ÎCCJ, Decizia nr. 151/2022

Asupra recursului;

Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea disciplinară înregistrată pe rolul secției pentru procurori în materie disciplinară sub nr. x/2021, Inspecția Judiciară a solicitat aplicarea uneia dintre acțiunile disciplinare prevăzute de art. 100 din Legea nr. 303/2004, față de pârâtul procuror A., prim-procuror militar adjunct al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București, pentru săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a) și lit. d) teza I din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Prin Hotărârea nr. 2P din 18 ianuarie 2022, pronunțată în Dosarul nr. x/2021, secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii a admis excepția nulității absolute a rezoluției de exercitare a acțiunii disciplinare nr. x din 18 iunie 2021 dată în lucrarea nr. x la data de 18 iunie 2021 și a constatat nulitatea acțiunii disciplinare formulate de Inspecția Judiciară împotriva pârâtului A., prim-procuror militar adjunct al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București, cercetat sub aspectul săvârșirii abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a) și lit. d) teza I din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În cauză, nulitatea a fost analizată din perspectiva următoarelor aspecte:

(i) lucrarea nr. x a fost repartizată cu încălcarea dispozițiilor legale și regulamentare aplicabile în materie și cu încălcarea principiului repartizării aleatorii, întrucât inspectorul-șef al Inspecției Judiciare nu a emis la începutul anului 2021 un ordin prin care să fi constituit, în cadrul direcțiilor Inspecției Judiciare, echipe de inspectori compuse din trei inspectori judiciari, contrar dispozițiilor art. 69 din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare din anul 2018;

(ii) rezoluția de începere a cercetării disciplinare din data de 21 aprilie 2021 a fost avizată de către inspectorul-șef B. care se află în stare de incompatibilitate, urmare a lipsei de imparțialitate declarate de către el însuși în lucrările anterioare ce-i vizau pe procurorul militar A., ceea ce îl obliga pe inspectorul-șef B. să se abțină în prezenta cauză, în conformitate cu dispozițiile art. 43 alin. (2) din C. proc. civ.

(iii) sesizarea formulată în cauză a fost rezoluționată de către inspectorul-șef adjunct C., ce se afla într-o stare de incompatibilitate declarată și susținută de către inspectorul-șef adjunct prin referatul din data de 4 august 2020, în lucrarea nr. x.

Sub primul aspect, s-a reținut că, în fața instanței disciplinare, pârâtul procuror, prin întâmpinare, dar și în susținerea excepției, prin avocat, a invocat încălcarea principiului repartizării aleatorii, întrucât repartizarea lucrării nr. x s-a făcut fără constituirea pentru anul 2021 a echipelor de inspectori, cunoscând că pentru acest an nu există un ordin de desemnare al echipelor inspectorilor judiciari, repartizarea aleatorie fiind astfel încălcată și, pe cale de consecință, fiind afectată independența inspectorului judiciar desemnat în cauză.

De asemenea, s-a reținut că Inspecția Judiciară, prin reprezentant, nu a contestat acest aspect, dar a precizat că un astfel de ordin nu mai era necesar din moment ce repartizarea lucrării s-a făcut în sistem ECRIS, iar constituirea echipelor de inspectori se impunea a fi făcută doar dacă repartizarea se realiza prin sistemul ciclic.

Secția pentru procurori în materie disciplinară a arătat că, indiferent de faptul că repartizarea lucrării ce face obiectul acțiunii disciplinare s-a făcut în sistem informatic, inspectorul-șef trebuia în primul rând să procedeze la emiterea unui ordin pentru constituirea echipelor de inspectori pentru că aceasta este o premisă a respectării principiului repartizării aleatorii a lucrărilor.

Deoarece sistemul de repartizare ECRISIJ nu era implementat printr-un act legal sau infralegal la momentul înregistrării și repartizării lucrării ce face obiectul prezentei acțiuni disciplinare, s-a considerat că nu putea fi aplicat. Sistemul informatic ECRISIJ a fost introdus ca sistem pentru repartizarea aleatorie a sesizărilor și dosarelor disciplinare abia prin Ordinul nr. 49 din 11 iunie 2021 al inspectorului-șef al Inspecției Judiciare, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 591 din 11 iunie 2021, care a aprobat noul Regulament de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare.

