ÎCCJ, Decizia nr. 375/2021

Acțiunea disciplinară Prin acțiunea disciplinară înregistrată pe rolul secției pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii sub nr. x/2020, Inspecția Judiciară a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună aplicarea uneia dintre sancțiunile prevăzute de art. 100 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare ("Legea nr. 303/2004"), pârâtului A., prim-procuror militar adjunct al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București, cercetat sub aspectul săvârșirii abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. g), lit. m) teza I și teza a II-a și lit. t) teza I din Legea nr. 303/2004.

Excepția nulității absolute a acțiunii disciplinare Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâtul a invocat excepția nulității absolute a acțiunii disciplinare, susținută, în esență, de următoarele motive de nelegalitate: - repartizarea lucrării nr. x/2020 inspectorilor judiciari B. și C. s-a efectuat cu încălcarea art. 15 alin. (1) din Regulamentul privind normele de efectuare a lucrărilor de inspecție cu referire la faptul că au fost desemnați doi inspectori pentru verificarea unei lucrări cu grad "standard"; - repartizarea lucrării inspectorului aflat în echipa numărul 3, poziția numărul 3, ca urmare a modificării ordinului de repartizare - întrucât inspectorul din echipa numărul 1, poziția numărul 3, desemnat inițial, se afla în concediu de odihnă - a fost efectuată cu încălcarea dispozițiilor art. 74 alin. (2) din Regulamentul privind normele de efectuare a lucrărilor de inspecție; - nulitatea absolută a acțiunii disciplinare și a rezoluției nr. 2640/B/31.08.2020, a cercetării disciplinare și a rezoluției de începere a cercetării disciplinare, ca urmare a încălcării principiului imparțialității și independenței inspectorilor judiciari, dat fiind faptul că repartizarea lucrării nu a avut caracter aleatoriu, deoarece fișa de repartizare a lucrării nu cuprinde elementele obligatorii prevăzute de art. 72 teza I din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare, iar repartizarea ciclică folosită de Inspecția Judiciară nu are caracter aleatoriu întrucât, printr-un algoritm matematic, se poate calcula probabilitatea ca o lucrare să ajungă la un anumit inspector judiciar; - nulitatea absolută a acțiunii disciplinare și a rezoluției nr. 2640/B/31.08.2020, dat fiind faptul că cercetarea disciplinară nu îndeplinește exigențele art. 46 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, deoarece nu sunt stabilite urmările faptelor; - nulitatea acțiunii disciplinare ca urmare a încălcării dispozițiilor art. 49 alin. (2) C. proc. civ., întrucât rezoluția a fost emisă fără ca cererea de recuzare a doamnei inspector C., formulată în cauză de către pârât, să fi fost soluționtă; - sesizarea Inspecției Judiciare în legătură cu săvârșirea abaterilor disciplinare a fost făcută de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, urmare a activităților de control efectuate sub nr. x/2020, acesta neavând calitatea de titular al acțiunii disciplinare.

Hotărârea instanței disciplinare Prin Hotărârea nr. 5P din 2 iunie 2021, secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii a admis excepția nulității absolute a rezoluției de exercitare a acțiunii disciplinare nr. 2640/B/31.08.2020 dată în lucrarea nr. x din 31 august 2020 și, în consecință, a constatat nulitatea acțiunii disciplinare formulate de Inspecția Judiciară împotriva pârâtului A., prim-procuror militar adjunct al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul București, cercetat sub aspectul săvârșirii abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. g), lit. m) teza I și teza a II-a și lit. t) teza I din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătrorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Soluția sus-menționată, pronunțată de secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, are la bază considerentele de mai jos. Cu privire la situația de fapt din prezenta cauză La 9 aprilie 2020, a fost înregistrată la Direcția de Inspecție pentru procurori, sub nr. x, sesizarea formulată de doamna D. - procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, având ca obiect aspecte privind conduita și activitatea profesională a magistratului procuror militar A. - prim-procuror adjunct al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București - care, în opinia autorului sesizării, puneau în discuție abaterile disciplinare prevăzute de art. 99 lit. m) din Legea nr. 303/2004, constând în: "nerespectarea în mod nejustificat a dispozițiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanței sau parchetului ori a altor obligații cu caracter administrativ prevăzute de legi sau regulamente", și art. 99 lit. t) din Legea 