ÎCCJ, Decizia nr. 232/2021

Asupra recursurilor de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea disciplinară înregistrată la 29 noiembrie 2018 pe rolul secției pentru procurori în materie disciplinară, Inspecția Judiciară a solicitat să se dispună aplicarea uneia dintre sancțiunile prevăzute de art. 100 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pârâtei A., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara, cercetată sub aspectul săvârșirii abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. c), f), h), k) teza a II-a și m) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Cauza a fost înregistrată sub nr. x/2018.

Prin acțiunea disciplinară înregistrată la 11 iulie 2019 pe rolul secției pentru procurori în materie disciplinară, Inspecția Judiciară a solicitat să se dispună aplicarea uneia dintre sancțiunile prevăzute de art. 100 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pârâtei A., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara, cercetată sub aspectul săvârșirii abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. c), f), k) teza a II-a și m) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Cauza a fost înregistrată sub nr. x/2019.

La termenul din 27 noiembrie 2019, în Dosarul nr. x/2019, a fost admisă excepția conexității și s-a dispus conexarea Dosarului nr. x/2019 la Dosarul nr. x/2018.

Prin acțiunea disciplinară înregistrată la 10 aprilie 2020 pe rolul secției pentru procurori în materie disciplinară, Inspecția Judiciară a solicitat să se dispună aplicarea uneia dintre sancțiunile prevăzute de art. 100 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pârâtei A., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara, cercetată sub aspectul săvârșirii abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. m) teza I și t) teza I din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Cauza a fost înregistrată sub nr. x/2020.

La termenul din 22 iulie 2020, în Dosarul nr. x/2020, a fost admisă excepția conexității și s-a dispus conexarea Dosarului nr. x/2020 la Dosarul nr. x/2018.

Prin Hotărârea Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru procurori în materie disciplinară nr. 13P din 18 noiembrie 2020, a fost admisă excepția nulității absolute a Rezoluției de exercitare a acțiunii disciplinare nr. x/2018 din 23 noiembrie 2018.

A fost constatată nulitatea acțiunii disciplinare formulate de Inspecția Judiciară împotriva pârâtei A., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara, pentru săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. c), f), h), k) teza a II-a și m) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

A fost respinsă excepția nulității absolute a Rezoluției de exercitare a acțiunii disciplinare nr. 1927/B/18.06.2019, dată în Lucrarea nr. x din 18 iunie 2019, ca neîntemeiată.

Au fost disjunse acțiunile disciplinare conexate (lucrările Inspecției Judiciare nr. x și nr. y) privind pe A., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara, pentru săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. c), f), k) teza a II-a, m) și t) teza I din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

S-a dispus trimiterea cauzei la Biroul grefa secțiilor în vederea constituirii unui nou dosar și s-a stabilit termen în vederea continuării judecății la 13 ianuarie 2021, ora 13:00.

În motivare, cu privire la excepția nulității absolute a Acțiunii disciplinare exercitate în lucrarea Inspecției Judiciare nr. 3158/1J/807/DIP/2018, s-au reținut următoarele:

La 26 aprilie 2018, sub nr. x/2018, a fost înregistrată la Inspecția Judiciară lucrarea având ca obiect sesizarea conducerii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, urmare a Informării nr. x/2018 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara, cu privire la faptul că procurorul A. de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara refuză, în mod repetat, să-și exercite îndatoririle de serviciu și adoptă un comportament apreciat ca fiind dăunător interesului serviciului și prestigiului justiției, în relațiile cu prim-procurorul și prim-procurorul adjunct al unității.

Pentru verificarea aspectelor semnalate s-a fixat, în condițiile art. 45 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, republicată, un termen de instrumentare de 45 de zile, ce a fost prelungit, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (4) din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție de către Inspecția Judiciară, cu încă 45 zile, verificările prealabile fiind finalizate la 25 iulie 2018.

La această lucrare au fost conexate și următoarele lucrări, după cum urmează:

- la 15 mai 2018, Lucrările nr. x/2018 și nr. x/2018;

- la 13 iunie 2018, Lucrarea nr. x/2018;

- la 16 mai 2018, Lucrările nr. x/2018 și nr. x/2018;

- la 5 iunie 2018, Lucrarea nr. x/2018;

- la 8 iunie 2018, Lucrarea nr. x/2018;

- la 2 august 2018, Lucrarea nr. x/2018.

Lucrarea nr. x/2018 are ca obiect sesizarea formulată de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara privind conduita procurorului A., fiind reclamat faptul că magistratul nu motivează în termen căile de atac declarate, nu soluționează lucrările repartizate, refuză să primească lucrările repartizate și manifestă un comportament nedemn funcției în raport cu prim-procurorul și prim-procurorul adjunct al unității.

Lucrarea nr. x/2018 are ca obiect sesizarea formulată de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara privind conduita procurorului A., fiind reclamat faptul că magistratul nu motivează în termen căile de atac declarate și manifestă un comportament nedemn funcției în raport cu prim-procurorul și prim-procurorul adjunct al unității.

Lucrarea nr. x/2018 are ca obiect sesizarea formulată de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara privind conduita procurorului A., fiind reclamat faptul că magistratul lipsește nejustificat de la serviciu și nu participă în ședințele de judecată conform planificării.

Lucrarea nr. x/2018 are ca obiect sesizarea formulată de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara privind conduita procurorului A., vizând neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu, fiind reclamat faptul că magistratul nu a respectat planificarea serviciului pe unitate pentru perioada 8-9 aprilie 2018 și nu a prezentat documente justificative, a refuzat să se prezinte în biroul prim-procurorului Parchetului la solicitarea acestuia și a refuzat să primească lucrările repartizate spre soluționare.

Lucrarea nr. x/2018 are ca obiect sesizarea formulată de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara privind conduita procurorului A., vizând neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu, fiind reclamat faptul că magistratul refuză, în mod repetat, să-și exercite atribuțiile de serviciu și adoptă un comportament apreciat ca fiind dăunător interesului serviciului și prestigiului justiției, în relațiile cu prim-procurorul și prim-procurorul adjunct al unității și, în special, în relațiile la nivel instituțional cu instanța de judecată, nemotivând în termen căile de atac exercitate.