Astfel, prin nerespectarea dispozițiilor care obligau inspectorul-șef să emită un ordin pentru constituirea echipelor de inspectori, repartizarea lucrării nr. x s-a făcut cu încălcarea principiului repartizării aleatorii a cauzelor, prevăzut expres de dispozițiile art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, dar și de dispozițiile art. 69 și art. 73 din Regulamentul pentru organizarea și funcționarea Inspecției Judiciare, având drept consecință vicierea procesului de repartizare aleatorie, inclusiv a lucrării ce face obiectul acțiunii disciplinare și afectarea principiului imparțialității inspectorilor judiciari.

Sub al doilea aspect, în ceea ce privește nulitatea rezoluției de începere a cercetării disciplinare din perspectiva stării de incompatibilitate a inspectorului-șef, secția pentru procurori în materie disciplinară a reținut că inspectorul-șef al Inspecției Judiciare, B. a avizat rezoluția de începere a cercetării disciplinare din 21 iulie 2021 în condițiile în care se afla în stare de incompatibilitate față de pârâtul A.

Deoarece există o diferențiere între actele pentru a căror valabilitate este necesară avizarea/confirmarea inspectorului-șef (cum ar fi - sesizarea din oficiu, prelungirea termenului de efectuare a verificărilor prealabile sau cercetării disciplinare, exercitarea acțiunii disciplinare) și actele a căror valabilitate nu depinde de avizul/confirmarea inspectorului-șef, iar un astfel de aviz pentru începerea cercetării disciplinare nu este prevăzut de Legea nr. 317/2004, secția a constatat că nu este vorba de o condiție de validitate a rezoluției de începere a cercetării disciplinare, neavând nicio consecință din această perspectivă. De altfel, precizează că însăși practica Inspecției Judiciare este în sensul că indiferent de avizul dat de inspectorul-șef în cazul începerii cercetării disciplinare, procedura își continuă cursul.

S-a constatat, deci, că avizarea în stare de incompatibilitate în prezenta cauză, a rezoluției de începere a cercetării disciplinare de către inspectorul-șef al Inspecției Judiciare, B., nu a atras nulitatea acesteia și a actelor subsecvente, din perspectiva efectelor avizării unui asemenea act.

Cu privire la faptul că sesizarea ce face obiectul prezentei cauze a fost rezoluționată de inspectorul șef adjunct, C., secția pentru procurori în materie disciplinară a reținut că această situație nu putea interfera cu o eventuală stare de incompatibilitate în sarcina inspectorului-șef adjunct, întrucât această operațiune nu are nicio înrâurire asupra desemnării ulterioare a inspectorului judiciar. De altfel, inspectorul-șef adjunct a formulat cerere de abținere în prezenta lucrare cu referire atât la avizarea rezoluției prin care s-a dispus începerea cercetării disciplinare, cât și a rezoluției de exercitare a acțiunii disciplinare.

În conformitate cu dispozițiile art. 179 alin. (3) din C. proc. civ., secția pentru procurori în materie disciplinară a constatat întemeiată excepția nulității absolute a rezoluției de exercitare a acțiunii disciplinare formulată împotriva intimatului-pârât, necondiționată de existența unei vătămări.

Împotriva hotărârii anterior menționate, Inspecția Judiciară a formulat recurs prin care a solicitat casarea Hotărârii nr. 2P a secției pentru procurori în materie disciplinară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii pronunțată la 18 ianuarie 2022 în Dosarul nr. x/2021, cu trimiterea cauzei la instanța disciplinară, în vederea rejudecării.

Recurenta Inspecția Judiciară a apreciat că, în cauză, este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Astfel, în motivarea recursului se arată că hotărârea instanței disciplinare este nelegală în sensul că în mod greșit instanța disciplinară a admis excepția nulității absolute a rezoluției de exercitare a acțiunii disciplinare nr. x din 18 iunie 2021 emisă în Dosarul nr. x și s-a constatat nulitatea acțiunii disciplinare formulată de Inspecția Judiciară împotriva pârâtului A.

Inspecția Judiciară consideră că, instanța disciplinară, interpretând greșit dispozițiile art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, republicată, ale art. 69 și art. 73 din Regulamentul pentru organizarea și funcționarea Inspecției Judiciare, aprobat prin Ordinul nr. 134 din 10 decembrie 2018 al inspectorului-șef al Inspecției Judiciare, a reținut că repartizarea lucrării nr. x s-a făcut cu încălcarea principiului repartizării aleatorii a cauzelor și, implicit, cu afectarea principiului imparțialității inspectorilor judiciari, prevăzut de art. 72 alin. (1) din Legea nr. 317/2004.

