ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 11.04.2024

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1033/2024

HOTĂRÂRE
11.04.2024
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1033/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 11 aprilie 2024

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele aspecte relevante:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Alba (ca urmare a declinării competenței materiale de către Judecătoria Aiud, prin sentința civilă nr. 1619 din 8 noiembrie 2019), astfel cum a fost restrânsă, reclamantul A. a solicitat obligarea, în solidar, a pârâților Statul Român, prin Ministerul Finanțelor, reprezentat de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Alba, și Penitenciarul Aiud la plata daunelor morale în cuantum de 250.000 euro.

Prin sentința civilă nr. 877 din 1 iulie 2020, Tribunalul Alba a respins excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată prin întâmpinare de pârâtul Statul Român, prin Ministrul Finanțelor, a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune, invocată de pârâtul Penitenciarul Aiud prin întâmpinare, și a respins cererea de chemare în judecată ca prescrisă.

Împotriva acestei sentințe civile, a declarat apel reclamantul.

Prin decizia civilă nr. 1546 din 17 mai 2023, Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă a respins, ca tardiv, apelul declarat de către reclamant.

Împotriva acestei decizii civile, la 14 iunie 2023, a declarat recurs reclamantul, prin care a învederat că instanțele judecătorești au recunoscut că i-au fost încălcate mai multe drepturi, altele decât cele invocate, și că, nefiind informat, nu a putut să solicite la timp acordarea acelor drepturi.

Prin întâmpinările depuse la dosar, intimații-pârâți au invocat excepția nulității recursului, în temeiul dispozițiilor art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., iar, în subsidiar, au solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Prin raportul întocmit la 19 februarie 2024, s-a reținut că decizia instanței de apel este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, că recursul este scutit de plata taxei de timbru și că este formulat în termen, completul de filtru urmând a aprecia asupra încadrării criticilor în motivele prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., inclusiv cu privire la excepția nulității recursului, invocată prin întâmpinări.

În condițiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., raportul a fost analizat în completul de filtru și a fost comunicat părților, pentru a depune punct de vedere. La 26 martie 2024, recurentul-reclamant a depus punct de vedere la raport.

Având a soluționa cu prioritate, conform dispozițiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția nulității recursului, invocată de către intimații-pârâți prin întâmpinări, Înalta Curte o va admite și va constata nul recursul, pentru următoarele considerente de drept:

Din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 483 alin. (3) și ale art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., rezultă că recursul este calea extraordinară de atac, de reformare, prin care hotărârea este supusă controlului judiciar numai prin prisma conformității sale cu regulile de drept material și/sau procesual aplicabile.

Cu alte cuvinte, în recurs se exercită strict un control de legalitate al hotărârii, prin raportare la motivele de casare prevăzute, în mod expres și limitativ, la art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din C. proc. civ.. Scopul recursului transcede, așadar, interesului particular și constă în asigurarea unui cadru juridic coerent și unitar, printr-o interpretare și aplicare uniformă a legii materiale și/sau procesuale.

Din această perspectivă, motivarea căii de atac a recursului presupune invocarea și argumentarea unor critici de nelegalitate care, pe de o parte, trebuie să privească soluția pronunțată de către instanța de apel, iar, pe de altă parte, trebuie să se circumscrie motivelor prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din C. proc. civ.

În cauză, se constată că memoriul de recurs nu respectă aceste exigențe legale, întrucât recurentul-reclamant nu formulează nicio critică care să privească soluția instanței de apel și/sau raționamentul juridic ce a stat la baza pronunțării acesteia.

Astfel, deși prin decizia civilă recurată s-a respins, ca tardiv, apelul declarat împotriva sentinței civile nr. 877/2020 pronunțate de Tribunalul Alba, totuși recurentul-reclamant nu critică această soluție, ci se rezumă a susține că "instanțele judecătorești au recunoscut că i-au fost încălcate mai multe drepturi, altele decât cele invocate, și că, nefiind informat, nu a putut să solicite la timp acordarea acelor drepturi". O atare atitudine procesuală ignoră faptul că, prin intermediul căii extraordinare de atac a recursului, nu pot fi invocate orice fel de nemulțumiri, ci doar acelea care privesc decizia civilă recurată și care trebuie să îmbrace forma unor aspecte de nelegalitate, în conformitate cu dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din C. proc. civ.

În absența unor argumente care să reflecte critici privitoare la decizia pronunțată în apel, instanța de recurs nu poate decela aspectele de nelegalitate pe care partea recurentă urmărește a le invoca și nici dacă acestea se pot circumscrie motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din C. proc. civ., context în care intervine sancțiunea nulității recursului, conform art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., astfel cum corect au invocat ambii intimați-pârâți prin întâmpinări.

Față de aceste considerente, în baza art. 496 alin. (1) coroborat cu art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția nulității, invocată de către intimații-pârâți prin întâmpinări, și va constata nul recursul.

Admite excepția nulității recursului, invocată prin întâmpinare.

Constată nul recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 1546/2023 din 17 mai 2023, pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia, secția I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 aprilie 2024.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2020-02-25
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 528/2020
. A fost admisă excepția prescripției dreptului la acțiune pentru pretențiile aferente perioadei anterioare datei de 22 martie 2014. A fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin
ÎCCJ 2023-11-15
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2144/2023
Ședința publică din data de 15 noiembrie 2023 Deliberând asupra recursului declarat în cauză, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Mu
ÎCCJ 2021-11-24
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2600/2021
u cu pârâtul Ministerul Administrației și Internelor, prin Penitenciarul Aiud; a respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamant, în contradictoriu cu Penitenciarul Gherla. 3. Judecata în apel. Prin decizia civilă nr. 121 din 13 f
ÎCCJ 2024-11-28
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2735/2024
După deliberare, asupra cauzei de față, reține următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată la data de 23 mai 2022, pe rolul Tribunalului Sibiu – Secția civilă, sub nr. x/241/2021, declin
ÎCCJ 2024-02-15
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 458/2024
Ședința publică din data de 15 februarie 2024 Deliberând asupra recursului declarat în cauză, reține următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași la data de 19.
Sursă