ÎCCJ, Decizia nr. 166/2022

Ședința publică din data de 12 septembrie 2022

Asupra cererii de recurs de față;

Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea disciplinară înregistrată pe rolul secției pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii sub nr. x/2021, Inspecția Judiciară a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună aplicarea uneia dintre sancțiunile prevăzute de art. 100 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pârâtei A., magistrat-asistent în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, cu privire la săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. r) teza I din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare (în cele ce urmează "Legea nr. 303/2004").

Prin Hotărârea nr. 20J din 17 noiembrie 2021 a secției pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, cu unanimitate, a fost admisă acțiunea disciplinară formulată de Inspecția Judiciară împotriva doamnei A., magistrat-asistent în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal cu privire la săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. r) teza I din Legea nr. 303/2004 și, cu majoritate, în baza art. 100 lit. b) din Legea nr. 303/2004, a fost aplicată doamnei A. sancțiunea disciplinară constând în "diminuarea indemnizației de încadrare lunare brute cu 15% pentru o perioadă de 2 luni", reținându-se considerentele arătate în cele de mai jos.

A fost exprimată și o opinie separată în ceea ce privește individualizarea sancțiunii, respectiv, în sensul aplicării sancțiunii disciplinare constând în "avertisment" pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. r) teza I din Legea nr. 303/2004.

În raport cu situația de fapt, s-a reținut că sunt îndeplinite cumulativ elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. r) teza I din Legea nr. 303/2004. Sub aspect obiectiv, abaterea disciplinară constă în neîndeplinirea obligației de a redacta hotărârile judecătorești în termenele prevăzute de lege, iar din punct de vedere al laturii subiective, se impune ca aceste fapte să fie imputabile judecătorului, fiind exclusă orice cauză care exonerează magistratul de răspundere disciplinară.

Instanța disciplinară a reținut aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor art. 66 alin. (4) și art. 71 din Legea nr. 303/2004.

Sub aspectul laturii obiective a abaterii disciplinare, s-a reținut că, la 06.07.2021 (data finalizării cercetării disciplinare), doamna magistrat-asistent A. înregistra un număr de 279 hotărâri neredactate în termenul legal, iar, la 01.11.2021, pârâta înregistra un număr de 185 hotărâri restante (dintre care 18 hotărâri redactate în concept), cele mai vechi fiind 7 hotărâri pronunțate la 27.02.2020.