În acest sens, precizează că, la sfârșitul anului 2020, Inspecția Judiciară a implementat sistemul informatic ECRISIJ, moment de la care repartizarea aleatorie a sesizărilor și dosarelor disciplinare nu s-a mai efectuat prin metoda sistemului ciclic, prin cele două etape prevăzute de art. 73 alin. (1) lit. a) și b) din Regulament, respectiv unei echipe de inspecție în ordinea numerelor alocate acestora, și, apoi, unui inspector al echipei stabilite în prima etapă, în ordinea pozițiilor din echipă.

Astfel, împrejurarea că la începutul anului 2021 nu au mai fost constituite prin ordin al inspectorului-șef echipele de inspecție, potrivit art. 69 din Regulament, nu a afectat repartizarea aleatorie a lucrării nr. x, înregistrată la data de 11 martie 2021, care s-a efectuat prin intermediul sistemului informatic ECRISIJ.

Inspecția Judiciară consideră că nu se poate susține că a fost încălcat principiul repartizării aleatorii de vreme ce distribuirea aleatorie a lucrărilor în sistem informatic garantează o repartizare corectă, echilibrată și transparentă, net superioară metodei ciclice, care presupune repartizarea manuală de către o persoană desemnată.

Astfel, repartizarea lucrării nr. x, contrar opiniei exprimate de instanța disciplinară, s-a efectuat în mod aleatoriu, cu respectarea dispozițiilor art. 72 alin. (1) și art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările ulterioare.

De altfel, repartizarea perfect aleatorie a lucrării nr. x și, astfel, netemeinicia excepției invocate de pârâtul A. cu privire la acest aspect s-a reținut ca atare și de unul dintre membri instanței disciplinare. Acesta a arătat în punctul său de vedere că era necesar să se constituie echipele de trei inspectori doar în condițiile repartizării lucrărilor în sistem ciclic, nu și în sistemul informatic ECRISIJ, deoarece se respectă principiul repartizării aleatorii și că, în lipsa unor elemente concrete care să demonstreze, dincolo de orice dubiu, că lucrarea nu a fost repartizată aleatoriu, nu se poate constata nicidecum nulitatea rezoluției de exercitare a acțiunii disciplinare din această perspectivă.

Pentru argumentele anterior expuse, recurenta solicită admiterea recursului, casarea Hotărârii nr. 2P din 18 ianuarie 2022 și trimiterea cauzei la secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii pentru continuarea judecății în Dosarul nr. x/2021.

La data de 2 iunie 2022, intimatul a transmis la dosar o cerere prin care solicită amânarea cauzei pentru lipsă de apărare. Arată că apărătorul său i-a comunicat că este plecat din țară și nu au avut timp să încheie contractul de asistență juridică.

În temeiul dispozițiilor art. 222 C. proc. civ., instanța a respins cererea de amânare și a reținut dosarul în pronunțare, dispunând amânarea pronunțării pentru depunerea de concluzii scrise.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători:

Examinând hotărârea recurată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele și criticile formulate de recurentă și cu dispozițiile legale incidente în cauză, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători constată, cu majoritate, că recursul este nefondat, pentru motivele și argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

Astfel, în mod corect, instanța disciplinară a constatat că sancțiunea pentru exercitarea acțiunii disciplinare cu încălcarea dispozițiilor legale și regulamentare privind repartizarea aleatorie, este nulitatea absolută.

În acest sens, este de reținut că rezoluția de exercitare a acțiunii disciplinare reprezintă, pe de o parte, actul prin care se finalizează procedura disciplinară administrativă și, pe de altă parte, actul de sesizare a jurisdicției disciplinare.

Prin urmare, fiind un act formal esențial în derularea procedurii privind cercetarea disciplinară a magistraților trebuie avute în vedere condițiile de valabilitate ale acestuia, elementul central reprezentându-l legalitatea în raport cu cerințele instituite de Legea nr. 317/2004, de Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare și de Regulamentul privind normele de efectuare a lucrărilor de inspecție. Deopotrivă, reprezentând un act de învestire a instanței disciplinare, regularitatea sa este supusă exigențelor C. proc. civ., ca o garanție a unei corecte derulări a procedurii jurisdicționale. În aceste condiții, rezoluția de exercitare a acțiunii disciplinare poate fi cenzurată sub aspectul nulității, validitatea acțiunii disciplinare înseși depinzând de validitatea acestui act procesual.