303/2004, constând în "exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență, dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni". Lucrarea a fost repartizată, la 9 aprilie 2020, inspectorului judiciar B.. La 11 mai 2020, urmare a referatului întocmit de inspectorul judiciar inițial desemnat, B., a fost modificat gradul de complexitate al lucrării și s-a desemnat al doilea inspector, C.. Atât inspectorul-șef E., cât și inspectorul-șef adjunct F. s-au abținut în prezenta lucrare, referatul fiind avizat și aprobat de către inspectorul judiciar G., în baza art. 2 alin. (2) și art. 3 alin. (1) din Ordinul inspectorului-șef nr. 22/01.02.2019. Verificările prealabile au fost finalizate la 9 iunie 2020. Prin rezoluția nr. 1791/A/9 iunie 2020, s-a dispus începerea cercetării disciplinare față de A., prim-procuror militar adjunct al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București, pentru săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute de a de art. 99 lit. g), art. 99 lit. m) teza I și teza a II-a și art. 99 lit. t) teza I din Legea nr. 303/2004. La 25 august 2020, magistratul procuror miliar A., prin reprezentant convențional, a transmis o cerere de recuzare a inspectorului judiciar C., cerere ce a fost respinsă prin rezoluția nr. C 20-1116/27.08.2020. La 27 august 2020, la sediul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București, anterior realizării activității de prezentare a probelor administrate până la acel moment, magistratul procuror militar A., prin reprezentant convențional, a depus cerere de redistribuire a lucrării de inspecție, cerere respinsă prin rezoluția C 20-1123/31.08.2020. La 31 august 2020, a fost întocmită rezoluția cu nr. 2640/B/31 august 2020, prin care s-a dispus admiterea sesizării privind exercitarea acțiunii disciplinare fața de procurorul A. pentru săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. g), lit. m) teza I și teza a II-a și lit. t) teza I din Legea nr. 303/2004 și sesizarea secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară. Raportat la dispozițiile legale și infralegale care reglementează procedura de repartizare aleatorie a lucrărilor, secția pentru procurori în materie disciplinară a reținut următoarele: Potrivit dispozițiilor art. 45 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată cu modificările și completările ulterioare, Inspecția Judiciară se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată, în scris și motivat, de orice persoană interesată, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu abaterile disciplinare săvârșite de judecători și procurori. Activitatea de repartizare a lucrărilor de inspecție este reglementată de dispozițiile art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, care prevăd că modul de repartizare a sesizărilor și dosarelor disciplinare către inspectorii judiciari se face cu respectarea principiului repartizării aleatorii. În aplicarea principiului repartizării aleatorii a sesizărilor și dosarelor disciplinare către inspectorii judiciari, activitatea de repartizare a lucrărilor de inspecție cu grad de complexitate standard este detaliată de dispozițiile art. 73 din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare, aprobat prin Ordinul nr. 134 din 10 decembrie 2018 al inspectorului-șef al Inspecției Judiciare, în vigoare la momentul primirii și înregistrării la Inspecția Judiciară a lucrării ce face obiectul prezentului dosar disciplinar. Potrivit acestor dispoziții infralegale, "Lucrările de inspecție cu grad de complexitate standard se repartizează prin metoda sistemului ciclic sau în sistem informatic, după cum urmează: a) în prima etapă, lucrările se repartizează unei echipe de inspecție în ordinea numerelor alocate acestora; b) în etapa a doua, lucrările se repartizează unui inspector al echipei care a fost stabilită în prima etapă. Desemnarea se face ciclic, în ordinea pozițiilor din echipă." Analizând actele și lucrările dosarului, atât prin prisma aspectelor invocate de către pârâtul-procuror, cât și a răspunsului Inspecției Judiciare, instanța disciplinară a identificat mai multe aspecte ce conduc la concluzia că repartizarea lucrării ce face obiectul acțiunii disciplinare a fost făcută cu încălcarea principiului repartizării aleatorii a cauzelor. Astfel, repartizarea lucrărilor s-a realizat pornind de la faptul că ultima lucrare repartizată la 7 aprilie 2020 a fost cea cu nr. 20-1440 și a revenit inspectorului judiciar H., poziția nr. 2 din echipa nr. 1. Prima lucrare repartizată la 9 aprilie 2020 a fost cea cu nr. 20-1312, revenind inspectorului judiciar I., poziția nr. 2 din echipa nr. 2. Lucrările cu nr. 20-1470 și nr. 20-1471 au fost repartizate, în mod corect, inspectorilor de pe poziția nr. 2 din echipele nr. 3 și nr.