Din perspectiva volumului de muncă, instanța disicplinară a reținut că: (i) în anul 2019, pârâta a participat la 7 ședințe de judecată; a avut 358 dosare rulate; 229 dosare soluționate și 180 hotărâri revenite spre redactare, față de media secției în cadrul căreia funcționează de: 7 ședințe de judecată; 484 dosare rulate; 263 dosare soluționate și 199 hotărâri revenite spre redactare. Pârâta a redactat un număr de 93 decizii care i-au fost repartizate (atât decizii repartizate la redactat în anul curent, cât și din anul anterior); (ii) în anul 2020, pârâta a participat la 8 ședințe de judecată; a avut 399 dosare rulate; 260 dosare soluționate și 222 hotărâri revenite spre redactare, față de media secției în cadrul căreia funcționează de: 8 ședințe de judecată; 451 dosare rulate; 249 dosare soluționate și 202 hotărâri revenite spre redactare. Pârâta a redactat un număr de 138 decizii care i-au fost repartizate (atât decizii repartizate la redactat în anul curent, cât și din anul anterior); (iii) în perioada 01.01.2021 - 31.03.2021, pârâta a participat la 2 ședințe de judecată; în lunile ianuarie - februarie 2021 a rulat 99 dosare; a participat la soluționarea a 62 de cauze și i-au revenit 55 hotărâri spre redactare, față de media secției de: 72 dosare rulate; 44 cauze soluționate și 58 hotărâri revenite spre redactare. Pârâta a redactat un număr de 40 decizii care i-au fost repartizate (atât decizii repartizate la redactat în anul curent, cât și din anul anterior) în condițiile în care a avut de pregătit și a participat la 2 ședințe de judecată; (iv) în perioada de referință 01.04.2021 - 03.06.2021, doamna magistrat-asistent nu a mai participat la nici o ședință de judecată și nu a mai primit spre redactare alte decizii; a redactat efectiv un număr de 41 de hotărâri, dintre care 38 de decizii (atât decizii repartizate la redactat în anul curent, cât și din anul anterior); (v) în cursul lunii iunie 2021, doamna magistrat-asistent a fost planificată și a participat la o singură ședință de judecată, în 04.06.2021, în care a rulat 55 de dosare și a primit spre redactare un număr de 34 de decizii, cu amânări de pronunțare la 17.06.2021 (în care a rulat 6 dosare și a primit spre redactare 2 decizii) și, respectiv, la 28.06.2021 (3 dosare); (vi) în anul 2019, doamna magistrat-asistent A. a mai participat la soluționarea dosarelor având ca obiect anulare hotărâre Birou Electoral Central, după cum urmează: Complet 8 - ședința din 7 martie 2019 (1 dosar BEC) - redactare hotărâre și încheiere de admitere sesizare Curte Constituțională cu excepție de neconstituționalitate; (vii) din datele furnizate de sistemul informatic B. rezultă că doamna magistrat-asistent A. figurează cu 10,73 puncte complexitate, media fiind de 10,94; (viii) în cuprinsul relațiilor comunicate de Înalta Curte de Casație și Justiție se menționează că, în cursul anului 2020, activitatea secției de contencios administrativ și fiscal, ca, deopotrivă, și cea a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în ansamblu, a fost influențată de situația de risc sanitar ivită ca urmare a pandemiei de COVID-19, situație în care a fost necesară o reorganizare a întregii activități. În acest sens, în vederea accelerării procedurilor judiciare în cauzele a căror judecată a fost suspendată de drept în perioada stării de urgență, s-au desfășurat ședințe de judecată suplimentare în perioada 29 iunie 2020 - 31 iulie 2020 și 01 - 07 septembrie 2020. În acest context, doamna magistrat-asistent A. a intrat în ședințe de judecată în prima parte a anului 2020 după cum urmează: 30 ianuarie, 27 februarie, 19 martie (ședință suplimentară pe alt complet - C9, cu soluționarea doar a cauzelor urgente), 15 mai, 26 iunie, 09 iulie (ședința suplimentară din 19 martie, reportată în luna iulie 2020, cu amânări de pronunțare la 23 iulie 2020); (ix) doamna magistrat-asistent A. a făcut parte dintre persoanele monitorizate de către conducerea secției de contencios administrativ și fiscal sub aspectul activității de redactare a hotărârilor judecătorești pentru care termenul legal de redactare a fost depășit. Aceasta s-a conformat dispozițiilor date de conducerea instanței prin adresele emise la 9 ianuarie 2020, în sensul că, până la termenul stabilit în sarcina sa, respectiv 1 aprilie 2020, a redactat hotărârile restante pronunțate în al doilea semestru al anului 2018 - 38 hotărâri (monitorizarea acesteia continuând pentru hotărârile restante din anul 2019); (x) în ceea ce privește situația redactării la zi, de către doamna magistrat-asistent A., a deciziilor menționate în situația din 4 martie 2021 ("decizii aflate în curs de redactare, mai vechi de 1 an si 6 luni, la data de 4 martie 2021 în raport cu Nota internă nr. 1 din 1 octombrie 2018 a președintelui secției de contencios administrativ si fiscal"), se arată că, din cele 33 de decizii evidențiate în perioada 4 martie 2021 - 7 aprilie 2021, doamna magistrat-asistent a finalizat un număr de 9 decizii și a redactat în concept un număr de 5 decizii, dar și că a mai redactat alte 6 decizii, în afara celor monitorizate, pronunțate în dosare având ca obiect conflicte de competență sau în care s-au pronunțat soluții de casare cu trimitere spre rejudecare (care se redactează cu prioritate) și 1 încheiere de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene; (xi) sub aspectul altor atribuții repartizate doamnei magistrat-asistent, în cursul anului 2019, doamna magistrat-asistent a asigurat înlocuirea magistratului-asistent șef, exercitând atribuțiile specifice acestei funcții în perioada concediului de odihnă al acestuia, respectiv 22.08.2019 - 09.09.2019. În calitate de înlocuitor al magistratului-asistent șef, pe lângă atribuțiile specifice acestei funcții, doamna magistrat-asistent a gestionat, din punct de vedere administrativ, situația dosarelor înregistrate pe rolul secției la începutul lunii septembrie, având ca obiect anulare hotărâre Birou Electoral Central, sub aspectul asigurării permanenței completurilor învestite cu soluționarea acestora în perioada în care nu erau planificate ședințe de judecată; (xii) volumul de activitate la nivelul secției de contencios administrativ și fiscal a fost unul ridicat în anii 2019-2021, însă această situație s-a reflectat în activitatea tuturor magistraților-asistenți. Cu toate acestea, la 5 aprilie 2021, pârâta A. figura cu cel mai mare număr de hotărâri neredactate în termen (270 de hotărâri judecătorești) astfel cum rezultă din adresa nr. x/08.04.2021 .

În consecință, secția pentru judecători în materie disciplinară, cu unanimitate, a reținut că pârâta A. a înregistrat, în mod constant și progresiv, întârzieri în redactarea hotărârilor judecătorești, intervalele de timp cu care este depășit termenul de redactare fiind deosebit de mari, cu referire la cele mai multe hotărâri.

Din această perspectivă, instanța disciplinară a reținut un mod defectuos de gestionare a timpului de lucru și al prioritizării lucrărilor, aspect cu caracter determinant și care, în condițiile în care nu i se acordă importanța cuvenită, poate conduce în timp la imposibilitatea îndeplinirii în termenul legal a activității de redactare a hotărârilor pronunțate sau chiar la un blocaj în desfășurarea acesteia.

În ceea ce privește volumul de activitate, problemele de sănătate și personale invocate de către pârâtă, instanța disciplinară a stabilit că acestea nu sunt de natură să înlăture răspunderea disciplinară și nu justifică în mod real situația de fapt reținută și necontestată de către pârâtă, în condițiile în care termenele prevăzute de lege pentru redactarea hotărârilor au fost depășite în cazul unui număr considerabil de hotărâri și cu perioade mari de timp. Aceste aspecte invocate de pârâtă în apărare nu înlătură răspunderea disciplinară, ci, eventual, pot constitui elemente în circumstanțiere la individualizarea sancțiunii disciplinare.

Sub aspectul laturii subiective, s-a reținut că, din modul în care pârâta a înțeles să gestioneze întreaga sa activitate și să facă aplicarea dispozițiilor legale ce reglementează redactarea în termen a hotărârilor pronunțate, rezultă că atitudinea psihică a acesteia a fost aceea de prevedere a rezultatelor faptelor sale pe care, chiar dacă nu le-a urmărit, a acceptat producerea lor.