În funcție de aspectul la care se referă, condițiile de validitate sunt de fond (numite și condiții intrinseci) și de formă (numite și condiții extrinseci). Condițiile de fond sunt cele care privesc conținutul actului juridic, iar condițiile de formă sunt cele care se referă la exteriorizarea voinței, printre condițiile de "formă exterioară", numărându-se și respectarea dispozițiilor legale și regulamentare cu privire la distribuirea aleatorie a lucrărilor. Încălcarea prevederilor legale referitoare la cerințele legale extrinseci actului atrage nulitatea necondiționată a acestuia în condițiile art. 176 din C. proc. civ.

Verificând dispozițiile legale incidente în cauză, în ceea ce privește respectarea principiului repartizării aleatorii, se reține că acesta a fost instituit ca garanție a obligației de imparțialitate recunoscută de legiuitor și în materia cercetării disciplinare exercitate de Inspecția Judiciară potrivit art. 72 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii care dispune în sensul că "Inspectorii judiciari își desfășoară activitatea în mod independent și imparțial."

Astfel, potrivit art. 73 alin. (1) din lege, "Modul de repartizare a sesizărilor și dosarelor disciplinare către inspectorii judiciari se face cu respectarea principiului repartizării aleatorii."

Principiul repartizării aleatorii nu funcționează in abstracto, ci se concretizează prin anumite proceduri menite să îl facă operațional la nivelul fiecărei instituții judiciare în raport de specificul acesteia, proceduri care, pentru a funcționa în regim de legalitate, trebuie să fie statuate prin actele normative infralegale care reglementează funcționarea respectivei instituții, respectiv prin regulamentele de organizare și funcționare care conferă suportul legal de aplicare a unui algoritm de repartizare aleatorie, în mod concret, în funcție de activitățile în raport de care aceasta este competentă.

Or, la nivelul Inspecției Judiciare, principiul repartizării aleatorii era reglementat prin dispozițiile art. 69-78 din Ordinul nr. 134 din 10 decembrie 2018 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare emis de Inspectorul-șef, potrivit cărora, în esență, "în vederea repartizării aleatorii a lucrărilor de inspecție, la începutul fiecărui an calendaristic se constituie în cadrul fiecărei direcții de inspecție, prin ordin al inspectorului-șef, echipe de inspecție, compuse din câte 3 inspectori judiciari, la propunerea directorilor de direcții" (art. 69), "Lucrările de inspecție cu grad de complexitate standard se repartizează prin metoda sistemului ciclic sau în sistem informatic, după cum urmează: a) în prima etapă, lucrările se repartizează unei echipe de inspecție în ordinea numerelor alocate acestora; b) în etapa a doua, lucrările se repartizează unui inspector al echipei care a fost stabilită în prima etapă. Desemnarea se face ciclic, în ordinea pozițiilor din echipă."(art. 73), "Lucrările de inspecție cu grad de complexitate ridicat se repartizează după cum urmează: a) în prima etapă, lucrările se repartizează unei echipe de inspecție stabilite în ordinea numerelor alocate echipelor; b) în etapa a doua, lucrările se repartizează către doi dintre membrii echipei stabilite potrivit lit. a), desemnați ciclic, în ordinea pozițiilor ocupate în cadrul echipei. (2) În cazul în care echipa stabilită potrivit alin. (1) lit. a) este alcătuită dintr-un singur inspector, aceasta se completează, pentru fiecare lucrare repartizată, cu un inspector desemnat aleatoriu, dintre ceilalți inspectori de la direcția de inspecție competentă."(art. 77); "Lucrările de inspecție având ca obiect verificările prevăzute la art. 741 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 96 alin. (8) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se efectuează de toți membrii unei echipe de inspectori constituite potrivit art. 69 alin. (1). (2) Lucrările prevăzute la alin. (1) se repartizează aleatoriu prin metoda ciclică, în ordinea numărului alocat echipelor de inspecție" (art. 78).