Lucrarea nr. x, care face obiectul prezentei cauze, ar fi trebuit să fie repartizată inspectorului judiciar J., poziția nr. 3 din echipa nr. 1, care însă se afla în concediu de odihnă (situație prevăzută de art. 74 alin. (1) lit. b) din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare). Potrivit dispozițiilor art. 78 alin. (2) din Regulament, în cazurile prevăzute la alin. (1), inclusiv situația în care inspectorul judiciar efectuează concediul legal de odihnă, lucrarea se va repartiza inspectorului care ocupă următoarea poziție în cadrul echipei. Dacă toți membrii echipei se află într-unul dintre cazurile prevăzute la alin. (1), lucrarea se repartizează unui inspector din echipa de inspecție cu numărul următor. S-a reținut că, în această situație, lucrarea trebuia repartizată inspectorului judiciar K. care ocupa poziția nr. 1 din aceeași echipă cu J. și care nu se afla în niciunul dintre cazurile prevăzute de art. 78 alin. (1) din Regulament. Contrar acestor dispoziții regulamentare, persoana responsabilă cu efectuarea repartizării a repartizat lucrarea inspectorului B., poziția nr. 3 din echipa nr. 3, invocând faptul că repartizarea s-a făcut potrivit Ordinului nr. 17/2019 al inspectorului-șef, în ordinea alfabetică a inspectorilor judiciari. Instanța disciplinară a remarcat, pe de o parte, faptul că persoana responsabilă cu efectuarea repartizării a aplicat Ordinul nr. 17/2019 al inspectorului-șef, care instituie o altă modalitate de repartizare a lucrărilor în cazul în care se modifică ordinea de repartizare a acestora, în detrimentul dispozițiilor regulamentare menționate anterior. Pe de altă parte, formula de repartizare potrivit ordinii alfabetice a inspectorilor judiciari nu apare instituită în vreun text legal sau regulamentar și nici măcar în Ordinul nr. 17/2019 al inspectorului-șef, pentru a putea fi invocată ca un criteriu de repartizare aleatorie a lucrării. Chiar și în ipoteza în care, la repartizarea lucrării nr. x, care face obiectul prezentei acțiuni disciplinare, s-ar fi avut în vedere Ordinul nr. 17/2019 al inspectorului-șef, așa cum s-a susținut în referatul Inspecției Judiciare, lucrarea ar fi trebuit repartizată inspectorului nr. 3 din echipa nr. 2, L., care urma de drept la repartizare, se afla în activitate și nu era blocată de la repartizare, și nu inspectorului nr. 3 din echipa nr. 3, B., neexistând nicio explicație pentru care echipa nr. 2 a fost sărită de la repartizarea lucrării. Analizând atât actele dosarului, cât și răspunsul Inspecției Judiciare la excepțiile invocate, precum și dispozițiile legale și infralegale aplicabile, secția a constatat că repartizarea lucrării nr. x s-a făcut fără respectarea dispozițiilor legale și regulamentare care vizează repartizarea aleatorie a cauzelor, prevăzute de art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii și de art. 73 și 74 din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare, având drept consecință vicierea procesului de repartizare aleatorie a prezentei lucrări, ce face obiectul acțiunii disciplinare, cu consecința modificării ordinii de repartizare a acesteia. Acțiunea disciplinară are natura unui act de procedură civilă întocmit de Inspecția Judiciară prin inspectorul judiciar, care învestește secția pentru procurori cu soluționarea acesteia, similar modului de sesizare a instanțelor judecătorești, prin cererea de chemare în judecată. Acțiunea disciplinară, fiind un act procesual civil emis de o parte din proces (reclamantă), este supusă sancțiunii anulării, dacă a fost întocmită cu încălcarea dispozițiilor legale. Așadar, în cazul de față, dispozițiile art. 49 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare, se aplică pe deplin: dacă secția pentru procurori, ca instanță de judecată în materie disciplinară, constată că acțiunea disciplinară, ca act procesual civil ce jalonează debutul procesului civil în fața secției, este întocmit cu încălcarea dispozițiilor legale, sunt aplicabile dispozițiile art. 174 și următoarele din C. proc. civ., privind nulitatea actelor de procedură. Articolul 174 alin. (1) C. proc. civ. definește nulitatea ca fiind sancțiunea care lipsește total sau parțial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerințelor legale, de fond sau de formă. Efectuarea unui act de procedură presupune îndeplinirea, în mod cumulativ, a tuturor cerințelor prevăzute de lege