Faptele săvârșite de pârâtă au avut drept consecință încălcarea drepturile procesuale ale persoanelor care aveau calitatea de părți în cauzele evidențiate mai sus. Întrucât, în calculul termenului rezonabil, se are în vedere durata judecății, atât în primă instanță, cât și în cursul căilor de atac, prin inactivitatea pârâtei, constând în redactarea cu întârziere sau în neredactarea hotărârilor pronunțate, părțile au fost lipsite de elementul esențial al aducerii la cunoștință a conținutului hotărârilor judecătorești sub aspectul considerentelor. Această situație s-a perpetuat pe o perioadă de mai multe luni de zile, fiind create premisele încălcării cerinței derulării procedurilor judiciare într-o perioadă rezonabilă în sensul art. 6 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

În consecință, s-a reținut că nerespectarea dispozițiilor art. 426 alin. (5) C. proc. civ., în modalitățile descrise anterior, are un caracter imputabil pârâtei, nefiind justificată de cauze obiective care să o circumscrie unei culpe scuzabile.

La individualizarea sancțiunii, instanța disciplinară, cu majoritate, a avut în vedere următoarele: (i) după declanșarea prezentei proceduri disciplinare, pârâta s-a mobilizat și a redactat toate hotărârile pronunțate în anul 2019, iar la data de 1 noiembrie 2021 înregistra un număr de 185 de hotărâri restante (dintre care 18 hotărâri redactate în concept), cele mai vechi fiind 7 hotărâri pronunțate la 27.02.2020; (iii) pârâta nu a mai fost sancționată disciplinar anterior; (iii) principiul proporționalității sancțiunii aplicate cu gravitatea abaterii.

Ținând cont de toate aceste împrejurări, instanța disciplinară a apreciat că se justifică aplicarea sancțiunii prevăzute de art. 100 lit. b) din Legea nr. 303/2004, republicată, constând în "diminuarea indemnizației de încadrare lunare brute cu 15% pentru o perioadă de 2 luni" pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. r) teza I din același act normativ.

II. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii nr. 20J din 17 noiembrie 2021 a secției pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, doamna magistrat-asistent A. a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate, iar în cadrul rejudecării pe fond, respingerea acțiunii disciplinare exercitate de Inspecția Judiciară împotriva sa. În subisidar, recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate, iar în cadrul rejudecării, să se dispună înlocuirea sancțiunii disciplinare aplicate cu cea a "avertismentului".

Întemeindu-se pe motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. și pe Decizia Curții Constituționale nr. 381 din 31 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 634 din 20 iulie 2018, recurenta A. a invocat criticile ce vor fi redate în continuare.

Potrivit susținerilor recurentei, la momentul analizei imputabilității faptei reținute în sarcina acesteia, Inspecția Judiciară și instanța disciplinară ar fi trebuit sa aibă în vedere volumul de activitate al recurentei în perioada respectivă, condițiile în care își desfășoară activitatea, gradul de complexitate al cauzelor repartizate acesteia, faptul că pârâta își desfășoară activitatea în cadrul secției de 16 ani.

Instanța disciplinară s-a raportat însă doar la datele statistice generate de sistemul ECRIS sau furnizate de secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin intermediul persoanelor care exercită funcții de conducere la nivelul secției, ignorând toate probele depuse de pârâtă în apărare, care dovedeau, la nivel individual, cauzele justificative pentru existența întârzierilor în redactare.

Or, o hotărâre de sancționare disciplinară trebuie să conțină o evaluare a tuturor probelor administrate în dosar, (fie pe parcursul efectuării cercetării disciplinare, fie în fața secției pentru judecători în materie disciplinară), precum și considerentele pentru care au fost înlăturate apărările formulate și pentru care nu au fost luate în considerare probele propuse în apărare (înscrisuri care atestau volumul de activitate al pârâtei în perioada de referință, dar și anterior acesteia, situațiile comparative, datele statistice generale la nivelul secției, declarații de martori, declarația pârâtei dată în cadrul audierilor în fața secției pentru judecători în materie disciplinară la termenul din 3 noiembrie 2021 etc.).

Astfel, arată recurenta, în primul rând, existența întârzierilor în redactarea hotărârilor este generată de volumul de activitate foarte mare care există în cadrul secției de contencios administrativ și fiscal din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar cercetarea disciplinară finalizată cu exercitarea acțiunii disciplinare și sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru judecători în materie disciplinară, ar fi trebuit să aibă în vedere că activitatea pârâtei în cadrul secției nu s-a desfășurat începând cu anul 2019, în sensul că în luna ianuarie 2019 stocul deciziilor neredactate nu era zero.

În al doilea semestru al anului 2018, respectiv în perioada septembrie 2018 - decembrie 2018, pârâta a participat la trei ședințe de judecată, astfel încât, în primul semestru al anului 2019, a redactat deciziile repartizate în anul 2018. În aceeași perioadă a primului semestru al anului 2019 (ianuarie - iulie 2019), doamna magistrat-asistent A. a participat la cinci ședințe de judecată, în urma cărora i s-au repartizat spre redactare încă 107 decizii.

Se precizează că activitatea unui magistrat-asistent nu se rezumă la redactarea hotărârilor judecătorești, ci implică și alte activități, cum ar fi pregătirea ședințelor de judecată, cu toate activitățile evidențiate în fișa postului, inclusiv studiul dosarelor și al practicii judiciare și, ulterior, întocmirea încheierilor și a practicalelor deciziilor repartizate spre redactare membrilor judecători ai completului de judecată, a celor de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene și a Curții Constituționale etc.