Lucrarea nr. x/2018 are ca obiect sesizarea formulată de conducerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara privind conduita procurorului A., vizând neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu, fiind reclamat faptul că magistratul refuză, în mod repetat, să-și exercite atribuțiile de serviciu și adoptă un comportament apreciat ca fiind dăunător interesului serviciului și prestigiului justiției, în relațiile cu prim-procurorul și prim-procurorul adjunct al unității, cu personalul auxiliar și, în special, în relațiile la nivel instituțional cu instanța de judecată.

Lucrarea nr. x/2018 are ca obiect sesizarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, formulată potrivit art. 45 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, urmare a Informării nr. x/2018 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara, cu privire la faptul că procurorul A. de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara refuză, în mod repetat, să-și exercite îndatoririle de serviciu și adoptă un comportament apreciat ca fiind dăunător interesului serviciului și prestigiului justiției, în relațiile cu prim-procurorul și prim-procurorul adjunct al unității.

Lucrarea nr. x/2018 are ca obiect sesizarea formulată de procurorul A. de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara cu privire la o eventuală săvârșire a unor abateri disciplinare de către prim-procurorul B., în legătură cu evenimentul din 14 iulie 2018.

Secția pentru procurori în materie disciplinară a reținut că nu au fost respectate prevederile art. 45 alin. (1) și (7) din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare, în vigoare la momentul efectuării verificărilor prealabile, în lucrarea ce face obiectul prezentelor verificări.

Astfel, potrivit art. 47 alin. (2) din Regulamentul mai sus menționat, repartizarea aleatorie a lucrărilor se realizează în sistem informatic sau în sistem ciclic, iar, potrivit alin. (5), repartizarea aleatorie în sistem ciclic se efectuează în ordinea alfabetică a numelor inspectorilor judiciari din cadrul fiecărei direcții.

Pentru repartizarea lucrărilor, la nivelul Inspecției Judiciare a fost adoptată Procedura operațională privind repartizarea aleatorie în sistem ciclic a lucrărilor în cadrul Inspecției Judiciare.

În vederea analizării respectării procesului de repartizare aleatorie a lucrărilor la Inspecția Judiciară, secția a verificat repartizarea Lucrării nr. x/2018, ce face obiectul prezentei acțiuni disciplinare, dar și a Lucrării nr. x/2018, care a fost conexată la prima lucrare și a cărei dată de înregistrare a lucrării nu apărea pe fișa de repartizare.

De asemenea, secția a verificat și situația acțiunilor disciplinare promovate de inspectorul judiciar C., urmare a sesizărilor formulate de pârâta procuror A. și împotriva acesteia.

Din analiza actelor aflate la dosarul cauzei și a relațiilor transmise de către Inspecția Judiciară, privind modul de înregistrare și repartizare a lucrărilor ce fac obiectul prezentului dosar disciplinar, secția a constatat că au fost încălcate dispozițiile regulamentare menționate anterior, cu consecința nerespectării dispozițiilor art. 73 din Legea nr. 317/2004, republicată.

Primul aspect care a condus secția pentru procurori în materie disciplinară la concluzia vicierii procedurii de repartizare a lucrărilor la Inspecția Judiciară a fost acela că, la solicitarea secției din 22 iulie 2020 de a comunica data primirii la Inspecția Judiciară a Lucrărilor nr. x/2018, 3383/IJ/863/DIP/2018, 3394/IJ/867/DIP/2018, 3403/1J/870/DIP/2018, 3408/IJ/872/DIP/2018, 3409/IJ/873/DIP/2018 și 3410/IJ/874/DIP/2018, data înregistrării la Inspecția Judiciară a lucrării 3409/IJ/873/DIP/2018, precum și dovezile aferente, Inspecția Judiciară nu a comunicat relațiile solicitate.

Inspecția a precizat că, în anul 2018, nu exista reglementată o procedură care să evidențieze data primirii efective a sesizărilor la Inspecția Judiciară. O asemenea evidențiere a datei de primire a fost procedurată abia prin Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare, aprobat prin Ordinul inspectorului-șef nr. 134 din 10 decembrie 2018. Au fost înaintate, în copie, prima pagină a actului de sesizare, fișa de repartizare, fișa înregistrărilor din "Registrul general IJ", precum și fișa înregistrărilor din "Registrul informativ al Direcției de inspecție pentru procurori (R3)".

Cu privire la Lucrarea nr. x/2018, s-a comunicat faptul că, din Registrul general al Inspecției Judiciare, rezultă că aceasta a fost înregistrată la Inspecția Judiciară la 8 mai 2018. De menționat este faptul că fișa de repartizare a acestei lucrări nu cuprinde data înregistrării .

De asemenea, Inspecția Judiciară nu a detaliat modalitatea de repartizare a Lucrărilor nr. x/2018 și nr. x/2018, ci doar a transmis, în copie, prima pagină a actelor de sesizare, a fișelor de repartizare, a proceselor-verbale de repartizare aleatorie întocmite la datele de 2 mai, respectiv 10 mai 2018, precum și fișele celor două lucrări înregistrate atât în Registrul general IJ, cât și fișele din Registrul informativ al Direcției de inspecție pentru procurori.

Ulterior, în urma reiterării cererii de a se comunica data primirii la Inspecția Judiciară a Lucrărilor nr. 3381, nr. 3383, nr. 3394, nr. 3403, nr. 3408, nr. 3409, nr. 3410 din 2018, dovezile aferente, data înregistrării Lucrării nr. 3409, detalierea modalității de repartizare a lucrărilor nr. 3158 și nr. 3409, în sensul comunicării înregistrării în registre, datele la care a fost efectuată repartizarea lucrărilor către inspectori, Inspecția Judiciară a comunicat că nu poate indica data primirii la Inspecția Judiciară a lucrărilor menționate anterior.