Prin urmare, procedura de repartizare aleatorie reglementată la nivelul Inspecției Judiciare în perioada 2018-2021 presupunea numirea unor echipe de inspectori, repartizarea făcându-se la nivelul acestor echipe, apoi, în funcție de complexitatea lucrării, desemnându-se unul sau doi inspectori în vederea soluționării lucrării.

Potrivit celor rezultate din dosarul cauzei, începând cu sfârșitul anului 2020, la nivelul instituției a fost dezvoltată și implementată aplicația ECRISIJ în baza căreia lucrările au început a fi repartizate pe fiecare inspector, astfel că, la începutul anului 2021, nu s-au mai alcătuit echipele de trei inspectori prevăzute de regulamentul în vigoare.

Ulterior, prin Ordinul nr. 49 din 11 iunie 2021 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare emis de Inspectorul-șef a fost reglementată la nivel normativ și astfel formalizată, utilizarea aplicației ECRISIJ. Astfel, potrivit art. 46 din ordinul menționat, "(1) Repartizarea aleatorie a sesizărilor și dosarelor disciplinare se efectuează prin sistemul ECRISIJ. (2) Orice incident privind repartizarea aleatorie se comunică, de îndată, Compartimentului pentru tehnologia informației prin intermediul șefului direct al utilizatorului care a constatat incidentul. După constatarea incidentului, coordonatorul IT va informa, de îndată, inspectorul-șef și va propune modalitatea de remediere. (3) Pentru evidența incidentelor în utilizarea aplicației ECRISIJ se constituie la nivelul Compartimentului pentru tehnologia informației mapa de incidente în utilizarea ECRISIJ. (4) Incidentele în operarea ECRISIJ, altele decât cele prevăzute la alin. (2), care nu pot fi remediate din aplicație, vor fi consemnate de utilizatorii care le-au produs în procese-verbale, avizate de coordonatorul Compartimentului pentru tehnologia informației și depuse în mapa de incidente. (5) Constatarea și soluționarea incidentelor sau problemelor tehnice de funcționare ale ECRISIJ se realizează de personalul Compartimentului pentru tehnologia informației și se consemnează într-un proces-verbal care va fi depus în mapa de incidente. (6) În caz de avarie a ECRISIJ, atribuirea numărului dosarului se face prin alocarea unei plaje de numere care să pornească de la un număr mai mare decât ultimul număr atribuit electronic. Fiecare dosar înregistrat se notează într-un registru de avarie. (7) Înregistrarea de noi dosare în ECRISIJ se realizează numai după preluarea în sistemul electronic a tuturor numerelor din registrul de avarie. (8) În ipoteza prevăzută la alin. (6), repartizarea sesizărilor și dosarelor disciplinare se face în sistem ciclic, pe direcții de inspecție, în ordinea alfabetică a inspectorilor judiciari."

Este evident, în aceste condiții, că utilizarea aplicației ECRISIJ a dobândit temei legal doar la momentul adoptării regulamentului prin care se suplimenta procedura de repartizare aleatorie computerizată, în perioada ianuarie- iunie acesta fiind utilizată fără acoperire în plan normativ și cu încălcarea legislației anterioare care prevedea o altă modalitate de funcționare a principiului repartizării aleatorii.

Ca atare, nu se poate aprecia că principiul repartizării aleatorii a fost respectat de facto pe motiv că legea nu distinge cu privire la modalitățile în care acesta este implementat, câtă vreme regulamentul în vigoare la momentul sesizării Inspecției Judiciare reglementa o altă modalitate de implementare a acestui principiu, neregăsit în algoritmul în baza căruia aplicația informatică funcționează în prezent, iar utilizarea aplicației, în forma în care aceasta a fost concepută, nu avea, la rândul său, suport legal. Doar formalizarea aplicării ei printr-o normă legală are ca efect recunoașterea și garantarea că algoritmul utilizat pune în aplicare, la nivelul instituției judiciare, principiul repartizării aleatorii.

Față de aceste considerente, cu opinie majoritară, se constată că, în mod corect, prin hotărârea atacată, secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat că încălcarea dispozițiilor privind repartizarea aleatorie a lucrării răstoarnă prezumția de legalitate a rezoluției de exercitare a acțiunii disciplinare și, reținându-se existența unei încălcări a unei dispoziții legale cu privire la o condiție extrinsecă a unui act, sancțiunea aplicabilă este nulitatea absolută a rezoluției anterior menționate.