În continuare, recurenta expune date legate de volumul de activitate înregistrat de către aceasta la nivelul anilor 2019 - 2021, perioada avută în vedere de Inspecția Judiciară și de instanța disciplinară la momentul soluționării acțiunii disciplinare, precizând faptul că, în legătură cu acest aspect al volumului mare de activitate, care se regăsește la nivelul întregii Secții de contencios administrativ și fiscal, au fost formulate mai multe memorii, de către magistrații-asistenți ai secției, adresate președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Această situație nefericită s-a reflectat și în faptul că toți magistrații-asistenți ai secției aveau întârzieri în redactare, mai mult de jumătate dintre aceștia având între un an și un și jumătate restanțe, ceea ce, în opinia recurentei, confirmă faptul că aceasta nu a avut un mod defectuos de gestionare a timpului de lucru.

Conform Centralizatorului statistic aferent anului 2020 al Înaltei Curți de Casație și Justiție: secția de contencios administrativ și fiscal a soluționat un număr de 6975 de dosare cu 30 magistrați-asistenți, având o medie de 232,5 dosare pe magistrat- asistent; secția penală a soluționat un număr de 2351 dosare cu 27 magistrați-asistenți, cu o medie de 87,07 dosare pe magistrat-asistent; secția I civilă a soluționat un număr de 2771 dosare cu 19 magistrați- asistenți, cu o medie de 145,84 dosare pe magistrat-asistent; secția a II-a civilă a soluționat un număr de 2619 dosare cu 17 magistrați-asistenți, cu o medie de 154,05 dosare pe magistrat-asistent.

Totodată, la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție era cunoscut faptul că schema de personal era subdimensionată. Această situație rezultă și din suplimentarea numărului de posturi de magistrat-asistent la nivelul secției de contencios administrativ și fiscal, respectiv de la un număr de 24 de magistrați-asistenți la un număr de 37 de posturi de magistrat-asistent (din care 29 posturi ocupate), suplimentarea fiind realizată prin H.G. nr. 563/2020.

Cu toate acestea, prin hotărârea atacată, s-a reținut, în mod eronat, în sarcina recurentei un mod defectuos de gestionare a timpului de lucru și de prioritizare a lucrărilor, fără a se motiva în ce constă aceasta.

Potrivit susținerilor recurentei, contrar celor reținute prin hotărârea atacată, gestionarea timpului de lucru nu a fost defectuoasă, având în vedere faptul că recurenta-pârâtă nu a absentat de la serviciu, a depășit constant programul de 8 ore de lucru și nici nu a putut beneficia de concediul de odihnă corespunzător, având în vedere că perioada vacanței judecătorești este singura perioadă din an în care se poate aloca timp exclusiv pentru redactarea hotărârilor.

De asemenea, recurenta-pârâtă a procedat la prioritizarea lucrărilor, în sensul că a redactat cu celeritate cauzele urgente: conflicte de competență, casări cu trimitere, ordonanțe președințiale, precum și deciziile solicitate de părți cu întâietate, prin cereri de urgentare formulate.

În acest context, în perioada de referință, nu a existat nicio sesizare formulată la Inspecția Judiciară de vreuna dintre părțile din dosare sau de avocații acestora în legătură cu neredactarea în termen a deciziilor pronunțate.

În aceste condiții, nu se poate susține faptul că a existat o inactivitate din partea recurentei-pârâte, care să conducă la prejudicierea părților și încălcarea drepturilor procesuale ale acestora.

De asemenea, recurenta precizează că activitatea i-a fost îngreunată și de faptul că, în cadrul completului de judecată din care a făcut parte, a funcționat un grefier fără studii superioare juridice, depășit la rândul său, de numărul mare de dosare și de complexitatea acestora, situație care a condus la refacerea de către recurentă a tuturor lucrărilor întocmite de acesta, cu consecința reducerii drastice a perioadei de timp dintre ședințele de judecată pe care ar fi trebuit să o aloce redactării deciziilor.

Cu toate că secția pentru judecători în materie disciplinară, cu majoritate, a reținut faptul că, și după declanșarea verificărilor disciplinare, pârâta a depus eforturi pentru a diminua considerabil numărul de hotărâri pentru care era depășit termenul legal de redactare, totuși, pârâta fost sancționată cu diminuarea indemnizației pe o perioadă de două luni, în condițiile în care, în toate sesizările formulate de părțile litigante cu privire la alți colegi ai pârâtei, față de neredactarea în termen a hotărârilor judecătorești, Inspecția Judiciară a dat soluție de clasare, motivată prin prisma volumului foarte mare de activitate.

În ceea ce privește aplicarea și individualizarea sancțiunii disciplinare, recurenta critică hotărârea atacată pentru nerespectarea principiului gradualității aplicării sancțiunii, în condițiile în care recurenta-pârâtă nu a mai fost sancționată disciplinar anterior, arătând că secția pentru Judecători în materie disciplinară și-a reconsiderat, prin decizia atacată, toată jurisprudența consolidată de-a lungul anilor, în sensul că sancțiunea disciplinară a diminuării indemnizației pentru neredactarea în termen a hotărârilor judecătorești a fost aplicată, ca regulă, abia după exercitarea unei a doua, a treia sau chiar a patra acțiuni disciplinare împotriva unui magistrat, pentru un număr de hotărâri restante mai mare și chiar pentru o perioadă mai lungă de timp de întârziere.

