ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 20.06.2024

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3512/2024

HOTĂRÂRE
20.06.2024
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3512/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 20 iunie 2024

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Obiectul cererii

Prin acțiunea înregistrată, la data de 20.10.2023, la Curtea de Apel Cluj sub nr. x/2023, reclamanta A. S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Unitatea Administrativ Teritorială Județul Sălaj, ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea parțială a HCJ Sălaj nr. 15/30.01.2009 (art. II, Anexa 2 nr. crt. 79) și HCJ Sălaj nr. 163/18.12.2009 (art. I, nr. crt. 79), cu referire la terenul de 2.500 mp situat în loc. Crasna; anularea parțială a H.G. nr. 347/2010, cu referire la terenul de 2.500 mp situat loc. Crasna (art. 1, pct. 1, lit. e) poziția 36

13

din Anexa nr. 1); anularea parțială a HCJ Sălaj nr. 18/28.02.2007, cu referire la terenul de 2.500 mp și construcția Stației de pe acesta, situate în loc. Crasna și menționate în Anexa la hotărâre (art. 1, fila x din Anexa, pct. 1.2, terenul de la Crasna de la nr. crt. 5, și art. 1, fila x din Anexă, pct. 1.3, construcția de la Crasna de la nr. crt. 10); obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

Nelegalitatea parțială a HCJ Sălaj nr. 18/28.02.2007- lipsa titlului de proprietate asupra terenului de 2.500 mp din loc. Crasna în favoarea societății Drumuri și Poduri SA

1.2. Alte aspecte

Prin încheierea din data de 07 martie 2024 pronunțată în dosarul nr. x/2023 a Curții de Apel Cluj, s-a disjuns petitul de anulare parțială a H.C.J. Sălaj nr. 18/2007 și s-a dispus formarea unui nou dosar, în care s-a invocat excepția necompetenței materiale.

2.1. Prin sentința civilă nr. 95/2024 din data de 7 martie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Cluj în ceea ce privește petitul de anulare parțială a H.C.J. Sălaj nr. 18/2007, a declinat competența de soluționare a cererii formulate de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta UAT JUDEȚUL SĂLAJ, în favoarea Tribunalului Sălaj.

În motivarea soluției Curtea de Apel Cluj a reținut că raportat la obiectul acțiunii - anularea parțială a H.C.J. Sălaj nr. 18/2007, precum și la dispozițiile art. 1 alin. (1) și art. 8 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, litigiul dedus judecații este unul de contencios administrativ care vizează un act administrativ emis de către o autoritate județeană. În acest caz, competența materială se stabilește potrivit rangului autorității, conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Totodată, având în vedere că sediul reclamantei este în municipiul Zalău, potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, competența teritorială aparține Tribunalului Sălaj.

2.2. Prin sentința civilă nr. 430 din data de 07 mai 2024, Tribunalul Sălaj, secția civilă a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Sălaj, invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul UAT JUDEȚUL SĂLAJ, a constatat ivit conflictul negativ de competență între Tribunalul Sălaj și Curtea de Apel Cluj și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, cu soluționarea conflictului de competență. În baza art. 134 C. proc. civ., a dispus din oficiu suspendarea cauzei.

Tribunalul Sălaj a apreciat că cererea de anulare a Hotărârii Consiliului Județean Sălaj nr. 18/28.02.2007 este fundamentată pe același motiv ca și petitele privind anularea HCJ nr. 15/2009 și HCJ nr. 163/18.12.2009, devenind astfel incidente dispozițiile art. 99 alin. (2) C. proc. civ.: "În cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeași cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecății printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanța competentă să le soluționeze se determină ținându-se seama de acea pretenție care atrage competența unei instanțe de grad mai înalt."

A apreciat că instanța este chemată să stabilească regimul juridic al terenului și, în final, dacă inventarul domeniului public al județului este legal întocmit prin includerea ternului în litigiu în acest inventar.

În soluționarea celor trei capete de cerere este necesar ca instanța să deceleze cu privire la situația juridică a terenului în suprafață de 2.500 mp situat în localitatea Crasna, motiv pentru care se impune o judecată unitară, evitarea tergiversării soluționării litigiului și a dezlegării în mod neunitar a chestiunilor de fapt și de drept comune capetelor de cerere deduse judecații prin acțiunea unică formulată.

Concluzionând, Tribunalul Sălaj a apreciat că atâta timp cât Curtea de Apel Cluj a reținut că este competentă material să soluționeze capetele de cerere privind anularea hotărârilor Consiliului Județean Sălaj nr. 15/2009 și nr. 163/2009, în temeiul art. 99 alin. (2) C. proc. civ., operează prorogarea de competență în favoarea acestei instanțe și cu privire la capătul de cerere având ca obiect anularea Hotărârii Consiliului Județean Sălaj nr. 18/28.02.2007.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente cauzei.

