ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5016/2023

Ședința publică din data de 2 noiembrie 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 24 noiembrie 2018 sub nr. x/2018, pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Inspecția judiciară:

- desființarea rezoluțiilor nr. x/2018 și nr. x/2018 pentru netemeinicie și nelegalitate;

- obligarea pârâtei la efectuarea misiunilor de control solicitate la Tribunalul Brașov, Curtea de Apel Brașov și DNA Brașov, potrivit Metodologiei de control, prin inspectori care, pe cât posibil să nu aibă/să nu fi avut dosare la DNA sau să nu fie în cercetare la DNA;

- Comunicarea în termen legal a rezoluțiilor controalelor care vor fi întocmite ca urmare a reefectuării controlului;

- Publicarea, în caz de admitere a petitului 1, pe pagina principală a www.x.ro și a unei reviste de drept, timp de 3 luni, un anunț prin care să ceară scuze pentru faptul că, în baza protocoalelor cu instituții de forță, nu a efectuat temeinic și legal verificările care se impuneau a fi făcute în cele 2 cazuri.

La data de 07.02.2019, reclamantul, în nume propriu și pentru B. S.R.L. (în faliment, prin lichidator judiciar C.) a depus precizare a acțiunii, solicitând:

- Desființarea Rezoluțiilor nr. x/2014, 544/IJ/324/DIJ/2015, 6924/IJ/3089/DIJ/2018, adresei nr. x/2018, adresei nr. x/28.01.2019 și Rezoluției C19-27725.01.2019 comunicată la 02.09.2019, ca netemeinice și nelegale;

- Desființarea Rezoluției nr. x/2018 din data de 12.11.2018, comunicată la 02.02.2019, ca netemeinică și nelegală.

- Obligarea pârâtei la efectuarea legală a misiunilor de control, cu audierea judecătorilor și procurorilor, regulamentului aprobat prin Hot. CSM nr. 1027/2012, prin inspectori care să nu fi avut dosare la/în cercetare/la DNA, în termen legal și să îi comunice rezultatele verificărilor;

- Publicarea, pe pagina www.x.ro și a revistei de drept, în format A5, timp de 3 luni, precum și la un post TV de știri (D., E.), în Prime Time, timp de 3 luni, câte un spot dinamic zilnic de minimum 30 secunde, de luni până vineri, respectiv un anunț, însoțit de pozele inspectorilor implicați, prin care să ceară scuze pentru faptul că, în baza unor protocoale ilegale cu instituții de forță, au simulat numai efectuarea de controale, cu nerespectarea legislației incidente și a Hotărârilor CSM nr. 1027/2012, aducând astfel prejudicii majore S.C. B. S.R.L., Feldioara, jud. Brașov, și persoanei fizice A. și familiei sale.

La data de 22.10.2019, reclamantul a depus precizare de acțiune în sensul adăugării de noi pârâți, respectiv a CSM, F., G., H., I., J., K., L. din cadrul IJ, precum și a inspectorilor care au întocmit rezoluțiile 5220/IJ/4079/DIJ/2014 și 544/IJ/324/DIJ/2015 și a procurorilor DNA: M., N., O..

Reclamantul a mai arătat că solicită obligarea CSM de a finaliza controlul solicitat cu răspuns punctual la cele 11 petite din adresa anexată cererii (adresată DNA București - pag. 4/7 anexă), având în vedere comunicarea rezoluțiilor direct de IJ, incomplete raportat la petitele solicitate.

La data de 08.10.2020, reclamantul a depus cerere precizatoare, indicând că solicită citarea și comunicarea citației pârâților G., H., I., J., K., L., M. și N. la locul de muncă, și pârâtei O. la DNA Brașov.

De asemenea, a solicitat reclamantul să se ia act de renunțarea sa la capătul de cerere privind desființarea adresei nr. x/28.01.2019.