În acest context, recurenta apreciază că, într-o individualizare corectă a sancțiunii disciplinare, trebuia să se țină cont de mult mai multe elemente personale, subiective, dar și jurisprudențiale, care ar fi condus la concluzia că aplicarea sancțiunii disciplinare a avertismentului ar fi fost suficientă pentru atingerea scopului prevăzut de lege, atât în ceea ce privește protejarea sistemului judiciar, raportat la drepturile justițiabililor, dar și la nivel individual, respectiv, raportat la profilul profesional și moral al pârâtei, rezultat din întreaga carieră de magistrat-asistent în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Astfel, în concret, așa cum s-a reținut și în opinia separată exprimată în hotărârea pronunțată de instanța disciplinară, din înscrisurile depuse la dosar rezultă că, după sesizarea Inspecției Judiciare, stocul de hotărâri judecătorești restante fața de mențiunile din raportul Inspecției Judiciare, la data de 1 noiembrie 2021, era de 167, iar această situație statistică demonstrează că recurenta-pârâtă a depus eforturi deosebite pentru diminuarea stocului, contrar celor reținute de către secția pentru judecători în materie disciplinară.

În susținerea apărărilor invocate în cele de mai sus, recurenta invocă cele menționate în cuprinsul adresei nr. x/01.11.2021 emise de magistratul-asistent șef al secției de contencios administrativ și fiscal, pe care arată ca a depus-o la dosar în cadrul probei cu înscrisuri, însă aceasta a fost ignorată de instanța disciplinară.

De asemenea, recurenta arată că își desfășoară activitatea de magistrat- asistent în cadrul secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție de aproape 16 ani, începând cu data de 1 decembrie 2005, având o vechime în domeniul juridic de 24 de ani; că a redactat hotărâri judecătorești a căror calitate a fost întotdeauna recunoscută și validată de membri completurilor de judecată din componența cărora a făcut parte de-a lungul anilor, iar, la ultima evaluare profesională pentru anii 2015 - 2018, a obținut calificativul "Foarte bine".

III. Întâmpinarea formulată de intimata Inspecția Judiciară

Prin întâmpinarea formulată, Inspecția Judiciară solicită respingerea recursului declarat de recurenta A. și menținerea hotărârii nr. 20J din 17 noiembrie 2021 a secției pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii. În probațiune, în temeiul art. 490 C. proc. civ., intimata solicită admiterea probei cu înscrisuri și depunerea la dosar a unei situații actualizate a hotărârilor judecătorești neredactate în termen de către recurentă, aflate în curs de redactare.

Cu privire la critica din recurs vizând neluarea în considerare, de către instanța disciplinară, a volumului de activitate înregistrat de magistratul-asistent în perioada de referință, intimata arată că aceasta este nefondată. Atât rezoluția de exercitare a acțiunii disciplinare, cât și hotărârea recurată au avut în vedere probatoriile administrate, în hotărârea atacată fiind reținute datele statistice comunicate de Înalta Curte de Casație și Justiție cu referire la volumul de activitate înregistrat în perioada de referință de magistratul-asistent A., dar și de ceilalți magistrați-asistenți ai secției de contencios administrativ și fiscal, adresă din care a reieșit și situația volumului de activitate din punctul de vedere al numărului de ședințe la care a participat, numărul de dosare rulate, numărul de dosare soluționate, numărul de hotărâri pronunțate și numărul de hotărâri care au fost repartizate spre redactare magistraților-asistenți.

Volumul de activitate al magistratului-asistent A. a fost: în anul 2019, sub media secției; în anul 2020, sub media secției la indicatorul dosare rulate și ușor peste media secției la indicatorii dosare soluționate și hotărâri revenite spre redactare; în lunile ianurie - februarie 2021, peste media secției la indicatorii dosare rulate și cauze soluționate și ușor sub medie în ceea ce privește numărul de hotărâri revenite spre redactare .

Sunt deopotrivă nefondate criticile recurentei privind gradul de complexitate al cauzelor, care nu ar fi fost luat în considerare. Intimata arată că probele administrate au evidențiat că recurenta figura, potrivit datelor furnizate de sistemul informatic B., cu 10,73 puncte de complexitate, media fiind de 10,94 .

În ceea ce privește datele statistice privind punctaj complexitate (dosare rulate, dosare soluționate, hotărâri redactate), intimata precizează că, din adresa nr. x/06.07.2021, rezultă că modalitatea de calcul a mediei per magistrat-asistent rezultată din sistemul informatic B. nu este relevantă în cauză, în condițiile în care, potrivit celor menționate în adresă, calculul este făcut prin raportare la numărul de dosare rulate (în fapt dosare primite în redactare, conform verificărilor efectuate, prin comparație cu datele din sistemul informatic Ecris, care relevă numărul total al dosarelor rulate de către respectivul magistrat-asistent în perioada de referință) și complexitatea cumulată (respectiv complexitatea pentru toate dosarele rulate de respectivul magistrat-asistent în ședințele de judecată la care a participat în perioada de referință), calcul din care rezultă o medie care poate varia inclusiv în funcție de dosarele unde respectivul magistrat este redactor al unei încheieri intermediare.

În ceea ce privește analiza comparativă a activității recurentei față de cea a celorlalți magistrați-asistenți ai secției, susținerile recurentei sunt, deopotrivă, nefondate, întrucât, în mod evident, s-a procedat la prezentarea comparativă a volumului de activitate, aspect definitoriu în a aprecia dacă un magistrat-asistent are un nivel de activitate disproporționat față de ceilalți colegi. În contextul arătat, analiza comparativă nu are, însă, rolul de a proceda la o verificare a calității lucrărilor întocmite.