Prin cererea dedusă judecății, reclamanta A. S.R.L. a solicitat în anularea parțială a H.G. Sălaj nr. 15/30.01.2009 (art. II, Anexa 2 nr. crt. 79) și HCJ Sălaj nr. 163/18.12.2009 (art. I, nr. crt. 79), cu referire la terenul de 2.500 mp situat în loc. Crasna; anularea parțială a H.G. nr. 347/2010, cu referire la terenul de 2.500 mp situat loc. Crasna (art. 1, pct. 1, lit. e) poziția 36

13

din Anexa nr. 1); anularea parțială a HCJ Sălaj nr. 18/28.02.2007, cu referire la terenul de 2.500 mp și construcția Stației de pe acesta, situate în loc. Crasna și menționate în Anexa la hotărâre (art. 1, fila x din Anexa, pct. 1.2, terenul de la Crasna de la nr. crt. 5, și art. 1, fila x din Anexă, pct. 1.3, construcția de la Crasna de la nr. crt. 10); obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

Se observă că unele capete de cerere atrag, potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, competența tribunalului (cele care privesc hotărârile consiliului județean, acte emise de o autoritate publică locală), iar cel care privește hotărârea de Guvern (H.G. nr. 347/2010) atrage competența curții de apel deoarece actul este emis de o autoritate publică centrală.

H.G. nr. 347/2010 modifică și completează H.G. nr. 966/2002 privind atestarea domeniului public al județului Sălaj, precum și al municipiului Zalău, orașelor și comunelor din județul Sălaj.

Între aceste capete de cerere există o strânsă legătură deoarece toate privesc domeniul UAT Sălaj. Reclamanta A. S.R.L. susține că în Hotărârea Guvernului nr. 347/2010 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 966/2002 sunt introduse bunuri imobile cuprinse în Hotărârea Consiliului Județean Sălaj nr. 18/2007, printre care și terenul de 2.500 mp situat în localitatea Crasna, teren ce a fost introdus în mod nelegal, Înalta Curte, constată că sunt incidente dispozițiile art. 99 alin. (2) C. proc. civ. privind prorogarea de competență în favoarea instanței mai înalte în grad, competentă să soluționeze capetele de cerere privind anularea actelor administrative mai sus menționate.

Așa cum corect a reținut Tribunalul Sălaj, în aceste condiții sunt incidente dispozițiile art. 99 alin. (2) C. proc. civ. potrivit cărora în cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeași cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecății printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanța competentă să le soluționeze se determină ținându-se seama de acea pretenție care atrage competența unei instanțe de grad mai înalt.

Or, instanța mai înaltă în grad este Curtea de Apel - Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal. Potrivit art. 399 alin. (1) C. proc. civ., împotriva executării silite înseși, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare, iar dispozițiile alin. (2) al aceluiași articol precizează că nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită înseși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancțiunea anulării actului nelegal.

În materia contestației la executare, se reține că, potrivit art. 400 alin. (1) C. proc. civ., contestația la executare se introduce la instanța de executare, aceasta din urmă fiind definită prin dispozițiile art. 373 alin. (2) din același cod, ca fiind judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea.

Din dispozițiile art. 452 și urm. C. proc. civ., rezultă că, pentru ipoteza executării silite prin poprire, instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se află sediul sau domiciliul terțului poprit, căruia i se comunică adresa de înființare a popririi conținând interdicția de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i se datorează ori pe care i le va datora, declarându-se poprite în măsura necesară pentru realizarea obligației ce se execută silit.

Potrivit art. 453 din același cod, poprirea se înființează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terțului poprit.

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta UAT Județul Sălaj, prin Președintele Consiliului Județean Sălaj, în favoarea Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 20 iunie 2024.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2023-10-26
0,92
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2175/2023
Ședința publică din data de 26 octombrie 2023 Asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele litigiului. 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul
ÎCCJ 2025-09-17
0,91
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1469/2025
realizarea secțiunii stradale propuse la str. x de Hunedoara și str. x conform PUZ în vigoare, terenuri despre care au arătat că se află, potrivit mențiunilor din cartea funciară, în proprietatea privată a reclamanților. La data de 05.04.20
ÎCCJ
0,91
ÎCCJ, decizie (scj.ro #212032)
i de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, Secția a III-a contencios administrativ și fiscal sub dosar nr. x/33/2021, reclamanta A. S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâții
ÎCCJ 2023-11-07
0,91
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5098/2023
ingerea cererii de suspendare, ca neîntemeiată. În motivarea cererii de recurs, recurentul - pârât a susținut că instanța de fond, în mod eronat, a reținut întrunirea condiției cazului bine justificat ca urmare a faptului că prin încheierea
ÎCCJ 2025-02-12
0,91
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 292/2025
art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a dispus efectuarea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului; acesta a fost redactat și comunicat părților. Recurenta-pârâtă STAȚIUNEA DE CERCETARE ȘI DEZVOLTARE AGRICOLĂ BRĂILA a depus p
Sursă