La data de 21.01.2021, reclamantul a depus o cerere precizatoare, indicând faptul că în raport de capătul de cerere având ca obiect anularea rezoluției nr. x/2015 pârâții în cauză sunt Inspecția Judiciară, prin reprezentant legal - inspector șef - judecător F., și judecătorii P., Q. și R., solicitând citarea pârâților - persoane fizice la locul de desfășurare a activității.

La data de 11.03.2021, a depus cerere de intervenție accesorie în interesul reclamantului petentul S..

La termenul din 12.03.2021, reclamantul a indicat că înțelege să renunțe la judecarea cu pârâții R. și Q., Curtea luând act de faptul că reclamantul nu mai înțelege să se judece cu acești pârâți.

Prin precizările depuse la data de 27.04.2021, reclamantul a precizat că renunță la judecata cu pârâtul G., Curtea luând act de acest aspect la termenul din 04.06.2021.

La termenul din 04.06.2021, Curtea a admis în principiu cererea de intervenție accesorie formulată de S. și a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților-persoane fizice.

Prin sentința civilă nr. 236 pronunțată la 2 iulie 2021, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins excepția tardivității cererii modificatoare ca neîntemeiată, a respins excepția nulității cererii modificatoare ca neîntemeiată, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Consiliul Superior al Magistraturii, H., J., K., L., T., N., O., F., P., a respins cererea formulată în contradictoriu cu pârâții Consiliul Superior al Magistraturii, H., J., K., L., T., N., O., F. și P., ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă, a admis excepția tardivității contestației formulate împotriva rezoluțiilor nr. x/2014 și nr. x/2015, a respins contestația formulată împotriva rezoluțiilor nr. x/2014 și nr. x/2015 ca tardivă și a respins, în rest, contestația formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecția Judiciară, ca neîntemeiată.

Prin aceeași sentință s-a respins cererea de intervenție accesorie formulată de către intervenientul S., ca neîntemeiată, a stabilit onorariul definitiv al avocatului desemnat să acorde asistență juridică gratuită, U., în cuantum de 940 RON și a dispus avansarea onorariului avocatului desemnat să acorde asistență juridică gratuită, în sumă de 940 RON, din fondurile Ministerului Justiției, către Baroul București, pentru avocat U..

Împotriva sentinței civile nr. 236, pronunțată la 2 iulie 2021 de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs A..

Intimata-pârâtă Inspecția Judiciară a depus întâmpinare, prin care solicită să se constate nulitatea recursului pentru nemotivare.

II. Considerentele și soluția Înaltei Curți asupra recursului

Înalta Curte va analiza cu prioritate cerința motivării recursului precedată însă, de analizarea cererii de repunere în termenul de motivare a recursului formulată de recurentul-reclamant.

În ceea ce privește cererea de repunere în termenul de recurs, Înalta Curte reține că potrivit dispozițiilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ., nerespectarea termenului în care trebuie exercitat un drept procesual atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.

Această sancțiune se aplică și în cazul nerespectării termenului de motivare a recursului, dat fiind că este vorba despre exercitarea unui drept procesual, termenul fiind un termen imperativ și absolut.

Sancțiunea decăderii poate fi evitată în condițiile în care partea împotriva căreia curge termenul dovedește că a fost împiedicată să efectueze actul de procedură în termenul legal și că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate, sens în care dispune art. 186 C. proc. civ.

În speță, recurentul a formulat cerere de repunere în termenul de motivare a recursului în ședința publică, prin avocatul din oficiu desemnat, susținând faptul că nu a știut că trebuie să facă asta, că este un caz de forță majoră și a dorit ca motivarea sa fie făcută de un specialist, reclamantul neavând studii juridice.

Potrivit art. 186 alin. (1) și (2) C. proc. civ. "(1) Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate. (2) În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen. În cazul exercitării căilor de atac, această durată este aceeași cu cea prevăzută pentru exercitarea căii de atac."