Din situațiile statistice defalcate se observă că, în perioada de referință menționată, există și magistrați-asistenți care au avut un volum de activitate mai ridicat decât recurenta, dar care nu au înregistrat un număr semnificativ de întârzieri în redactare.

Intimata precizează, deopotrivă, că au fost avute în vedere, la momentul pronunțării hotărârii atacate: volumul de activitate al secției de contencios administrativ și fiscal, reliefându-se concluzia că volumul de activitate la nivelul acestei secții a fost unul ridicat în anii 2019-2021, fapt care s-a reflectat în activitatea tuturor magistraților-asistenți, fiind generate întârzieri în redactarea hotărârilor judecătorești; alte atribuții repartizate doamnei magistrat-asistent (înlocuire a magistratului-asistent șef în perioada concediului de odihnă al acestuia); caracterul insuficient al personalului și alocarea unui grefier fără studii superioare juridice .

Prin hotărârea recurată s-a precizat și faptul că doamna magistrat-asistent A. a făcut parte dintre persoanele monitorizate de către conducerea secției de contencios administrativ și fiscal sub aspectul activității de redactare a hotărârilor judecătorești pentru care termenul legal de redactare a fost depășit și aceasta s-a conformat dispozițiilor date de conducerea instanței prin adresele emise la 09.01 2020.

Din perspectiva laturii subiective a abaterii disciplinare reținute în sarcina doamnei magistrat-asistent A., intimata apreciază că vinovăția pârâtei, sub forma intenției indirecte, rezultă din conduita pasivă adoptată pe parcursul a mai multor ani de a redacta cu întârziere sau de a nu redacta hotărârile pronunțate, fapt ce a avut drept consecință prelungirea nejustificată a procedurilor judiciare.

În ceea ce privește criticile recurentei referitoare la individualizarea sancțiunii, intimata Inspecția Judiciară arată că acestea sunt neîntemeiate, întrucât instanța disciplinară a avut în vedere împrejurările în care au fost săvârșite faptele, cauzele, gravitatea concretă, consecințele produse, astfel cum au fost reliefate de probatoriul administrat în cauză, această analiză fiind realizată și în raport de circumstanțele reale și personale ale doamnei magistrat - asistent.

V. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători

Analizând hotărârea instanței disciplinare, atât din perspectiva legalității, cât și sub aspectul temeiniciei, prin prisma criticilor formulate de către recurentă, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele arătate în continuare.

Prin hotărârea atacată, instanța de disciplină a reținut în privința pârâtei A., magistrat-asistent în cadrul secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, îndeplinirea condițiilor cumulative ale abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. r) teza I din Legea nr. 303/2004, constând în "neredactarea [...] hotărârilor judecătorești [...], din motive imputabile, în termenele prevăzute de lege".

Sub aspectul laturii obiective a abaterii disciplinare, criticile din recursul formulat și înscrisurile depuse în recurs nu demonstrează o altă situație de fapt decât cea reținută de instanța disciplinară în sensul celor arătate la pct. 2, alin. (5) din prezenta decizie, care reflectă, în esență, următoarea realitate faptică: la 06.07.2021 (data finalizării cercetării disciplinare), doamna magistrat-asistent A. înregistra un număr de 279 hotărâri neredactate în termenul legal, iar, la 01.11.2021, pârâta înregistra un număr de 185 hotărâri restante (dintre care 18 hotărâri redactate în concept), cele mai vechi fiind 7 hotărâri pronunțate la 27.02.2020.

În acest context factual, nu poate fi contestat faptul că, în privința hotărârilor supuse dispozițiilor C. proc. civ., s-a făcut dovada încălcării de către pârâta magistrat-asistent, în mod repetat și pentru intervale lungi de timp, a termenului de redactare prevăzut de art. 426 alin. (5) din C. proc. civ.

În esență, prin criticile din recurs, subsumat laturii subiective a abaterii disciplinare, recurenta tinde să demonstreze existența unei culpe scuzabile justificate de cauze obiective - volumul de activitate al magistratului-asistent, pe fondul unui volum mare de activitate înregistrat în perioada de referință la nivelul secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție; schema de personal subdimensionată; repartizarea unui grefier fără studii juridice superioare în cadrul completului din care a făcut parte pârâta; complexitatea cauzelor distribuite magistratului-asistent; exercitarea unor atribuții suplimentare repartizate pârâtei (înlocuirea magistratului-asistent șef al secției de contencios administrativ și fiscal în intervalul 22.08.2019 - 09.09.2019, cât timp acesta s-a aflat în concediu de odihnă); calitatea superioară a lucrărilor întocmite de pârâtă. Apărările recurentei nu demonstrează, însă, contrariul aspectelor reținute de instanța de disciplină în privința caracterului imputabil al deficiențelor constatate în exercitarea funcției.

În raport cu situația de fapt, instanța disciplinară a reținut, în mod întemeiat, o modalitate defectuoasă de gestionare a timpului de lucru și a prioritizării lucrărilor de către recurenta-pârâtă, aspect cu caracter determinant și care, în condițiile în care nu i se acordă importanța cuvenită, poate conduce, în timp, la imposibilitatea îndeplinirii, în termenul legal, a activității de redactare a hotărârilor pronunțate sau chiar la un blocaj în desfășurarea acesteia.