În legătură cu natura sancțiunii juridice aplicabile, potrivit jurisprudenței în materie a Înaltei Curți de Casație și Justiție, rezoluția de exercitare a acțiunii disciplinare este un act procesual a cărui regularitate este supusă cenzurii instanței sesizate, împreună cu actele anterioare din procedura administrativă disciplinară, instanța disciplinară fiind competentă să examineze validitatea actului de sesizare a instanței și validitatea actelor anterioare pe care acesta se întemeiază, aplicarea dispozițiilor art. 174 și art. 176 din C. proc. civ. fiind corect constatată, raportat la natura actului examinat și la dispozițiile de trimitere ale art. 49 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, republicată (a se vedea Decizia nr. 150 din 10 septembrie 2018).

În același sens, s-a statuat că: Acțiunea disciplinară, fiind un act procesual civil emis de o parte din proces (reclamantă), este supusă sancțiunii anulării, dacă a fost întocmită cu încălcarea dispozițiilor legale; în cazul de față, dispozițiile art. 49 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 și art. 174 și următoarele din C. proc. civ. privind nulitatea actelor de procedură sunt aplicabile pe deplin. Legalitatea acțiunii disciplinare depinde de legalitatea actelor premergătoare, acte ce jalonează procedura administrativă prealabilă (procedura verificării prealabile și procedura disciplinară). Dacă acestea din urmă, în tot sau în parte, sunt lovite de nulitate absolută și nu mai pot fi refăcute, evident că însăși acțiunea disciplinară (veritabilă cerere de chemare în judecată), ca act de procedură administrativă și civilă, în același timp, este nulă absolut. Cu referire la susținerile reprezentantului Inspecției Judiciare, potrivit cărora pârâtul nu a dovedit existența unei urmări vătămătoare, se constată că această nulitate nu este condiționată de existența unei vătămări, fiind o nulitate expresă [art. 176 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ..]. Cerințele legale extrinseci actului de procedură (rezoluția de exercitare a acțiunii disciplinare), a cărui nulitate a fost constatată, sunt prevăzute de dispozițiile legale și regulamentare ce au fost indicate în precedent, iar potrivit dispozițiilor art. 175 alin. (2) din C. proc. civ., în cazul nulităților expres prevăzute de lege, vătămarea este prezumată, partea interesată putând face dovada contrarie. Or, o astfel de dovadă nu a fost făcută de către Inspecția Judiciară. Instanța disciplinară constată că încălcarea principiului repartizării aleatorii a lucrărilor ce fac obiectul acțiunii disciplinare în dosarul analizat a condus la constatarea nulității acțiunii disciplinare pentru încălcarea dispozițiilor legale menționate (a se vedea Decizia nr. 170 din septembrie 2020 pronunțată de Completul de 5 judecători).

Având în vedere cele expuse anterior, se constată că încălcarea normelor legale cu privire la repartizarea aleatorie a lucrărilor de cercetare disciplinară reprezintă un caz de nulitate necondiționată de existența unei vătămări, având în vedere că rezoluția de exercitare a acțiunii disciplinare efectuată în astfel de circumstanțe și confirmată de Inspectorul Șef, reprezintă actul de sesizare a instanței de disciplină, iar efectele asupra carierei magistratului în cauză nu pot fi altfel înlăturate decât prin constatarea nulității absolute a acesteia, fiind încălcată o normă imperativă care vizează un interes general, acela al desfășurării activității unei entități publice cu atribuții de analiză, verificare și control, în ceea ce privește activitatea și conduita magistraților, respectiv a instanțelor și parchetelor.

Pentru considerentele expuse mai sus, întrucât secția pentru procurori în materie disciplinară a reținut în mod corect existența unui caz de nulitate a cercetării disciplinare, în temeiul art. 497 C. proc. civ. raportat la art. 51 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, cu majoritate de voturi, Înalta Curte va respinge recursul declarat de Inspecția Judiciară în Dosarul nr. x/2021, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Cu majoritate,

Respinge recursul declarat de Inspecția Judiciară împotriva Hotărârii 2P din 18 ianuarie 2022 pronunțate de Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru procurori în materie disciplinară, în Dosarul nr. x/2021, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 iunie 2022.

Cu opinie separată,

Admite recursul declarat de Inspecția Judiciară împotriva Hotărârii 2P din 18 ianuarie 2022 pronunțate de Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru procurori în materie disciplinară, în Dosarul nr. x/2021.