pentru validitatea lui, indiferent de natura acestora, chiar dacă respectivele cerințe vizează forma actului sau fondul acestuia. Pentru stabilirea înțelesului noțiunii de "nerespectarea cerinței legale" trebuie avute în vedere atât prevederile art. 175 C. proc. civ., cât și ale art. 176 C. proc. civ.. Așa fiind, rezultă că sintagma tehnico-juridică "nerespectarea cerinței legale" vizează împrejurarea că actul de procedură a fost întocmit cu nerespectarea oricăror cerințe legale, în speță, a dispozițiilor art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, referitoare la respectarea principiului repartizării aleatorii, detaliat în dispozițiile Regulamentului de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare. Legalitatea acțiunii disciplinare depinde de legalitatea actelor premergătoare, acte ce jalonează procedura administrativă prealabilă (procedura verificării prealabile și procedura disciplinară). Dacă acestea din urmă, în tot sau în parte, sunt lovite de nulitate absolută și nu mai pot fi refăcute, evident că însăși acțiunea disciplinară (veritabilă cerere de chemare în judecată), ca act de procedură administrativă și civilă, în același timp, este nulă absolut. Jurisprudența în materie disciplinară a stabilit că actul de sesizare a instanței disciplinare (rezoluția de exercitare a acțiunii disciplinare) este un act procesual ce poate fi cenzurat (sub aspectul nulității) de instanța sesizată, validitatea acestui act depinzând de validitatea actelor anterioare din procedura administrativă disciplinară, începând cu actul de sesizare disciplinară (Decizia civilă nr. 312 din 4 decembrie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători. Decizia civilă nr. 150 din 10 septembrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători). Instanța disciplinară este competentă să cenzureze validitatea actului de sesizare a instanței și validitatea procedurii de repartizare aleatorie a acestuia. Nulitatea procedurii de repartizare aleatorie atrage nulitatea tuturor actelor din procedura disciplinară administrativă, inclusiv a rezoluției de exercitare a acțiunii disciplinare. În acest sens este și jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit căreia constatarea desemnării celui de-al doilea inspector judiciar cu încălcarea principiului repartizării aleatorii a lucrărilor conduce la nulitatea actelor procedurale astfel efectuate și a actelor subsecvente (Decizia civilă nr. 253 din data de 25 noiembrie 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători). Secția a constatat că această nulitate nu este condiționată de existența unei vătămări, fiind o nulitate expresă (art. 176 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.). Cerințele legale extrinseci actului de procedură (rezoluția de exercitare a acțiunii disciplinare), a cărui nulitate a fost constatată, sunt prevăzute de dispozițiile legale și regulamentare ce au fost indicate în precedent, iar potrivit dispozițiilor art. 175 alin. (2) C. proc. civ., în cazul nulităților expres prevăzute de lege, vătămarea este prezumată, partea interesată putând face dovada contrarie. O astfel de dovadă, însă, nu a fost făcută. În aceste condiții, secția a constatat întemeiată excepția nulității absolute a acțiunii disciplinare exercitate de Inspecția Judiciară împotriva pârâtului A., prim-procuror militar adjunct al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București, având ca obiect săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. g), lit. m) teza I și teza a ll-a și lit. t) teza I din Legea nr. 303/2004, ca urmare a constatării nulității procedurii de repartizare aleatorie a lucrării din prezenta cauză, pentru argumentele de drept și de fapt indicate anterior și, prin urmare, a constatat nulitatea acțiunii disciplinare. În aceste condiții, secția a constatat că nu mai este necesară analizarea celorlalte motive de nelegalitate invocate în motivarea excepției formulate de pârât, întrucât motivul de nelegalitate analizat anterior, respectiv încălcarea principiului repartizării aleatorii a lucrării din prezenta cauză, a condus la constatarea nulității acțiunii disciplinare pentru încălcarea dispozițiilor legale detaliate în cele de mai sus. 4. Recursul formulat de Inspecția Judiciară Împotriva Hotărârii nr. 5P din 2 iunie 2021 pronunțate de secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, în dosarul