Amploarea restanțelor în redactarea hotărârilor și durata întârzierilor în redactare este de natură a produce grave consecințe în privința drepturilor și intereselor legitime ale părților litigante, cu consecința încălcării duratei rezonabile a procedurilor judiciare, componentă a dreptului la un proces echitabil în sensul art. 6 din Convenție europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, iar faptele analizate, săvârșite cu intenție indirectă, sunt imputabile pârâtei, în contextul în care modul defectuos de desfășurare a activității de redactare a hotărârilor s-a perpetuat în timp pe o perioadă îndelungată.

Înalta Curte reține că, potrivit dispozițiilor art. 66 alin. (4) din Legea nr. 303/2004, "Dispozițiile prezentei legi privind incompatibilitățile și interdicțiile, formarea profesională continuă și evaluarea periodică, drepturile și îndatoririle, precum și răspunderea disciplinară a judecătorilor și procurorilor se aplică în mod corespunzător și magistraților-asistenți.", iar, în conformitate cu art. 71 din Legea nr. 303/2004, "Magistrații-asistenți care participă la ședințele de judecată ale Înaltei Curți de Casație și Justiție redactează încheierile, participă cu vot consultativ la deliberări și redactează hotărâri, conform repartizării făcute de președinte pentru toți membrii completului de judecată.".

Astfel, îndatorirea ce incumbă judecătorului/magistratului-asistent de a asigura supremația legii, inclusiv sub aspectul respectării termenelor legale ori, finalmente, a termenului rezonabil, presupune asigurarea unui just echilibru între calitatea actului de justiție și gradul de încărcare a activității apt să garanteze satisfacerea interesului public preeminent de înfăptuire a justiției, ca element definitoriu al statului de drept.

Or, în speță, acest just echilibru a fost perturbat semnificativ prin conduita imputabilă pârâtei constând în nerespectarea termenului legal/rezonabil de redactare a hotărârilor judecătorești în privința unui număr mare de hotărâri și pentru perioade îndelungate de timp, cu consecințele negative amintite anterior.

În analiza răspunderii disciplinare, susținerile recurentei vizând existența unor cauze obiective care, în opinia sa, ar înlătura caracterul imputabil al întârzierilor în redactare nu pot primi relevanța exclusivă pe care le-o acordă pârâta, fiind necesar ca acestea să fie examinate prin raportare la scopul actului de justiție și din perspectiva respectării drepturilor legitime ale părților oricărui litigiu, și anume, de a cunoaște în termenul legal sau, în ultimă instanță, într-un termen rezonabil considerentele care fundamentează soluția pronunțată în cauză pentru a fi în măsură să decidă cu privire la exercitarea căilor de atac, precum și din perspectiva interesului legitim prezumat de soluționarea cu celeritate a litigiului dedus instanței spre soluționare.

Volumul mare de activitate corelat cu subdimensionarea numărului de magistrați-asistenți în funcție la nivelul instanței pot constitui cauze care să determine întârzieri în soluționarea și redactarea hotărârilor, însă, în circumstanțele cauzei, nu înlătură caracterul imputabil având în vedere volumul restanțelor și amploarea întârzierilor în redactare, în condițiile în care, în aceleași condiții de muncă, ceilalți magistrați-asistenți înregistrează un volum de restanțe și o întârziere în redactare - așa cum rezultă din datele menționate în adresa nr. x/08.04.2021, pct. II.1 - inferioare celor constatate în privința pârâtei.

De asemenea, nici apărările întemeiate pe preluarea, în intervalul 22.08.2019 - 09.09.2019, a atribuțiilor specifice funcției de magistrat-asistent șef al secției de contencios administrativ și fiscal din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție (cît timp acesta s-a aflat în concediu de odihnă), perioadă în care, pe lângă atribuțiile specifice acestei funcții, a gestionat, din punct de vedere administrativ, și situația dosarelor având ca obiect anulare hotărâre a Biroului Electoral Central, înregistrate pe rolul instanței la începutul lunii septembrie 2019, sub aspectul asigurării permanenței completurilor învestite cu soluționarea acestora în perioada în care nu erau planificate ședințe de judecată - nu sunt apte să înlăture caracterul imputabil al deficiențelor reținute.

Este de observat că, analizând comparativ volumul de activitate înregistrat de recurenta-pârâtă în perioada de referință, așa cum rezultă din probele administrate în cauză, reiese că: (i) în anul 2019, recurenta-pârâtă a participat la 7 ședințe de judecată; a avut 358 dosare rulate; 229 dosare soluționate și 180 hotărâri revenite spre redactare, față de media secției în cadrul căreia funcționează: 7 ședințe de judecată; 484 dosare rulate; 263 dosare soluționate și 199 hotărâri revenite spre redactare. Pârâta a redactat un număr de 93 decizii care i-au fost repartizate (atât decizii repartizate la redactat în anul curent, cât și din anul anterior); (ii) în anul 2020, recurenta-pârâtă a participat la 8 ședințe de judecată; a avut 399 dosare rulate; 260 dosare soluționate și 222 hotărâri revenite spre redactare, față de media secției în cadrul căreia funcționează: 8 ședințe de judecată; 451 dosare rulate; 249 dosare soluționate și 202 hotărâri revenite spre redactare. Pârâta a redactat un număr de 138 decizii care i-au fost repartizate (atât decizii repartizate la redactat în anul curent, cât și din anul anterior); (iii) în perioada 01.01.2021 - 31.03.2021, recurenta-pârâtă a participat la 2 ședințe de judecată; în lunile ianuarie - februarie 2021, a rulat 99 dosare, a participat la soluționarea a 62 de cauze și i-au revenit 55 hotărâri spre redactare, față de media secției: 72 dosare rulate; 44 cauze soluționate și 58 hotărâri revenite spre redactare. Pârâta a redactat un număr de 40 decizii care i-au fost repartizate (atât decizii repartizate la redactat în anul curent, cât și din anul anterior), în condițiile în care a avut de pregătit și a participat la 2 ședințe de judecată; (iv) în perioada de referință 01.04.2021 - 03.06.2021, recurenta-pârâtă nu a mai participat la nici o ședință de judecată și nu a mai primit spre redactare alte decizii; a redactat efectiv un număr de 41 de hotărâri, dintre care 38 de decizii (atât decizii repartizate la redactat în anul curent, cât și din anul anterior); (v) în cursul lunii iunie 2021, recurenta-pârâtă a fost planificată și a participat la o singură ședință de judecată, în 04.06.2021, în care a rulat 55 de dosare și a primit spre redactare un număr de 34 de decizii, cu amânări de pronunțare la 17.06.2021 (în care a rulat 6 dosare și a primit spre redactare 2 decizii) și, respectiv, la 28.06.2021 (3 dosare).