În ceea ce privește detalierea modalității de repartizare a Lucrărilor nr. 3158/IJ/807/DIP/2018 și nr. x/2018, Inspecția Judiciară nu a comunicat, de asemenea, data primirii acestor lucrări și nici data la care a fost prezentată spre examinare corespondența inspectorului-șef și directorului Direcției de inspecție pentru procurori, aceste aspecte fiind omise din răspunsul privind detalierea modalității de repartizare.

În aceste condiții, secția pentru procurori în materie disciplinară a fost în imposibilitate de a verifica respectarea principiului repartizării aleatorii a lucrărilor, începând cu dispozițiile art. 45 alin. (1) și (7) din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare, situație în raport de care nu a putut stabili cronologia intrării lucrărilor la Inspecția Judiciară, pentru a se putea verifica dacă înregistrarea acestora s-a făcut în aceeași zi cu data primirii lucrărilor.

Ca urmare, secția pentru procurori în materie disciplinară a constatat că Inspecția Judiciară nu a putut face dovada respectării principiul repartizării aleatorii, în ansamblul său, conform art. 73 din Legea nr. 317/2004, republicată, în ceea ce privește repartizarea Lucrărilor nr. x/2018 și nr. x/2018.

Secția a mai reținut că modul deficitar de desfășurare a activității de registratură la nivelul Inspecției Judiciare nu justifică încălcarea principiului repartizării aleatorii a lucrărilor la Inspecția Judiciară, garanție fundamentală a independenței și imparțialității inspectorilor judiciari, Inspecția Judiciară neputând invoca propria culpă pentru a se exonera de îndeplinirea unei obligații legale.

O altă dispoziție legală în legătură cu repartizarea aleatorie a cauzelor este și cea reglementată de art. 45 alin. (7) din Regulament, conform căreia selectarea corespondenței, prezentarea acesteia spre examinare inspectorului-șef și repartizarea lucrărilor spre rezolvare se realizează, de regulă, în ziua primirii corespondenței sau cel târziu a doua zi.

Or, de vreme ce Inspecția a comunicat că nu cunoaște data primirii lucrărilor, în mod evident, nu poate face dovada certă, dincolo de orice dubiu, că repartizarea lucrărilor s-a făcut în ziua primirii lor sau cel târziu a doua zi, în condițiile în care această procedură a fost contestată de către pârâtă.

Potrivit Regulamentului evocat, lucrările primite la Inspecția Judiciară trebuiau să dobândească dată certă și un număr de înregistrare în ziua în care au fost primite.

Pe cale de consecință, secția pentru procurori în materie disciplinară a constatat existența unei proceduri viciate la nivelul Inspecției Judiciare cu privire la modul de primire, înregistrare și repartizare a lucrărilor în perioada verificată, de natură să influențeze procesul de repartizare a lucrărilor, inclusiv a prezentei lucrări ce face obiectul acțiunii disciplinare.

Reținând că este competentă să cenzureze validitatea procedurii de repartizare aleatorie a lucrărilor de inspecție, precum și că nulitatea procedurii de repartizare aleatorie atrage nulitatea tuturor actelor din procedura disciplinară administrativă, inclusiv a rezoluției de exercitare a acțiunii disciplinare, secția pentru procurori în materie disciplinară a arătat că nulitatea intervenită în cauză este una expresă, cum prevede art. 176 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., și nu este condiționată de existența unei vătămări, în speță, fiind încălcate dispozițiile art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, referitoare la respectarea principiului repartizării aleatorii, detaliat în dispozițiile Regulamentului de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare.

În acest sens, a invocat și jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit căreia încălcarea principiului repartizării aleatorii a lucrărilor conduce la nulitatea actelor procedurale astfel efectuate și a actelor subsecvente (Decizia civilă nr. 253 din 25 noiembrie 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători).

În aceste condiții, secția a constatat întemeiată excepția nulității absolute a Acțiunii disciplinare nr. x/2018, exercitate de Inspecția Judiciară împotriva pârâtei A., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara, având ca obiect săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. c), f), h), k) teza a II-a și m) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ca urmare a constatării nulității procedurii de repartizare aleatorie a lucrării din prezenta cauză, pentru argumentele de drept și de fapt indicate anterior.

Cu privire la excepția nulității absolute a Rezoluției de exercitare a acțiunii disciplinare nr. 1927/B/18.06.2019, dată în Lucrarea nr. x din 18 iunie 2019, din actele transmise de către Inspecția Judiciară, secția pentru procurori în materie disciplinară a constatat că repartizarea acestei lucrări, la 23 ianuarie 2019, s-a făcut cu respectarea principiului repartizării aleatorii a cauzelor, conform art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, republicată, și art. 73 din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare, aprobat prin Ordinul nr. 134 din 10 decembrie 2018 al inspectorului-șef al Inspecției Judiciare.

La repartizarea acestei lucrări au fost respectate cele două etape prevăzute de dispozițiile regulamentare, respectiv repartizarea unei echipe de inspecție în ordinea numerelor alocate acestora și, ulterior, repartizarea lucrării unui inspector al echipei care a fost stabilită în prima etapă, în ordinea pozițiilor din echipă și avându-se în vedere situațiile în care se aflau inspectorii judiciari (concedii, blocare repartizare, control, etc - f. x din Dosarul nr. x).

Secția a mai reținut că, prin concluziile scrise depuse la termenul din 11 noiembrie 2020, pârâta procuror a solicitat să se constate nulitatea acțiunilor conexe din toate cele trei dosare conexe, respectiv nr. x/P/2018, nr. x/P/2019 și nr. x/P/2020, în condițiile în care, cu privire la acest din urmă dosar, nu a invocat nulitatea absolută a acțiunii exercitate. În aceste condiții, secția a luat în discuție doar excepția nulității absolute a acțiunilor disciplinare înregistrate la Consiliul Superior al Magistraturii sub nr. x/2018 și nr. y/2019.