Deci, repunerea în termen în condițiile art. 186 C. proc. civ. presupune formularea unei cereri exprese, de către parte, cu indicarea motivelor împiedicării și într-un interval de timp de la data încetării acestora.

Potrivit art. 186 C. proc. civ., instituția de drept procesual a repunerii în termen constituie beneficiul acordat de lege titularului unui drept procesual, care din motive temeinic justificate nu și-a putut exercita dreptul înăuntrul termenului imperativ.

Din analiza coroborată a prevederilor legale rezultă că, pentru repunerea în termen este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: nerespectarea de către parte a unui termen procedural imperativ, nerespectarea termenului să se datoreze unor motive temeinic justificate, dovedite de parte, împrejurarea ce a împiedicat partea să-și exercite dreptul în termen să se fi produs înăuntrul acestuia, partea să formuleze atât cererea de repunere în termen, cât și să îndeplinească actul de procedură neexercitat în termenul inițial în cel mult 15 zile de la data încetării împiedicării.

În literatura de specialitate, s-a precizat că prin "motive temeinic justificate" trebuie să se înțeleagă numai acele împrejurări care, fără a avea gravitatea forței majore, sunt exclusive de culpă, fiind piedici relative, iar nu absolute.

Înalta Curte reține faptul că argumentele aduse și menționate anterior nu constituie un motiv temeinic justificat care să determine repunerea în termenul de motivare a recursului, în sensul dispozițiilor legale sus-amintite.

Astfel, Înalta Curte constată că recurentul-reclamant nu a depus vreo dovadă în susținerea imposibilității invocate prin cererea de repunere în termen, respectiv cazul forței majore, astfel că nici condițiile privind dovedirea de către parte a motivelor și formularea cererii de repunere în termen și a îndeplinirii actului de procedură neexercitat în termenul inițial în cel mult 15 zile de la data încetării împiedicării nu sunt îndeplinite.

În contextul prezentat, în conformitate cu dispozițiile enunțate, Înalta Curte va respinge cererea de repunere în termenul de motivare a recursului formulată de recurentul-reclamant.

În ceea ce privește motivarea recursului, Înalta Curte constată că cererea de recurs nu îndeplinește cerința de formă prevăzută de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ. arată că cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Din examinarea înscrisurilor depuse, Înalta Curte constată că recurentul a declarat recurs la data de 24 ianuarie 2022, însă, cererea de recurs nu cuprinde criticile de nelegalitate aduse hotărârii atacate și nici dezvoltarea acestora.

Recurentul nu a înțeles să-și îndeplinească nici ulterior obligația procesuală instituită de dispozițiile legale sus menționate, deși avea posibilitatea de a depune în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii un memoriu separat care să conțină criticile aduse hotărârii recurate.

Potrivit art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal.

În cauză, instanța de recurs constată că declarația de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază calea de atac.

Pentru cele ce preced, în temeiul art. 496 rap. la art. 489 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul declarat de A. împotriva sentinței civile nr. 236 pronunțată la 2 iulie 2021 de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Totodată, față de încuviințarea cererii de ajutor public judiciar de către Înalta Curte, sub forma asistenței judiciare, va dispune avansarea onorariului avocatului din oficiu, în sumă de 1020 RON, din fondurile Ministerului Justiției, către Baroul București pentru doamna avocat V..

La stabilirea cuantumului onorariului Curtea a avut în vedere Protocolul încheiat, între Ministerul Justiției, Ministerul Public și Uniunea Națională a Barourilor din România.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de repunere în termen.

Constată nul recursul declarat de A. împotriva sentinței civile nr. 236 pronunțată la 2 iulie 2021 de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Dispune avansarea onorariului avocatului desemnat să acorde asistență juridică gratuită, în sumă de 1020 RON, din fondurile Ministerului Justiției, către Baroul București, pentru avocat V..

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 2 noiembrie 2023.