CASE OF VEYİSOĞLU v. TURKEY

Reclamantul s-a născut în 1978 și trăiește la Istanbul. La momentul evenimentelor, reclamantul a fost un caporal în Comandoul Muntei Hakkari Brigadă a Forțelor Terene Turce. La 29 ianuarie 2002, brigadierul general (tuğgeneral) a depus o acuzație împotriva reclamantului la Tribunalul Militar de Disciplina Hakkari care a fost atașat la Muntele Hakkari și Brigadă Comando. El a acuzat reclamantul de insultarea subordonaților săi, de a ascunde în mod deliberat adevărul de la superiorii săi și de a da ordine abuzive subordonaților săi care nu se referă la serviciul militar. În special, reclamantul a fost acuzat de obligarea subordonaților săi de a face patul său, sau de a face cumpărăturile sale personale și rufele sale. La 6 februarie 2002, Curtea de Disciplina Militară Hakkari, care a fost compusă dintr-un major (binbașı), un căpitan (yüzbașı) și un sergent major (bașçavuș), a declarat reclamantul vinovat ca fiind acuzat și condamnat la „arestarea locală” pentru 110 de zile. La 19 februarie 2002, reclamantul a apelat. La 5 martie 2002, Curtea Van Supremă de Disciplina atașată Comandamentului General al Gendarmeriei a dat o hotărâre de non-jurisdicție cu privire la prima acuzație și a trimis dosarul Curții Militare atașate Comandamentului General al Gendarmeriei pentru reexaminare. Cu toate acestea, aceasta a stabilit că a dat ordine abuzive subordonaților săi. Prin urmare, a susținut decizia din 6 februarie 2002 privind a treia acuzație. Ca urmare, reclamantul a fost ordonat să servească 40 de zile de „arrestare în camera”. 10. La 16 aprilie 2002, reclamantul a solicitat Ministrul Apărării o trimitere la biroul procurorului de la Curtea Militară de Cassare, prin intermediul unui recurs împotriva hotărârii Curții Van Supreme de Disciplina. El s-a plâns, în special, de încălcarea articolelor 5 § 1 și 6 § 1 din Convenție. 11. La 7 iunie 2002, judecătorul-șef al justiției militare, acționând în numele Ministerului Apărării, a respins petiția reclamantului. 12. Dispozițiile relevante în vigoare în timpul material prevăzut după cum urmează: „... Administrația nu impune nicio sancțiune care să determine o restricție a libertății personale. Excepții la această dispoziție pot fi introduse prin lege în ceea ce privește ordinea internă a Forțelor Armate. ...” „Justiția militară este dispensată de instanțe militare și organele disciplinare militare. Aceste instanțe și tribunale sunt responsabile de desfășurarea procedurilor privind infracțiunile comise de personalul militar în încălcarea legii militare sau sunt comise împotriva altor personal militar, în sedii militare sau în legătură cu serviciul militar și sarcinile conexe. Tribunalele militare sunt, de asemenea, responsabile de tratarea infracțiunilor comise de civili în cazul în care acestea sunt desemnate prin legi speciale ca încălcare a legii militare sau au fost comise împotriva personalului militar, fie în timpul îndeplinirii sarcinilor desemnate de lege sau în sediile militare astfel desemnate. Competența instanțelor militare în ceea ce privește persoanele și infracțiunile în timp de război sau de stare de urgență, componența acestor instanțe și detașarea judecătorilor civili și procurorilor lor, dacă este necesar, este reglementată prin lege. Organizarea și funcțiile organelor judiciare militare, statutul personal al judecătorilor militari și relațiile dintre judecătorii care acționează în calitate de procurori militari și comandanți în temeiul cărora acestea servesc, sunt reglementate prin lege în conformitate cu principiile independenței instanțelor și cu securitatea deținerii justiției și cu cerințele serviciului militar. Relațiile dintre judecătorii militari și comandanții în temeiul cărora își desfășoară atribuțiile nejudiciare sunt, de asemenea, reglementate de lege în conformitate cu cerințele serviciului militar.” 13. Dispozițiile relevante ale Legii nr. 477, aplicabile în momentul material, cu condiția următoare: „Curtele disciplinare se compun din trei ofițeri comis. La procesarea unui ofițer necomisat sau a unui soldat privat, unul dintre membrii instanței este selectat printre ofițerii necomisați.”” Membrii sunt desemnați timp de un an de către ofițerul comandant al unității militare. Ele nu pot fi eliminate din birou în această perioadă. În plus, membrii instanței nu pot fi subordonați la acuzatul.” „Președintele și membrii sunt obligați să fi servit în secțiunile militare sau instituțiile militare timp de cel puțin un an, să nu fi fost condamnați pentru o infracțiune, cu excepția crimelor comise prin imprudență, să nu fie de rang inferior la suspect și președinte trebuie să fie cel puțin un căpitan în rang militar.” „... trebuie să fie un ofițer care este membru al serviciului legal militar sau este un procuror militar ...” „membrele instanței sunt împiedicate să îndeplinească această obligație în următoarele condiții: a) dacă [sau ea] este victimă de presupusă crimă; b) dacă [sau ea] are un fel de comision de ofițeanți împotriva instituției acuzate; c) dacă [sau ea] este martoră de un acuzat sau de către un ofițean al acestuiașit, dacă este ofician al acestuia de supraveghere; d) dacă el [să [să [să] este în mod rezonabilul său] [să] a susținul său [să] să fie a susținul său [să] să fie a exercite] să fie a exercite] să fie acuzat de o a exercite o a susți înt de o acuzat în mod în mod de acuzat înt de acuzat de acuzat în modul de a face o a face o acuzat sau de acuzat sau de a face o acuzat sau de a face o a unei proceduri, înt sau de o a face o acuzat sau acuzat de a face o acuzat înt, înt, înt în mod, înt, în modul său, în modul său, în modul său, în modul său, în modul său, în modul său, în modul său, în modul său, în modul său, în modul său, în modul său, în modul său, în modul său, în modul său, în modul său de a unei sale de a unei sale de a unei sale de a II. sentința arestării camerei: a) În caz de disponibilitate, sentința este servită singură într-o celulă. b) Arestații nu pot da nici o ordine. c) Nu pot continua cu sarcinile lor generale. ... C) În ceea ce privește particulari, sergenti și corporali: a) Ei servesc arestarea camerei lor, împreună cu alți condamnați, într-o celulă. b) Celula este păzită. c) În timpul condamnării, sergentii și caporalii nu pot continua cu sarcinile lor generale. Soldații pot fi angajati pentru serviciile militare austere.” „Arestările camerei ordonate de Curtele Militare Disciplinare și servite de ofițeri de rezervă, sergenti și corporali (cu excepția celor care sunt specialiști militari) nu sunt considerate să facă parte din serviciul militar. Prin urmare, acești ofițeri sunt externați din serviciul militar după ce au servit timp suplimentar pe care i-au petrecut în arest în cameră.”