Cu privire la aspectele de nelegalitate vizând încălcarea dreptului la apărare, respectiv prin refuzul de eliberare a copiilor de pe declarațiile celor ascultați, prin atitudinea constantă a inspectorului judiciar de intimidare și prin respingerea, în mod netemeinic, a mai multor probe utile pe care pârâta le-a propus, secția pentru procurori în materie disciplinară a constatat că pârâtei nu i-a fost încălcat, în niciun fel, dreptul la apărare, în condițiile în care i-au fost comunicate toate actele solicitate, în două etape, respectiv copia electronică a dosarului, iar, ulterior, celelalte acte solicitate, administrate în cursul cercetării disciplinare.

De altfel, la dosarul disciplinar există procesul-verbal de efectuare a cercetării disciplinare, unde sunt detaliate toate aspectele derulate pe parcursul cercetării disciplinare .

Referitor la încălcarea dreptului la apărare prin neadministrarea unora dintre probele solicitate în apărare, în faza cercetării disciplinare, acestea constituie o nulitate relativă, în sensul dispozițiilor art. 174 alin. (3) C. proc. civ.

În plus, potrivit dispozițiilor art. 49 alin. (7) din Legea nr. 317/2014, republicată, procedura de soluționare a acțiunii disciplinare se completează cu dispozițiile C. proc. civ., în măsura în care nu sunt incompatibile cu acestea, pârâta având posibilitatea de a solicita administrarea probelor pe care le consideră necesare în apărarea sa în fața instanței disciplinare, în condițiile art. 254 C. proc. civ., iar, în măsura în care acestea sunt admisibile, pertinente, concludente și utile cauzei, vor fi administrate în cursul cercetării judecătorești.

Vătămarea pe care pârâta apreciază că a suferit-o prin neadministrarea probelor solicitate poate fi suplinită în fața instanței disciplinare.

Referitor la atitudinea constantă a inspectorului judiciar, de intimidare a pârâtei, secția a constatat că aceasta nu a produs nicio dovadă în sensul celor afirmate. Respingerea unei cereri în probațiune sau de eliberare a unei copii de pe acte dosarului nu poate fi asimilată unor acțiuni de intimidare, atât timp cât reprezintă proceduri prevăzute de art. 43 din Regulamentul privind normele de efectuare a lucrărilor de inspecție. În acest sens a fost încheiat de către inspectorul judiciar procesul-verbal din 29 mai 2019 .

Pe cale de consecință, secția pentru procurori în materie disciplinară a respins excepția nulității absolute a Rezoluției de exercitare a acțiunii disciplinare nr. 1927/B/18.06.2019 dată în Lucrarea nr. x din 18 iunie 2019, ca neîntemeiată.

Împotriva hotărârii disciplinare, atât pârâta A., cât și Inspecția Judiciară, au formulat recurs.

Recursul pârâtei A.

Pârâta a recurat hotărârea disciplinară exclusiv pentru soluția de respingere a excepției nulității absolute a rezoluției de exercitare a acțiunii disciplinare în Dosarul nr. x/2019 și omisiunea de a se pronunța asupra excepției nulității absolute invocate în Dosarul nr. x/2020 A indicat că unele critici se subsumează motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., iar altele vizează netemeinicia hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii, permise în condițiile art. 51 alin. (3) din Legea nr. 317/2004.

Cu privire la Dosarul nr. x/2019, a arătat că sunt greșite reținerile privind repartizarea aleatorie a Lucrării nr. x și neîncălcarea dreptului său la apărare.

Totodată, a susținut că secția a omis să analizeze critica potrivit căreia inspectorul judiciar a dat dovadă de lipsă de imparțialitate, precum și excepția nulității absolute în Dosarul nr. x/2020.

Detaliind aceste critici, pârâta a arătat că, prin întâmpinarea formulată în Dosarul nr. x/2019, a susținut că nu există dovezi certe privind repartizarea aleatorie a lucrării înregistrate sub nr. x, aceasta fiind făcută, în realitate, după criteriul arondării unităților de parchet la echipe de inspectori judiciari, cu încălcarea art. 73 din Legea nr. 317/2004, republicată, și a art. 73 din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 134/2018 al inspectorului-șef al Inspecției Judiciare. Totodată, a invocat atitudinea subiectivă și lipsită de imparțialitate a inspectorului judiciar, cu referire la atitudinile concrete și la modul de efectuare a cercetării disciplinare, arătând că au fost respinse nelegal solicitările de redistribuire a lucrării finalizate în Dosarul nr. x/2019.

Ulterior, prin notele scrise, prezentate și verbal în ședința din 11 noiembrie 2020, pârâta a reiterat aceste susțineri, arătând că, în Dosarele nr. x/2019 și nr. y/2020, nu au fost respectate dispozițiile regulamentare.

Prin hotărârea atacată, s-a reținut că au fost respectate prevederile legale referitoare la repartizarea aleatorie a lucrărilor de inspecție judiciară, respectiv că s-au respectat etapele de stabilire a inspectorului care soluționează sesizarea.

Pentru acțiunea disciplinară înregistrată sub nr. x/2018, secția pentru procurori în materie disciplinară a constatat nulitatea acțiunii, deoarece nu s-a putut stabili respectarea art. 45 alin. (1) din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare, în ceea ce privește înregistrarea sesizărilor în registrul general în ziua primirii și apoi prezentarea acestora inspectorului-șef spre repartizare.

Pârâta susține că acțiunile înregistrate sub nr. x/2019 și nr. y/2020 au aceeași situație, din punct de vedere al repartizării, ca cea înregistrată sub nr. x/2018, pentru care a fost admisă deja excepția nulității acțiunii disciplinare, întrucât nu s-a putut stabili dacă a fost respectat art. 45 alin. (1) din Regulament, referitor la înregistrarea sesizărilor în registrul general în ziua primirii și abia apoi prezentarea acestora inspectorului-șef spre repartizare.