Casează hotărârea atacată.

Trimite cauza secției pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii pentru continuarea judecății în Dosarul nr. x/2021.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 iunie 2022.

Motivarea opiniei separate

Contrar opiniei majoritare din Completul de 5 judecători, considerăm că recursul Inspecției Judiciare este fondat.

Secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii a constatat nulitatea acțiunii disciplinare urmare a nulității rezoluției de exercitare a acesteia, confirmată de inspectorul șef al Inspecției Judiciare, pentru încălcarea principiului imparțialității sub aspectul nerespectării principiului repartizării aleatorii.

Față de neconstituirea echipelor de inspectori la începutul anului 2021, Înalta Curte apreciază că această neregularitate de ordin regulamentar nu poate conduce, în speță, la concluzia încălcării principiului repartizării aleatorii prevăzut de art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 și a garanțiilor de imparțialitate a inspectorilor judiciari prevăzute la art. 72 alin. (1) din Legea nr. 317/2004.

Modul de repartizare a sesizărilor și dosarelor disciplinare către inspectorii judiciari este reglementat de dispozițiile art. 73 alin. (1) din Legea 317/2004, care prevăd că această repartizare se face cu respectarea principiului repartizării aleatorii, fără a individualiza o metodă anumită, respectiv ciclică sau în sistem informatic.

Potrivit art. 73 din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare, aprobat prin Ordinul nr. 134/2018 al inspectorului-șef, în vigoare la momentul repartizării dosarului disciplinar în cauză:

"Lucrările de inspecție cu grad de complexitate standard se repartizează prin metoda sistemului ciclic sau în sistem informatic, după cum urmează: a) în prima etapă, lucrările se repartizează unei echipe de inspecție în ordinea numerelor alocate acestora; b) în etapa a doua, lucrările se repartizează unui inspector al echipei care a fost stabilită în prima etapă. Desemnarea se face ciclic, în ordinea pozițiilor din echipă."

De asemenea, art. 69 alin. (1) din Regulament prevede că:

"În vederea repartizării aleatorii a lucrărilor de inspecție, la începutul fiecărui an calendaristic se constituie în cadrul fiecărei direcții de inspecție, prin ordin al inspectorului-șef, echipe de inspecție, compuse din câte 3 inspectori judiciari, la propunerea directorilor de direcții."

Sistemul informatic ECRIS este conceput pentru gestionarea documentelor și informațiilor aferente cauzelor la nivelul instanțelor și parchetelor. Totodată, ECRIS este un instrument de management al informației în sistemul judiciar, oferind o serie de date agregate și sistematizate pentru practicienii din justiție și persoanele fizice și juridice care apelează la serviciile justiției. În prezent, ECRIS este implementat la nivel național, fiind utilizat de către instanțele judecătorești, inclusiv Înalta Curte de Casație și Justiție, parchetele de pe lângă acestea, Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii. Sistemul ECRIS reprezintă un instrument electronic ce oferă funcționalități cheie care susțin fluxul dosarelor la nivelul instanțelor și parchetelor, colectarea datelor statistice și generarea anumitor rapoarte statistice predefinite, precum și transferul electronic de date între instanțe, precum și între acestea și parchete.

Începând cu anul 2021, Inspecția Judiciară a implementat sistemul informatic ECRISIJ, moment de la care repartizarea aleatorie a sesizărilor și dosarelor disciplinare s-a efectuat în sistem informatic, renunțându-se, astfel, la sistemul ciclic care prezuma existența echipelor de 3 inspectori.

Prin Ordinul nr. 49 din 11 iunie 2021 al inspectorului-șef al Inspecției Judiciare, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 591 din 11 iunie 2021, care a aprobat noul Regulament de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare, ECRISIJ a fost reglementat ca sistem pentru repartizarea aleatorie a sesizărilor și dosarelor disciplinare.

Este adevărat că, la momentul repartizării prezentului dosar disciplinar - martie 2021, sistemul informatic ECRISIJ nu era reglementat prin Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare.

De asemenea, este adevărat că, în cauză, repartizarea nu s-a făcut prin metoda sistemului ciclic, cu respectarea întocmai a prevederilor art. 69 alin. (1) și art. 73 din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare, aprobat prin Ordinul nr. 134/2018.

