ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5174/2023

Ședința publică din data de 9 noiembrie 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, secția a II-a civilă, la data de 22.07.2020, sub nr. x/2020, reclamantul Organism European de Reducere a Riscurilor Asociate Crimei Organizate a chemat în judecată pârâtul Ministerul Sănătății, solicitând:

- să se constate că Ministerul Sănătății, prin emiterea Ordinului de Ministru nr. 414/2020, a făcut un exces de putere, prin încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, prevăzute de Constituția României;

- să se constate că măsurile impuse populației cu privire la restrângerea unor drepturi prevăzute de Constituția României se puteau face doar prin lege, nu prin ordin de ministru;

- să se constate că Ministerul Sănătății nu a emis niciun act normativ prin care să declare epidemia SARS-COV-2 pe teritoriul României;

- să se constate că nu există o instituție a statului care până la acest moment, să fi emis un act normativ prin care să declare epidemia SARS-COV-2 pe teritoriul României;

- să se constate că pe teritoriul României nu a existat numărul de cazuri de îmbolnăvire cu SARS-COV-2 care să fi depășit nivelul așteptat (endemic) pentru a fi fost necesară declararea unei epidemii.

Prin sentința civilă nr. 9223/27.11.2020, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Judecătoria Sectorului 1 București a admis excepția necompetenței sale materiale, invocată de pârât, și a declinat competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulate de reclamantul Organism European de Reducere a Riscurilor Asociate Crimei Organizate, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sănătății, în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, dosarul fiind înregistrat pe rolul secției a VIII-a acestei instanțe, la data de 21.01.2021, sub nr. x/2020.

Prin sentința nr. 433 din 9 martie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins excepțiile lipsei de obiect și lipsei de interes și a admis excepția inadmisibilității, respingând cererea formulată de reclamantul Organism European de Reducere a Riscurilor Asociate Crimei Organizate în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sănătății, ca inadmisibilă.

Sentința nr. 433 din data de 09.03.2022 a Curții de Apel București a fost contestată de reclamantul Organism European de Reducere a Riscurilor Asociate Crimei Organizate, considerând-o nelegală pentru motivele expuse pe larg în cererea de recurs formulată.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 15.11.2022, sub nr. x/2020.

Prin rezoluția din 17.11.2022 a completului de judecată legal învestit s-a stabilit în sarcina părții recurente obligația achitării unei taxei judiciare de timbru în sumă de 50 RON.

Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 23.12.2022, intimatul-pârât Ministerul Sănătății a invocat excepția nulității recursului pentru neîncadrarea criticilor în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., solicitând constatarea nulității acestuia, iar pe fond a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.

La termenul de dezbateri din 9 noiembrie 2023, Înalta Curte, constatând că recurentul nu a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit, a invocat, din oficiu, excepția netimbrării recursului și l-a reținut în pronunțare, cu prioritate, pe excepția invocată din oficiu.

II. Soluția Înaltei Curți asupra recursului

Analizând cu prioritate, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) și alin. (2) din C. proc. civ., excepția netimbrării căii de atac, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că este întemeiată și o va admite, urmând să anuleze recursul reclamantului pe acest temei pentru motivele ce vor fi arătate în continuare.

Potrivit art. 248 din C. proc. civ.:

"(1) Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei. (2) În cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepții, instanța va determina ordinea de soluționare în funcție de efectele pe care acestea le produc."

În cauză, în aplicarea prevederilor alin. (2) al textului de lege anterior citat, Înalta Curte va analiza excepția netimbrării căii de atac exercitate de reclamant, constatând în acest sens că sunt incidente dispozițiile art. 25 alin. (2) lit. a) din O.U.G. nr. 80/2013, conform cărora: "(2) Se taxează cu 50 RON cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătorești: a) hotărârile prin care s-a respins cererea ca prematură, inadmisibilă, prescrisă sau pentru autoritate de lucru judecat."

Partea a criticat pentru nelegalitate sentința nr. 433 din 9 martie 2022 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin care au fost respinse excepțiile lipsei de obiect și lipsei de interes și a fost admisă excepția inadmisibilității, fiind respinsă acțiunea reclamantului ca inadmisibilă.

În conformitate cu art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013: "Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege", iar alin. (2) al aceluiași text de lege prevede următoarele:

"dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței". Totodată, la art. 32 din același act normativ legiuitorul a prevăzut că "taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanță, cât și pentru exercitarea căilor de atac, în condițiile prevăzute de lege".

În acest sens sunt și dispozițiile art. 148 alin. (6) din C. proc. civ., conform cărora: "Cererile adresate instanțelor judecătorești se timbrează, dacă legea nu prevede altfel", precum și cele cuprinse la art. 197 din același act normativ, care stipulează în mod expres că:

"În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii".

Totodată, urmează a fi avute în vedere și dispozițiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora: la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei judiciare de timbru, precum și cele ale alin. (3) al aceluiași articol care stabilesc că această cerință este prevăzută sub sancțiunea nulității.

Din analiza textelor de lege enunțate supra rezultă obligația părții de a depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul datorat.

În cauză, recurentul-reclamant nu a atașat cererii de declarare a căii de atac dovada achitării taxei judiciare de timbru, iar prin adresa comunicată la 22.11.2022, conform procesului-verbal de înmânare aflat la dosar, precum și prin citația emisă pentru termenul din 09.11.2023 și comunicată la 28.07.2023 (proces-verbal de înmânare dosar), s-a adus la cunoștința părții obligația achitării unei taxe judiciare de timbru în cuantum de 50 de RON, aferentă căii de atac exercitate împotriva sentinței pronunțate de Curtea de Apel București.

De asemenea, din verificările efectuate în cauză a rezultat că partea nu a formulat cerere de reexaminare formulată împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru.

Constatând că recursul nu a fost timbrat anticipat sau până la închiderea dezbaterilor, recurentul neconformându-se obligației de timbrare comunicate de instanță, și că nu ne aflăm în prezența unei acțiuni sau persoane față de care operează scutirea legală de obligația timbrării, Înalta Curte urmează să dea eficiență dispozițiilor art. 197 din C. proc. civ., să admită excepția netimbrării și să dispună anularea ca netimbrat a recursului declarat de reclamantul Organism European de Reducere a Riscurilor Asociate Crimei Organizate împotriva sentinței atacate, pe care o va menține.

Totodată, având în vedere modalitatea de soluționare a excepției de netimbrare a recursului, Înalta Curte reține că analizarea excepției nulității recursului pentru nemotivare, invocată de intimatul-pârât prin întâmpinarea formulată în cauză, a devenit inutilă.

Pentru considerentele expuse la pct. II.1. din prezenta decizie, în temeiul art. 248 alin. (1) și (2), art. 197 și art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., raportat la art. 25 alin. (2) lit. a) și art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013, Înalta Curte va anula ca netimbrat recursul declarat de reclamantul Organism European de Reducere a Riscurilor Asociate Crimei Organizate împotriva sentinței de fond atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul Organism European de Reducere a Riscurilor Asociate Crimei Organizate împotriva sentinței nr. 433 din 9 martie 2022 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 9 noiembrie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.