Consiliul Superior al Magistraturii s-a pronunțat pe excepția nulității acțiunii disciplinare doar cu privire la acțiunea ce face obiectul Dosarului nr. x/2019 și a omis să se pronunțe și cu privire la acțiunea ce face obiectul Dosarului nr. x/2020, deși la termenul din 28 octombrie 2020, a solicitat ca Inspecția Judiciară să facă dovada repartizării aleatorii și a lucrărilor care formează acest dosar, iar, la 11 noiembrie 2020, în concluziile scrise, a invocat excepția nulității absolute în toate cele trei dosare

Secția pentru procurori în materie disciplinară nu a analizat motivul de nulitate constând în lipsa de imparțialitate a inspectorului judiciar care a efectuat cercetarea disciplinară și a dispus sesizarea instanței disciplinare (Dosar nr. x/2019).

Pârâta a criticat și argumentele pentru care secția pentru procurori în materie disciplinară a refuzat să analizeze, în contextul cererii de constatare a nulității acțiunii, motivele privind încălcarea dreptului la apărare.

Consiliul Superior al Magistraturii a reținut, în mod corect, că încălcarea dreptului la apărare în cursul procedurii cercetării disciplinare are drept consecință nulitatea relativă a actelor de cercetare. Dar este greșită constatarea că această nulitate poate fi remediată prin administrarea probelor în cursul cercetării judecătorești.

Procedând astfel, Consiliul Superior al Magistraturii a ignorat regula conform căreia este nul actul întemeiat pe acte anterioare nule, sens în care exista obligația de a se pronunța asupra existenței sau inexistenței nulității, de a stabili dacă actele de cercetare sunt nule pentru încălcarea dreptului la apărare.

În situația în care constata această nulitate, Consiliul Superior al Magistraturii avea obligația de a anula actul subsecvent, respectiv rezoluția de exercitare a acțiunii disciplinare.

Recurenta a solicitat admiterea căii de atac, casarea hotărârii și anularea acțiunilor disciplinare înregistrate pe rolul secției sub nr. x/2019 și nr. y/2020.

Recursul Inspecției Judiciare

Prin recursul declarat, titularul acțiunii disciplinare a solicitat casarea deciziei și trimiterea cauzei la secția pentru procurori în materie disciplinară, în vederea rejudecării.

Recurenta Inspecția Judiciară a apreciat incidența în cauză a motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., cu referire la art. 73 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii și la art. 45 - 51 din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare, forma în vigoare la momentul cercetării disciplinare.

S-a susținut că, raportat la dispozițiile art. 45 alin. (1) din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare în vigoare la data efectuării verificărilor prealabile și cercetării disciplinare, atât prin adresa Inspecției Judiciare emisă la 4 septembrie 2020, cât și prin adresa emisă la 27 octombrie 2020, secției pentru procurori în materie disciplinară i s-a comunicat faptul că, în lipsa unor reglementări referitoare strict la obligația evidențierii "datei primirii" (acestea fiind introduse abia prin Ordinul nr. 134/10.12.2018 al inspectorului-șef), Inspecția Judiciară nu a fost în măsură să răspundă cerinței privind "data primirii documentului", dar prin punerea la dispoziție a filelor Registrului general de evidență, apreciază că a făcut dovada datei înregistrării lucrărilor de inspecție.

Conform art. 45 alin. (7) din Regulament, selectarea corespondenței, prezentarea acesteia spre examinare inspectorului-șef și repartizarea lucrărilor spre rezolvare se realizează, de regulă, în ziua primirii corespondenței.

Potrivit art. 46 alin. (1), după înregistrarea în registrul general de evidență a lucrărilor Inspecției Judiciare a actelor de sesizare, dosarele se prezintă inspectorului-șef sau persoanei desemnate de acesta, care le repartizează direcțiilor de specialitate, fără a fi stabilit un termen.

Conform art. 47 alin. (1), după înregistrarea în cadrul direcției, dosarele nou formate se transmit directorului direcției sau persoanelor desemnate de inspectorul-șef pentru repartizarea aleatorie a dosarelor, de asemenea, fără a fi stabilit un termen.

S-a mai arătat și că activitățile prevăzute la art. 45 alin. (1) și (7) din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare, precum și sintagma "repartizarea lucrărilor spre rezolvare", vizează procedura de repartizare a lucrărilor pe direcții de către inspectorul-șef, iar nu repartizarea către inspectorii judiciari, care se efectuează de către directorii de direcții printr-o procedură distinctă, prevăzută la art. 46 alin. (1) și (3) și art. 47 alin. (1) din același regulament. Sistemul ciclic de repartizare a lucrărilor stabilit potrivit normelor regulamentare anterior menționate este în concordanță cu dispozițiile art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, care nu fac trimitere la repartizarea aleatorie a lucrărilor, ci la înregistrarea într-un anumit mod a lucrărilor de inspecție.

În concret, Inspecția Judiciară a arătat că Lucrarea nr. x/2018 a fost înregistrată la Inspecția Judiciară la 26 aprilie 2018, care a fost o zi de joi; la aceeași dată, inspectorul-șef a repartizat lucrarea Direcției de inspecție pentru procurori. Întrucât zilele următoare, 30 aprilie 2018 (luni) și 1 mai 2018 (marți) au fost zile libere, nelucrătoare, repartizarea către inspectorul judiciar C. s-a realizat la 2 mai 2018 (miercuri), conform procedurii operaționale în vigoare la acea dată (pct. 8.6.), aspect ce a fost comunicat secției pentru procurori în materie disciplinară împreună cu adresa emisă la 4 septembrie 2020.

Lucrarea nr. x/2018 a fost înregistrată la Inspecția Judiciară la 8 mai 2018. La aceeași dată, inspectorul-șef a repartizat lucrarea Direcției de inspecție pentru procurori. Repartizarea s-a realizat la 10 mai 2018 către inspectorul C. de către directorul direcției menționate, conform procedurii operaționale (pct. 8.6), aspect comunicat secției pentru procurori împreună cu adresa trimisă la 4 septembrie 2020.

Inspecția a mai arătat că secția pentru procurori în materie disciplinară ar fi analizat aspecte comparative ale repartizării aleatorii ale celor două lucrări în raport de alte cinci lucrări, cu care nu era învestită, ceea ce nu este legal.