Deși este criticabil, din punct de vedere organizatoric-administrativ, faptul că sistemul ECRISIJ a fost implementat în fapt anterior modificării corespunzătoare la nivelul Regulamentului de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare, în circumstanțele cauzei, neregularitățile de ordin infralegal constatate nu sunt de natură a afecta caracterul aleatoriu al repartizării efectuate prin sistemul informatic care funcționează și în prezent.

Rațiunea instituirii principiului repartizării aleatorii a lucrărilor înregistrate pe rolul Inspecției Judiciare, similar repartizării aleatorii a dosarelor înregistrate pe rolul instanțelor judecătorești, rezidă în preocuparea de a înlătura orice posibilitate reprobabilă de direcționare a cauzelor către anumite persoane în considerarea unor interese incompatibile cu scopul procedurii disciplinare.

În acord cu susținerile din memoriul de recurs, considerăm că nu a fost încălcat principiul repartizării aleatorii de vreme ce distribuirea aleatorie a lucrărilor în sistem informatic garantează o repartizare corectă, echilibrată și transparentă. Înalta Curte apreciază, de asemenea, că repartizarea lucrărilor printr-un sistem informatic este o modalitate net superioară metodei ciclice, care presupune repartizarea manuală de către o persoană. Repartizarea dosarului disciplinar prin sistemul informatic asigură un standard mai ridicat decât repartizarea ciclică, operațiunea concretă de repartizare fiind înregistrată în sistem și poate fi verificată ulterior.

Aplicarea strictă a prevederilor art. 69 alin. (1) și art. 73 din Regulament ar fi presupus, repartizarea, în prima etapă, prin metoda sistemului ciclic sau în sistem informatic, către o echipă de 3 inspectori, iar în a doua etapă, repartizarea ciclică unui inspector al echipei care a fost stabilită în prima etapă.

Așadar, respectarea literei Regulamentului presupunea, în etapa a doua, utilizarea în mod limitativ a metodei ciclice, fiind incompatibilă cu repartizarea în sistem informatic, ceea ce înseamnă că repartizarea prin sistemul ECRISIJ s-ar fi limitat la prima etapă.

Or, o asemenea soluție nu este justificată de rațiuni care ar asigura un standard mai ridicat de aplicare în concret a principiului repartizării aleatorii prevăzut de art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004.

În consecință, apreciem că repartizarea aleatorie a lucrărilor de inspecție judiciară în sistem informatic nu a adus nicio vătămare drepturilor sau intereselor legitime ale intimatului A.

Contrar celor reținute în considerentele hotărârii atacate, dispozițiile art. 175 alin. (2) C. proc. civ. nu sunt aplicabile în cauză deoarece nu există nicio dispoziție legală sau infralegală care să prevadă în mod expres sancțiunea nulității pentru nerespectarea prevederilor art. 69 alin. (1) și art. 73 din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare, aprobat prin Ordinul nr. 134/2018.

De asemenea nici dispozițiile art. 176 pct. 6 C. proc. civ. nu sunt aplicabile în cauză deoarece utilizarea repartizării aleatorii a lucrării în sistem informatic sau ciclic nu poate fi considerată o condiție extrinsecă rezoluției de exercitare a acțiunii disciplinare.

Toate aceste considerente conduc la concluzia că simpla nerespectare a literei normelor infralegale prevăzute de art. 69 alin. (1) și art. 73 din Regulament nu constituie un caz de nulitate expresă (art. 175 alin. (2) C. proc. civ.) și nici nulitate necondiționată de vătămare prevăzut de art. 176 pct. 4 sau 6 din C. proc. civ., care să atragă nulitatea actelor întocmite de inspectorul judiciar și subsecvent, nulitatea acțiunii disciplinare.

Se impune a fi menționat, în acest context, că atât intimatul-pârât, cât și secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii nu au constatat vreun viciu al repartizării efectuate prin sistemul informatic ECRISIJ, care să pună la îndoială caracterul aleatoriu al repartizării, astfel că, în privința imparțialității inspectorului judiciar care a efectuat cercetarea disciplinară, nu planează niciun dubiu.

Pentru toate aceste considerente, în opinie minoritară, considerăm că hotărârea atacată prin care s-a constatat nulitatea acțiunii disciplinare este nelegală și netemeinică, recursul urmând a fi admis.

GGC - ED