Este adevărat că, în perioada 2019 - 2021, volumul de activitate la nivelul secției de contencios administrativ și fiscal din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost unul ridicat, însă, așa cum s-a arătat în cele de mai sus, această situație a fost comună tuturor magistraților-asistenți din cadrul acestei secții, astfel încât nu poate justifica amploarea restanțelor și întârzierilor în redactare înregistrate de recurentă. Se cuvine a fi remarcat și faptul că doamna magistrat- asistent A. a fost monitorizată de către conducerea secției de contencios administrativ și fiscal sub aspectul activității de redactare a hotărârilor judecătorești pentru care termenul legal de redactare a fost depășit. Aceasta s-a conformat dispozițiilor date de conducerea instanței prin adresele emise la 09.01.2020, în sensul că, până la termenul stabilit în sarcina sa, 01.04.2020, a redactat hotărârile restante pronunțate în al doilea semestru al anului 2018, respectiv 38 de hotărâri, monitorizarea magistratului-asistent continuând însă pentru hotărârile restante pronunțate în anul 2019.

În consecință, în acord cu instanța disciplinară, se reține că, sub aspectul laturii subiective, din modul în care a înțeles să gestioneze activitatea de redactare a hotărârilor, rezultă că atitudinea psihică a recurentei-pârâte a fost de prevedere a rezultatelor faptelor sale pe care, chiar dacă nu le-a urmărit, a acceptat producerea lor, ceea ce fundamentează caracterul imputabil al faptelor analizate.

Prin urmare, apărările întemeiate pe ignorarea, de către instanța disciplinară, a probatoriului administrat în apărare, la solicitarea pârâtei, sunt nefondate, neavând valențele de a determina reconsiderarea legalității și temeiniciei hotărârii pronunțate de secția pentru judecători în materie disciplinară.

Pentru considerentele arătate, Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție constată că hotărârea secției pentru judecători în materie disciplinară este legală și temeinică atât în ceea ce privește soluția de admitere a acțiunii disciplinare, dar și în ceea ce privește individualizarea sancțiunii aplicate.

În acest sens, în ceea ce privește individualizarea sancțiunii disciplinare, contrar susținerilor recurentei, instanța disciplinară a avut în vedere circumstanțele obiective și pe cele personale invocate în apărare, aspecte reliefate și în considerentele prezentei decizii, care nu sunt de natură nici să înlăture caracterul imputabil al faptei analizate, și nici să justifice aplicarea unei sancțiuni mai ușoare în contextul gravității abaterii conturate de amploarea restanțelor și durata întârzierilor.

Prin urmare, Înalta Curte împărtășește soluția instanței disciplinare din perspectiva criteriilor de individualizare a sancțiunii aplicate și, realizând o corectă aplicare a principiului proporționalității sancțiunii cu gravitatea abaterii analizate, apreciază că este necesară aplicarea unei sancțiuni care să atingă atât scopul punitiv, cât și pe cel preventiv, care să o determine pe recurentă să conștientizeze deficiențele ce îi sunt reproșate în vederea remedierii acestora, întrucât exigențele sociale ale actului de justiție presupun atât calitate, cât și celeritate.

Or, raportat la circumstanțele concrete, obiective și subiective, în care a fost săvârșită abaterea disciplinară, în acord cu aprecierea instanței de disciplină, Înalta Curte reține că este justificată aplicarea sancțiunii prevăzute de art. 100 lit. b) din Legea nr. 303/2004, constând în "diminuarea indemnizației de încadrare lunare brute cu 15% pentru o perioadă de 2 luni", considerată a avea potențialul adecvat de sancționare a deficiențelor reținute și de a o determina pe recurenta-pârâtă să conștientizeze conduita culpabilă și să adopte remediile necesare.

Pentru considerentele arătate, Completul de 5 judecători constată că hotărârea secției pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii este legală și temeinică, nefiind identificate motive de reformare în sensul criticilor invocate de recurentă, astfel că, în temeiul art. 51 din Legea nr. 317/2004, va fi respins, ca nefondat, recursul declarat de pârâta A., magistrat-asistent în cadrul secției de contencios administrativ și fiscal din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de A. împotriva Hotărârii nr. 20J din 17 noiembrie 2021 pronunțate de Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru judecători în materie disciplinară, în dosarul nr. x/2021.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 septembrie 2022.