Cele două lucrări au fost repartizate cu respectarea principiului repartizării aleatorii, precum și a dispozițiilor art. 46 alin. (3) din Regulament, ele fiind înregistrate în ordine crescătoare, în raport cu numărul de înregistrare în registrul general de evidență a lucrărilor Inspecției Judiciare, fiind îndeplinită și această cerință legală.

A fost subliniat aspectul că, prin Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare în forma în vigoare la data efectuării verificărilor prealabile și cercetării disciplinare și prin Procedura operațională, nu existau instituite reguli privind atribuirea datei certe și înregistrării lucrărilor în ziua în care au fost primite (așa cum se arată la fila x din Hotărârea secției), după cum nu au fost prevăzute criterii pentru stabilirea unei ordini de înregistrare în Registrul general IJ (de tipul data și ora primirii sesizării), sens în care Inspecția Judiciară apreciază concluzia secției ca o cerință exagerată și inaplicabilă, neputând susține existența unor suspiciuni cu privire la nerespectarea principiului repartizării aleatorii a cauzelor.

Nu în ultimul rând, "data certă" trebuie corelată operațiunii de înregistrare și nu faptului primirii documentului la Inspecția Judiciară.

În plus, toate operațiunile au fost realizate în termenul general prevăzut de art. 51 alin. (2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare, potrivit căruia "în termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea la Inspecția Judiciară, dosarele repartizate aleatoriu se predau inspectorului judiciar".

Inspecția Judiciară a depus întâmpinare la recursul declarat de A., prin care a solicitat respingerea acestuia, ca nefondat.

Recurenta A. a depus note scrise, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de Inspecția Judiciară.

II. Considerentele Înaltei Curți:

Examinând hotărârea recurată, prin prisma criticilor formulate și prin raportare la dispozițiile legale aplicabile, respectiv art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, republicată, art. 45 alin. (1) și (7), art. 47 alin. (2), respectiv art. 73 din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare în forma în vigoare la data fiecărei lucrări, precum și art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Referitor la recursul declarat de pârâta A., Înalta Curte reține următoarele:

Critica recurentei pârâte A. privind nerespectarea repartizării aleatorii a Lucrării nr. 19-421 este nefondată.

Conform art. 73 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, republicată, forma în vigoare la data primirii și înregistrării la Inspecția Judiciară a lucrării ce face obiectul prezentului dosar disciplinar:

"modul de repartizare a sesizărilor și dosarelor disciplinare către inspectorii judiciari se face cu respectarea principiului repartizării aleatorii".

Potrivit art. 73 din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare, aprobat prin Ordinul nr. 134/2018:

"Lucrările de inspecție cu grad de complexitate standard se repartizează prin metoda sistemului ciclic sau în sistem informatic, după cum urmează:

a) în prima etapă, lucrările se repartizează unei echipe de inspecție în ordinea numerelor alocate acestora;

b) în etapa a doua, lucrările se repartizează unui inspector al echipei care a fost stabilită în prima etapă. Desemnarea se face ciclic, în ordinea pozițiilor din echipă.".

Înalta Curte reține că, la 22 ianuarie 2019, Lucrarea nr. x a fost înregistrată la Inspecția Judiciară, având ca obiect sesizarea prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara, fundamentată pe Informarea nr. x/2019 din 15 ianuarie 2019, privind pe procurorul A.

Ulterior, la 23 ianuarie 2019, Lucrarea nr. x a fost repartizată către echipa 4 Inspector C., cum rezultă din Dosarul atașat nr. x/2018, vol. I, unde se regăsește procesul-verbal întocmit în acest sens.

La 26 februarie 2019, sub același număr x, a fost înregistrată adresa din 21 februarie 2019 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care s-a transmis, spre competentă soluționare, Lucrarea nr. 222/II-7/2019 privind pe procurorul A. de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara împreună cu Adresa nr. x/2019 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara și Nota nr. x/2019 din 7 ianuarie 2019 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara, aceasta din urmă vizând aceleași aspecte.

În raport de înscrisurile aflate la Dosarul nr. x/2018, atașat la dosarul pendinte, care au fost trimise Consiliului Superior al Magistraturii de către Inspecția Judiciară, Înalta Curte reține că, la repartizarea Lucrării nr. x, au fost respectate cele două etape prevăzute de dispozițiile regulamentare anterior citate, respectiv repartizarea unei echipe de inspecție în ordinea numerelor alocate acestora și, ulterior, repartizarea lucrării unui inspector al echipei care a fost stabilită în prima etapă, în ordinea pozițiilor din echipă, susținerile recurentei pârâte pe acest aspect fiind nefondate.

Astfel, Lucrarea nr. x a fost înregistrată la 22 ianuarie 2019 la Inspecția Judiciară, trimisă a doua zi, la 23 ianuarie 2019, către Direcția de inspecție judiciară pentru procurori și repartizată în aceeași zi echipei nr. 4 de inspectori, iar, în cadrul acesteia, inspectorului judiciar C., care se afla pe poziția 1 din echipă. Se reține că, la 23 ianuarie 2019, fuseseră repartizate Direcției alte două lucrări, cu numere anterioare Lucrării nr. x, respectiv nr. 19-409 și nr. 19-411, repartizate celorlalte două echipe de inspectori, cu nr. 2 și nr. 3, prioritare echipei nr. 4, din care făcea parte inspector C. Totodată, anterior zilei de 23 ianuarie 2019, ultima lucrare cu nr. x fusese repartizată echipei nr. 1, ultima poziție, ceea ce explică continuarea repartizării în 23 ianuarie 2019 a lucrărilor de inspecție începând cu echipa nr. 2. De asemenea, cum s-a arătat deja, în cadrul echipei nr. 4, inspectorul C., căruia i s-a repartizat lucrarea în discuție, ocupa prima poziție, astfel încât au fost respectate, pe deplin, toate criteriile repartizării aleatorii, descrise în dispozițiile art. 73 din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare din 10 decembrie 2018.

