recursului, invocată de intimatul-pârât Statul Român, prin Ministerul Finanțelor.

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 59C din 27 februarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 ianuarie 2024.