nr. x/2020, a formulat recurs Inspecția Judiciară, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare secției pentru procurori în materie disciplinară. Criticile formulate de recurentă vizează netemeinicia hotărârii judecătorești atacate, invocându-se, în esență, caracterul eronat al aprecierii instanței disciplinare cu privire la nulitatea absolută a procedurii de repartizare aleatorie a lucrării din prezenta cauză. Principiul repartizării aleatorii a sesizărilor și dosarelor disciplinare a fost prevăzut de legiuitor prin art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, iar, prin art. 65 alin. (4) și art. 66 alin. (3) din aceeași lege, a fost încredințată inspectorului-șef al Inspecției Judiciare sarcina de a da contur infralegal acestui principiu. În marja de apreciere conferită de legiuitor, inspectorul-șef a emis Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare și alte ordine, prin care a stabilit, între altele, etapele repartizării lucrărilor de inspecție, situațiile de modificare a ordinii de repartizare a lucrărilor de inspecție și procedura de urmat, precum și cazurile în care poate avea loc redistribuirea lucrărilor de inspecție și procedura de urmat în aceste situații. Atât timp cât Legea nr. 317/2004 nu a reglementat o procedură de aducere la îndeplinire a unei măsuri/finalități prevăzute de lege (repartizarea aleatorie/asigurarea imparțialității și independenței inspectorilor judiciari), a revenit inspectorului-șef al Inspecției Judiciare, ca emitent al actului administrativ normativ, să o reglementeze, fără ca un asemenea procedeu să poată fi echivalat cu o adăugare la lege. Legiuitorul a acceptat, astfel, ca, printr-un act de reglementare secundară, să realizeze acest lucru, ca act de executare a legii. Astfel, pornind de la situația prevăzută în art. 74 alin. (1) lit. a) - g) din Ordinul nr. 134/10.12.2018 privind Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare, în exercitarea atribuțiilor prevăzute de dispozițiile art. 69 alin. (1) lit. a) 1 ), lit. a) 2 ) și lit. d) din Legea nr. 317/2004, la 29.01.2019, inspectorul-șef a emis Ordinul nr. 17 privind unele măsuri pentru echilibrarea volumului de muncă. Conform art. 2 din Ordinul nr. 17/2019, în cazul în care, pentru lucrările de inspecție cu grad de complexitate standard, pentru care, în primă etapă a repartizării, a fost stabilită o echipă de inspecție, unul sau doi inspectori din acea echipă se află într-una dintre situațiile prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. b) - g) din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare, se vor aplica în mod corespunzător dispozițiile art. 78 alin. (3) din același regulament, în sensul ca inspectorii să fie desemnați aleatoriu dintre ceilalți inspectori de la direcția de inspecție corespunzătoare. Criteriul de desemnare aleatorie, în situațiile enumerate la lit. b) - g) ale art. 74 alin. (1) din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare, s-a stabilit a fi ordinea alfabetică a numelor inspectorilor judiciari. Ordinul nr. 17/2019 nu se abate și nici nu adaugă la o normă de rang superior, ci aplică o modalitate alternativă prevăzută în Regulament, pentru situațiile în care, din motive obiective (altele decât cele vizând incompatibilitatea constată la repartizare), o lucrare nu a putut fi repartizată inspectorului care urma la repartizare, potrivit ordinii. Alegerea celei mai articulate soluții, în lipsa unei reglementări restrictive la nivel legal, nu este de natură să afecteze cerința independenței și imparțialității obiective, varianta aleasă de legiuitorul secundar (desemnare în ordine alfabetică, fără posibilitatea predeterminării inspectorului judiciar) respectând elementul aleatoriu. Prin modificarea ordinii de repartizare a lucrării nr. x în acord cu prevederile art. 2 din Ordinul nr. 17/2019 al inspectorului-șef, nu au fost transformate/pervertite regulile stabilite prin Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare, fiind eronată concluzia instanței disciplinare potrivit căreia nerespectarea dispozițiilor legale și regulamentare a avut drept consecință vicierea procesului de repartizare aleatorie. secția a plecat de la falsa premisă că repartizarea lucrării, în cazul modificării ordinii de repartizare, trebuia să urmeze doar una dintre regulile prevăzute în Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare.