Recurenta nu a combătut, în mod concret, această modalitate de repartizare, ci s-a limitat să precizeze că situația Lucrării nr. x este aceeași cu cea din lucrările pentru care secția a admis excepția nulității absolute a rezoluției de exercitare a acțiunii disciplinare numărul x/2018 din 23 noiembrie 2018.

În afara împrejurării că partea nu a arătat sub ce aspect ipotezele sunt identice, nici nu se poate reține temeinicia unei asemenea alegații în condițiile în care repartizarea lucrărilor a avut loc sub incidența unor regulamente diferite, cu norme care nu se suprapun.

Lucrările ce stau la baza exercitării acțiunii disciplinare pentru care s-a constatat nulitatea absolută au fost repartizate conform Regulamentului de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare aprobat prin Ordinul nr. 24 din 28 septembrie 2012, în timp ce Lucrarea nr. x a fost repartizată potrivit Regulamentului aprobat prin Ordinul nr. 134 din 10 decembrie 2018, ambele prevăzând o metodologie diferită de repartizare, astfel cum a fost deja menționată în cazul lucrării numărul x și se va arăta în continuare, în analiza recursului Inspecției Judiciare, pentru lucrările ce formează acțiunea disciplinară desființată.

Mai mult, și dacă s-ar apreciat că, prin "situație identică", recurenta a vizat împrejurarea că Lucrarea nr. x nu a fost primită la Inspecția Judiciară în aceeași zi cu data înregistrării, respectiv 22 ianuarie 2019, trebuie menționat că, spre deosebire de art. 45 alin. (1) din Regulamentul anterior, din 2012, în care se specifică că actele de sesizare transmise Inspecției se primesc la registratură, unde, în aceea zi primesc dată certă și număr de înregistrare din registrul general de evidență a lucrărilor Inspecției, art. 65 din actualul Regulament (Ordinul nr. 134/2018) nu mai conține sintagma "în aceeași zi". Textul menționează doar că documentele transmise Inspecției Judiciare se primesc la registratura acesteia, unde li se dau dată certă și se înregistrează în registrul documentelor primite.

Mai departe, potrivit art. 66 alin. (9) din Regulamentul din 2018, "repartizarea se realizează, de regulă, în ziua primirii documentelor". Or, în speță, Lucrarea nr. x a fost înregistrată la 22 ianuarie 2019, repartizată la 23 ianuarie 2019 Direcției de inspecție judiciară pentru procurori și tot în aceeași zi repartizată inspectorul judiciar C. din cadrul echipei nr. 4, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale evocate mai sus.

Critica privind lipsa de imparțialitate a inspectorului judiciar și atitudinea constantă a acestuia, de intimidare a pârâtei, este nefondată și nu poate fi primită, având în vedere că aceste susțineri ale recurentei nu au fost dovedite, nici în fața Consiliului Superior al Magistraturii și nici în dosarul pendinte, recurenta neprobând un asemenea comportament din partea inspectorului judiciar.

Înalta Curte constată că respingerea unor cereri în probațiune sau a unor cereri de eliberare a unor copii de pe actele dosarului nu poate fi asimilată unor acțiuni de intimidare, atât timp cât acestea sunt proceduri prevăzute de art. 43 din Regulamentul privind normele de efectuare a lucrărilor de inspecție, cu atât mai mult cu cât, în acest sens, inspectorul judiciar a încheiat procesul-verbal aflat la Dosarul nr. x, despre care se face referire în Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii recurată în cauză.

Astfel, nu se poate reține încălcarea sub acest aspect a dreptului la apărare al pârâtei procuror, în condițiile în care i-au fost comunicate toate actele solicitate, respectiv copia electronică a dosarului (adresa din 17 aprilie 2019 a Inspecției Judiciare) și, ulterior, celelalte acte solicitate, administrate în cursul cercetării disciplinare (29 mai 2019, 4 iunie 2019). De asemenea, refuzul inspectorului de a elibera anumite acte a fost determinat de împrejurarea că acestea fuseseră deja comunicate pârâtei, ceea ce se circumscrie unui refuz motivat și justificat, cu deplina respectare a dispozițiilor art. 43 alin. (2) din Regulament.

Cu privire la Dosarul nr. x/2019, recurenta A. a mai susținut că i-ar fi fost încălcat dreptul la apărare, prin aceea că secția pentru procurori ar fi refuzat să analizeze motivele privind încălcarea dreptului la apărare prezentate în cursul procedurii cercetării disciplinare, ce ar avea ca efect nulitatea relativă a actelor de cercetare, ceea ce nu se verifică în cauză.

Prin hotărârea recurată, secția pentru procurori în materie disciplinară a analizat susținerile privind încălcarea dreptului la apărare al pârâtei, în considerente regăsindu-se argumentele pentru care au fost respinse criticile pe acest aspect, filele x, inclusiv în ce privește lipsa de imparțialitate a inspectorului judiciar și a pretinselor acțiuni de intimidare asupra pârâtei.

Nici critica prin care s-a combătut raționamentul secției pentru procurori în ceea ce privește posibilitatea suplimentării probatoriului în fața instanței disciplinare, cu consecința încălcării dreptului la apărare al pârâtei procuror nu poate fi primită.

În mod corect și cu respectarea dispozițiilor art. 13 C. proc. civ., care reglementează dreptul sus-enunțat, secția a considerat că probele și apărările respinse în faza cercetării disciplinare pot fi reiterate în fața instanței disciplinare. Or, de vreme ce există posibilitatea și remediul pentru pârâtă să-și valorifice pretențiile și apărările în fața secției pentru procurori în materie disciplinară, nu era posibilă anularea cercetării disciplinare pentru acest motiv. Nu în ultimul rând, trebuie menționat că încălcarea dreptului la apărare generează o nulitate relativă și condiționată de vătămare, conform art. 174 alin. (3) și art. 175 alin. (1) din C. proc. civ., astfel încât actele de procedură (în speță, cercetarea disciplinară) sunt lovite de nulitate doar dacă s-a adus părții o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin desființarea lor.

