ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 348/2024
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 348/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 25 ianuarie 2024
I. Circumstanțele cauzei
Cererea de chemare în judecată. Hotărârea instanței de fond
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 17.03.2022, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, anularea Raportului de evaluare nr. x/22.02.2022 emis de pârâtă și constatarea faptului că nu s-a aflat în stare de incompatibilitate pe perioada 23.04.2019-18.03.2021, cu cheltuieli de judecată.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta Agenția Națională de Integritate a invocat excepția de nelegalitate a Dispoziției Primarului Comunei Sirețel nr. 127/25.04.2019 privind încetarea exercitării funcției publice de secretar al Primăriei Sirețel și, pe cale de consecință, și a Dispoziției nr. 253/28.08.2020 referitoare la revocarea Dispoziției nr. 127/25.04.2019, solicitând ca, la pronunțarea soluției, să nu se țină seama de aceste acte administrative.
În vederea soluționării excepției de nelegalitate, a fost introdusă în cauză și autoritatea emitentă a actelor administrative vizate de excepție, respectiv Primarul Comunei Sirețel.
Prin sentința civilă nr. 179 din 21 decembrie 2022, Curtea a admis excepția inadmisibilității invocată de reclamant cu privire la excepția de nelegalitate invocată de pârâta Agenția Națională de Integritate și a respins, ca inadmisibilă, excepția de nelegalitate a Dispozițiilor nr. 127/25.04.2019 și nr. 253/28.08.2020 emise de către Primarul Comunei Sirețel.
A admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. și a anulat Raportul de evaluare nr. x/22.02.2022 întocmit de Agenția Națională de Integritate.
A obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 3.620 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat și taxă judiciară de timbru.
A respins cererea intervenientului forțat Primarul Comunei Sirețel privind acordarea cheltuielilor de judecată.
Cererea de recurs
Împotriva acestei hotărâri, intervenientul Primarul Comunei Sirețel a formulat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea în tot a sentinței recurate și, rejudecând cauza, admiterea excepției de nelegalitate a Dispozițiilor nr. 127/25.04.2019 și nr. 253/28.08.2020 emise de Primarul Comunei Sirețel și, pe cale de consecință, respingerea cererii de chemare în judecată formulate de intimatul-reclamant A..
A susținut recurentul-intervenient că prima instanță a încălcat și aplicat greșit dispozițiile art. 4 din Lege nr. 554/2004 și art. 94 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare (aplicabilă de la 10.06.2017).
A prezentat recurentul considerentele instanței de fond, apreciind că cele două dispoziții de primar a căror excepție de nelegalitate a susținut-o alături de intimata-pârâtă Agenția Națională de Integritate, au legătură cu soluționarea pe fond a cauzei, nelegalitatea acestora având legătură cu soluționarea pe fond a cauzei și fiind avută în vedere de intimata ANI la analizarea stării de incompatibilitate.
În continuarea recursului, recurentul a prezentat situația de fapt și argumentele pentru care consideră că excepția de nelegalitate ar fi trebuit admisă, acțiunea respinsă și raportul de evaluare menținut, ca temeinic și legal.
Apărările formulate în cauză
3.1. Intimatul-reclamant A. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind formulat de o persoană fără interes, în temeiul art. 458 C. proc. civ. coroborat cu art. 33 și 40 C. proc. civ.
3.2. Intimata-pârâtă Agenția Națională de Integritate a formulat întâmpinare, prin care a solicitat admiterea recursului.
II. Decizia instanței de recurs
Înalta Curte urmează a examina, cu prioritate, conform art. 248 alin. (1) C. proc. civ., în condițiile art. 499 C. proc. civ., excepția lipsei de interes a recursului invocată de intimatul-reclamant prin întâmpinare.
Aspecte de fapt și de drept relevante
Recursul intervenientului Primarul Comunei Sirețel vizează, în esență, soluția instanței de fond vizând respingerea ca inadmisibilă a excepției de nelegalitate invocată de pârâta Agenția Națională de Integritate cu privire la Dispozițiile nr. 127/25.04.2019 și nr. 253/28.08.2020 emise de Primarul Comunei Sirețel.
Instanța de fond, pentru a respinge excepția de nelegalitate ca inadmisibilă, a reținut că declararea pe cale de excepție a nelegalității acestor acte administrative cu caracter individual prin care s-a dispus cu privire la raportul de serviciu al reclamantului nu este de natură a afecta raporturile juridice dintre autoritatea emitentă și reclamant și nici de a înlătura eventualele efecte juridice produse în perioada supusă evaluării, lipsind astfel legătura dintre legalitatea acestor acte și soluționarea litigiului pe fond, Agenția Națională de Integritate neputând obține pe calea excepției de nelegalitate crearea premiselor unei stări de incompatibilitate.
De asemenea, instanța de fond a constatat că, în discuție fiind puterea probatorie a celor două înscrisuri, calea procedurală pentru a fi înlăturate este cea a administrării acestora în cadrul probei cu înscrisuri.
Raționamentul instanței de fond, în raport cu obiectul și cu circumstanțele cauzei, este corect, reținerea nelegalității actelor în discuție neproducând niciun efect cu privire la soluția pronunțată asupra cererii de chemare în judecată.
Art. 32 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. prevede că una din condițiile necesare pentru existența dreptului la acțiune este cea privind interesul de a promova acțiunea, condiție generală care vizează orice cerere formulată în justiție și care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces, pe tot parcursul soluționării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât și la momentul exercitării căilor de atac.
Interesul este definit ca fiind folosul practic urmărit de cel care a pus în mișcare acțiunea, respectiv oricare dintre formele procedurale ce intră în conținutul acesteia.
Potrivit art. 33 C. proc. civ., interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual.
Prin urmare, interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, cu prilejul promovării acțiunii sau formulării căii de atac, și care trebuie să subziste pe tot parcursul soluționării unei cauze.
În contextul celor anterior arătate, Înalta Curte constată că recurentul-intervenient nu justifică un interes actual în soluționarea recursului, o eventuală soluție de admitere a căii de atac fiind lipsită de eficacitate juridică, atât timp cât admiterea excepției de nelegalitate nu ar putea conduce la nicio schimbare cu privire la soluția vizând starea de incompatibilitate în care s-ar fi aflat reclamantul A. și legalitatea raportului întocmit de Agenția Națională de Integritate ce au făcut obiectul analizei instanței.
Temeiul legal al soluției adoptate în recurs
Așa fiind, avându-se în vedere că activitatea judiciară nu poate fi inițiată și întreținută fără justificarea unui interes care să îndeplinească condițiile legale, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul, ca lipsit de interes.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de intervenientul Primarul Comunei Sirețel împotriva sentinței nr. 179 din 21 decembrie 2022 a Curții de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, ca lipsit de interes.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 25 ianuarie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.