Întâmpinarea Intimatul A. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat: 1) admiterea excepției nulității recursului, pentru neindicarea motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., dat fiind că dezvoltarea criticilor din cererea de recurs nu permite încadrarea acestora în motivele de casare indicate; 2) respingerea, ca nefondat, a recursului formulat de Inspecția Judiciară. II. Considerentele Înaltei Curți Analizând hotărârea instanței disciplinare, atât din perspectiva legalității, cât și sub aspectul temeiniciei, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu criticile formulate de recurentă și cu apărările cuprinse în întâmpinarea depusă de intimat, Înalta Curte va respinge recursul, pentru considerentele arătate în continuare. În primul rând, excepția nulității recursului, invocată de intimatul A., nu poate fi primită, întrucât criticile formulate de recurentă, astfel cum au fost expuse în precedent, supun dezbaterii aspecte legate de interpretarea și aplicarea dispozițiilor relevante din Legea nr. 317/2004, Ordinele nr. 134/2018 și nr. 17/2019 emise de inspectorul-șef al Inspecției Judiciare, norme de drept substanțial, fiind, ca atare, susceptibile de încadrare în cazul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. Pe fondul recursului, prin hotărârea atacată, instanța disciplinară a reținut faptul că, în ceea ce privește lucrarea nr. x/2020, ce formează obiectul acțiunii disciplinare exercitate de Inspecția Judiciară în dosarul nr. x/2020, procedura operațională de repartizare s-a realizat cu încălcarea dispozițiilor legale și regulamentare care vizează repartizarea aleatorie a cauzelor, prevăzute de art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii și de art. 73 și art. 74 din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare aprobat prin Ordinul nr. 134/10.12.2018 al inspectorului-șef al Inspecției Judiciare, având drept consecință vicierea procesului de repartizare aleatorie a lucrării sus-menționate, determinat de modificarea ordinii de repartizare a acesteia. Or, nulitatea procedurii de repartizare aleatorie atrage nulitatea actelor din procedura disciplinară administrativă, inclusiv a rezoluției de exercitare a acțiunii disciplinare, nulitate necondiționată, conform dispozițiilor art. 176 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. Înalta Curte - Completul de 5 judecători reține că argumentele și concluziile instanței disciplinare sunt corecte și corespund situației de fapt, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare. Așa cum a reținut, în mod just, instanța disciplinară, indicând, în considerentele hotărârii atacate, textele legale și regulamentare ce constituie sediul materiei, repartizarea sesizărilor și dosarelor disciplinare către inspectorii judiciari se face cu respectarea principiului repartizării aleatorii, conform art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004. Înalta Curte consideră că este necesar a sublinia faptul că, în soluționarea cauzei, trebuie avute în vedere dispozițiile din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare (Ordinul nr. 134/2018) ("Regulamentul") privind repartizarea lucrărilor de inspecție cu grad de complexitate standard, acesta fiind gradul de complexitate a lucrării, stabilit inițial; modificarea gradului de complexitate a avut loc la cererea inspectorului căruia i s-a atribuit lucrarea, B., fiind desemnat și cel de-al doilea inspector, C.. Prin urmare, în acest context, interesează respectarea dispozițiilor legale de repartizare în cazul lucrărilor cu grad de complexitate standard și vizează exclusiv inspectorul desemnat inițial, B.. În aplicarea dispozițiilor art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, prevederile art. 73 și art. 74 din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare aprobat prin Ordinul nr. 134/10.12.2018 al inspectorului-șef al Inspecției Judiciare dispun: ü "Art. 73 - Lucrările de inspecție cu grad de complexitate standard se repartizează prin metoda sistemului ciclic sau în sistem informatic, după cum urmează: a) în prima etapă, lucrările se repartizează unei echipe de inspecție în ordinea numerelor alocate acestora; b) în etapa a doua, lucrările se repartizează unui inspector al echipei care a fost stabilită în prima etapă. Desemnarea se face ciclic, în ordinea pozițiilor din echipă.". ü "Art. 74 - (1) Modificarea ordinii de repartizare are loc în următoarele situații: a) în caz de incompatibilitate a inspectorului, constatată la repartizare; b) când inspectorul efectuează concediul legal de odihnă sau se află în concediu medical; c) când, în baza ordinului de serviciu al inspectorului-șef, inspectorul participă la efectuarea unui control