Pentru argumentele deja arătate, în condițiile în care probele neadministrate în faza cercetării disciplinare pot fi administrate în fața secției pentru procurori în materie disciplinară, existând, astfel, remediu procedural al respectării garanțiilor dreptului la apărare al pârâtei, în mod corect secția a respins excepția nulității cercetării disciplinare.

Mai mult, Înalta Curte constată că, nici în dosarul pendinte, pârâta nu a înțeles să suplimenteze probatoriul administrat și a depus doar note scrise, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de Inspecția Judiciară.

Cu privire la Dosarul nr. x/2020, recurenta a arătat că secția pentru procurori în materie disciplinară ar fi omis să se pronunța asupra excepției nulității absolute, invocată la termenul din 11 noiembrie 2020 prin notele scrise, dosar în legătură cu care s-a solicitat anterior, la 28 octombrie 2020, efectuarea verificărilor privind respectarea principiului repartizării aleatorii a lucrării din acest dosar.

Înalta Curte va respinge aceste susțineri, ca nefondate.

Conform art. 178 alin. (1) C. proc. civ., nulitatea absolută poate fi invocată în orice stare a judecății cauzei, dacă legea nu prevede altfel.

Judecata presupune existența unui proces pe rol, în care dezbaterile să aibă loc cu respectarea mai multor principii, printre care și cel al contradictorialității și dreptului la apărare.

Invocarea unei excepții procesuale, chiar absolută fiind, nu se poate realiza prin notele scrise depuse de parte, care nu reprezintă un act procedural de învestire a instanței disciplinare, ci reflectă o prezentare generală a tuturor aspectelor litigioase dezbătute în cauza respectivă, precum și opinia părții în legătură cu soluția ce poate fi pronunțată.

Recurenta nu a invocat această excepție pe parcursul dezbaterii acțiunii disciplinare și nici măcar cu ocazia acordării cuvântului final la termenul din 11 noiembrie 2020, astfel încât nu se poate considera că notele scrise care, de altfel, conțin o prezentare globală, neindividualizată, a încălcării principiului repartizări aleatorii, sunt de natură să învestească secția pentru procurori cu excepția nulității absolute în Dosarul nr. x/2020.

În același sens, solicitarea recurentei de la termenul din 28 octombrie 2020, privind efectuarea verificărilor respectării principiului repartizării aleatorii în Dosarul nr. x/2020 nu echivalează cu învestirea secției cu excepția nulității absolute a acțiunii disciplinare din acest dosar, în absența formulării, în mod concret, a apărării respective.

Prin urmare, în mod legal, secția pentru procurori nu s-a considerat învestită și, deci, nu s-a pronunțat și în legătură cu această excepție.

În raport de aceste argumente, Înalta Curte nu va avea în vedere chestiunea ce vizează temeinicia excepției nulității absolute în Dosarul nr. x/2020, subsecvente problemei legate de corecta învestire cu o asemenea apărare.

Referitor la recursul declarat de Inspecția Judiciară, Înalta Curte reține următoarele, raportat la dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. și art. 73 din Legea nr. 317/2004, respectiv art. 45 - 51 din Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare aprobat prin Ordinul nr. 24 din 28 septembrie 2012, cu modificările și completările ulterioare:

Criticile Inspecției Judiciare privind corecta repartizare a Lucrărilor nr. x/2018 și nr. x/2018 sunt nefondate.

Cu privire la Lucrarea nr. 3158, se reține că aceasta a fost înregistrată la 26 aprilie 2018 la Inspecția Judiciară și avea ca obiect sesizarea conducerii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, urmare a Informării nr. x/2018 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara, cu privire la faptul că procurorul A. de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara refuză, în mod repetat, să-și exercite îndatoririle de serviciu și adoptă un comportament apreciat ca fiind dăunător interesului serviciului și prestigiului justiției, în relațiile cu prim-procurorul și prim-procurorul adjunct al unității.

Ulterior, la 13 iunie 2018, Lucrarea nr. 3409, ce avea ca obiect sesizarea înregistrată la Inspecția Judiciară la 8 mai 2018, formulată de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara privind conduita procurorului A., fiind reclamat faptul că magistratul lipsește nejustificat de la serviciu și nu participă în ședințele de judecată conform planificării, a fost conexată la Lucrarea nr. 3158.

Structura, organizarea și atribuțiile Inspecției Judiciare sunt prevăzute în Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, precum și în Regulamentul de organizare și funcționare a Inspecției Judiciare, aprobat prin Ordinul inspectorului-șef nr. 24 din 28 septembrie 2012, cu modificările și completările ulterioare.

Înalta Curte reține că în dosarul de față sunt aplicabile prevederile art. 45 - 57 din Regulamentul aprobat prin Ordinul nr. 24/2012, în raport de 26 aprilie 2018 și 8 mai 2018, care reprezintă datele înregistrării celor două lucrări la Inspecția Judiciară.

Acest Regulament detaliază, în cuprinsul art. 45 - art. 57, activitatea de primire și înregistrare a sesizărilor, modul de repartizare aleatorie a lucrărilor, incidentele și modul de rezolvare a acestora cu privire la modul de redistribuire a lucrărilor, precum și termenele în care se efectuează repartizarea lucrărilor și predarea acestora spre soluționare inspectorilor judiciari.

Potrivit acestor dispoziții infralegale, respectiv art. 45 alin. (1):

"Actele de sesizare a Inspecției Judiciare, transmise prin poștă, curier, fax ori e-mail, se primesc la registratură, unde, în aceeași zi, primesc dată certă și număr de înregistrare din registrul general de evidență a lucrărilor Inspecției Judiciare, cu indicativul IJ.".

Alineatul 7 al aceluiași articol stipulează:

"Selectarea corespondenței, prezentarea acesteia spre examinare inspectorului-șef și repartizarea lucrărilor spre rezolvare se realizează, de regulă, în ziua primirii corespondenței sau cel târziu a doua zi.".

Cu privire la repartizarea aleatorie a lucrărilor către