sau se află într-o altă localitate pentru efectuarea de verificări ori a cercetării disciplinare; d) când inspectorul participă la pregătirea profesională obligatorie ori la o altă formă de pregătire profesională, inclusiv în calitate de formator, cu acordul inspectorului-șef; e) când a fost blocată repartizarea față de unul sau mai mulți inspectori; f) pentru perioada în care inspectorul este desemnat să îndeplinească atribuțiile directorului Direcției de inspecție pentru judecători ori Direcției de inspecție pentru procurori; g) în alte cazuri temeinic justificate. (2) În cazurile prevăzute la alin. (1), lucrarea se va repartiza inspectorului care ocupă următoarea poziție în cadrul echipei. Dacă toți membrii acesteia se află într-unul dintre cazurile prevăzute la alin. (1), lucrarea se repartizează unui inspector din echipa de inspecție cu numărul următor". În cauză, situația de fapt ce reiese din actele și lucrările dosarului, reținută, în mod corect, de instanța disciplinară și necombătută, de altfel, de către recurentă, prin susținerile formulate în cadrul cererii de recurs, este următoarea: - repartizarea lucrării nr. x, înregistrate la Direcția de Inspecție pentru procurori la 9 aprilie 2020, s-a realizat pornind de la faptul că ultima lucrare repartizată la data de 7 aprilie 2020 a fost cea cu nr. 20-1440 și a revenit inspectorului judiciar H., care ocupa poziția numărul 2 în cadrul echipei nr. 1; - la 9 aprilie 2020, prima lucrare repartizată a fost cea cu nr. 20-1312 și a revenit inspectorului judiciar I., poziția nr. 2 din echipa nr. 2; - lucrările nr. 20-1470 și nr. 20-1471 au fost repartizate inspectorilor de pe poziția nr. 2 din echipa nr. 3 și, respectiv, echipa nr. 4; în această modalitate au fost epuizate toate pozițiile nr. 2 din cadrul echipelor de inspectori, urmând a se efectua repartizarea celorlalte lucrări începând cu poziția nr. 3 din echipa nr. 1 de inspectori; - lucrarea nr. x, care face obiectul acțiunii disicplinare în prezenta cauză, ar fi trebuit repartizată inspectorului judiciar J., care ocupa poziția nr. 3 din echipa nr. 1; - inspectorul judiciar J. se afla, la data repartizării, în concediu de odihnă, astfel că deveneau aplicabile dispozițiile art. 74 alin. (2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare, conform cărora lucrarea ar fi trebuit repartizată inspectorului judiciar K., care ocupa poziția nr. 1, numărul următor în aceeași echipă cu inspectorul judiciar aflat în concediu de odihnă, respectiv echipa nr. 1; - contrar dispozițiilor art. 74 alin. (2) din Regulament, lucrarea nr. x a fost repartizată inspectorului judiciar B., care ocupa poziția nr. 3 în echipa nr. 3, invocându-se repartizarea în ordine alfabetică, urmare a aplicării dispozițiilor Ordinului nr. 17/2019 al inspectorului-șef privind unele măsuri pentru echilibrarea volumului de muncă al inspectorilor judiciari. Analizând situația de fapt reținută raportat la dispozițiile legale și regulamentare aplicabile, Înalta Curte constată faptul că, în cadrul art. 74 alin. (2) din Regulament, este prevăzută, în mod clar, procedura de urmat în cazul în care intervine vreunul dintre cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a) - g) din același articol, respectiv "lucrarea se va repartiza inspectorului care ocupă următoarea poziție în cadrul echipei". Urmare a aplicării dispozițiilor normative mai sus citate, lucrarea ar fi trebuit repartizată inspectorului judiciar K., care figura la poziția nr. 1 din aceeași echipă cu doamna inspector J.. Doar în cazul în care toți membrii echipei respective s-ar fi aflat într-unul dintre cazurile prevăzute la alin. (1) din art. 74 din Regulament, "lucrarea se repartizează unui inspector din echipa de inspecție cu numărul următor" [alin. (2) al art. 74 din Regulament], și care, oricum, ar fi fost din cadrul echipei cu nr. 2, iar nu cu nr. 3. Înalta Curte reține, în acord cu cele reținute de instanța disciplinară în considerentele hotărârii atacate, faptul că formula de repartizare potrivit ordinii alfabetice a inspectorilor judiciari, invocată de recurentă, nu este prevăzută de nici un text legal sau regulamentar, nefiind instituită nici prin Ordinul nr. 17/2019 al inspectorului-șef, indicat drept bază legală pentru aplicarea modalității de repartizare a lucrării nr. 20 - 1472. Prin urmare, Înalta Curte constată faptul că, și în ipoteza în care s-ar lua în considerare aplicarea Ordinului nr. 17/2019 în detrimentul dispozițiilor Regulamentului de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare, modalitatea de repartizare a lucrării nr. 20 - 1472 s-a realizat cu încălcarea, inclusiv, a acestui ordin, care, la art. 2, prevede: "În cazul în care lucrările de inspecție cu grad de complexitate standard, pentru care, în prima etapă a repartizării, a fost stabilită o echipă de inspecție din care unul sau doi inspectori se află într-una din situațiile prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. b) - g) din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 78 alin. (3) din același regulament". Potrivit alin. (3) al art. 78 din Regulament, "În cazul în care lucrarea a fost repartizată unei echipe de inspecție alcătuite din unul sau doi inspectori, aceasta se completează, pentru fiecare lucrare prevăzută la alin. (1), cu numărul necesar de inspectori, desemnați aleatoriu dintre ceilalți inspectori de la direcția de inspecție corespunzătoare". Or, pe lângă împrejurarea că, criteriul ordinii alfabetice nu este prevăzut nici în ordinul sus-enunțat, drept modalitate de repartizare aleatorie, nu se poate pune nici semnul echivalenței între "desemnarea aleatorie dintre ceilalți inspectori", prevăzută în art. 78 alin. (3) din Regulament, dispoziție la care face trimitere art. 2 din Ordinul nr. 17/2019, și repartizarea în "ordine alfabetică". "Desemnarea aleatorie" presupune stabilirea "la întâmplare" a inspectorului, în orice modalitate care să asigure lipsa predictibilității numirii acestuia, ca element strâns legat de imparțialitate, iar nu un criteriu cum este cel alfabetic, care, raportat la inspectorii existenți în cadrul direcției de inspecție respective, al căror nume și, deci, ordine alfabetică sunt cunoscute, nu asigură acel element de "alea", de întâmplare, incertitudine asupra desemnării inspectorului. Prin urmare, niciuna dintre reglementările sus-menționate nu induce un drept de apreciere care să permită distribuirea lucrării nr. 20 - 1472 direct inspectorului B.. Principiul imparțialității și independenței inspectorilor judiciari este unul dintre principiile care guvernează activitatea Inspecției Judiciare, potrivit dispozițiilor § 3.4. din Secțiunea a 3-a a Capitolului I al Regulamentului privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție de către Inspecția Judiciară. Pe de altă parte, imparțialitatea și independența exercitării atribuțiilor de către inspectorii judiciari sunt asigurate, potrivit dispozițiilor art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii și art. 9 alin. (3) din secțiunea menționată a Regulamentului privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție de către Inspecția Judiciară, prin repartizarea aleatorie a lucrărilor. Prin rezoluția nr. 1791/A/9 iunie 2020, ca urmare a verificărilor efectuate, s-a dispus începerea cercetării disciplinare față de A., prim-procuror militar adjunct al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul București, pentru săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. g), art. 99 lit. m) teza I și teza a II-a și art. 99 lit. t) teza I din Legea nr. 303/2004. Ulterior, prin rezoluția nr. 2640/B/31 august 2020, s-a dispus exercitarea acțiunii disciplinare față de domnul procuror A. pentru săvârșirea abaterilor disciplinare anterior menționate. Înalta Curte reține faptul că rezoluția de exercitare a acțiunii disciplinare, ca act de învestire a instanței disciplinare, este un veritabil act de procedură civilă, supus cenzurii instanței, sub aspectul validității sale. Prin urmare, trebuie avute în vedere conditiile de valabilitate ale acestuia, elementul central reprezentându-l legalitatea în raport cu cerințele instituite de Legea nr. 317/2004, de Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare și de Regulamentul privind normele de efectuare a lucrărilor de inspecție. În funcție de aspectul la care se referă condițiile unui act, rezultă două categorii de astfel de condiții, și anume: condiții intrinseci și condiții extrinseci. Printre condițiile extrinseci se numără și respectarea dispozițiilor legale și regulamentare cu privire la distribuirea aleatorie a lucrărilor, iar încălcarea prevederilor legale referitoare la "alte cerințe legale extrinseci actului" atrage nulitatea necondiționată a acestuia în condițiile art. 176 pct. 6 din C. proc. civ. Înalta Curte reține faptul că încălcarea normelor legale cu privire la repartizarea aleatorie a lucrărilor conduce la nulitatea necondiționată a tuturor actelor desfășurate de inspectorul astfel desemnat, inclusiv a celui de sesizare a instanței disciplinare, care nu poate fi înlăturată în nicio modalitate. Pentru toate considerentele arătate, Înalta Curte constată că hotărârea instanței disciplinare este legală și temeinică, nefiind identificate motive de reformare în sensul art. 488 pct. 8 din C. proc. civ., astfel că, în temeiul art. 51 din Legea nr. 317/2004 coroborat cu art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de Inspecția Judiciară.