ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3287/2024

Ședința publică din data de 13 iunie 2024

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Prin cererea înregistrată la data de 03.05.2023 (28.04.2023 data poștei), sub nr. x/2023, pe rolul Tribunalului Olt, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Unitatea Administrativ-Teritorială Măceșu de Sus,

- obligarea pârâtei la plata sumei de 2.203.308,11 RON, reprezentând lucrări efectuate în temeiul Contractului de achiziție publică de lucrări (proiectare și execuție) pentru obiectivul "Asfaltare drumuri comunale în Comuna Măceșu de Sus, județul Dolj" nr. 2157/18.09.2018,

- obligarea pârâtei la plata sumei de 259.641,69 RON, reprezentând penalități de întârziere, calculate de la data scadenței facturilor și până la data formulării acțiunii, 28.04.2023

- obligarea pârâtei la plata în continuare a penalităților de întârziere, de la data formulării cererii de chemare în judecată, 28.04.2023, și până la data plății efective

- cu cheltuieli de judecată.

Prin încheierea din data de 1 noiembrie 2023, Tribunalul a dispus, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., suspendarea judecății cauzei până la soluționarea Dosarului penal nr. x/2022 al Direcției Naționale Anticorupție-Serviciul Teritorial Craiova.

1.2. Împotriva acestei hotărâri, reclamanta A. S.R.L. a formulat recurs, solicitând casarea încheierii recurate și trimiterea cauzei primei instanțe în vederea continuării judecății.

Cererea de recurs a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția a II-a civilă la data de 15.01.2024.

Prin Decizia nr. 43 din 26 martie 2024, Curtea a admis excepția necompetenței materiale funcționale, ridicate din oficiu, și a declinat competența de soluționare a recursului în favoarea Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.

A reținut Curtea că, potrivit art. 39 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 (în vigoare la data înregistrării dosarului pe rolul instanței de fond), "În cadrul curților de apel funcționează, în raport cu complexitatea și numărul cauzelor, secții sau, după caz, completuri specializate pentru cauze civile, cauze cu profesioniști, cauze penale, cauze cu minori și de familie, cauze de contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, insolvență, concurență neloială sau pentru alte materii, precum și completuri specializate pentru cauze maritime și fluviale".

Prin Decizia nr. 4 din data de 24.04.2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii pentru interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1), art. 133 și art. 136 din C. proc. civ., competența materială procesuală a instanței de control judiciar s-a stabilit a se determina cu respectarea specializării primei instanțe (complet/secție), care se va aplica în mod corespunzător și în calea de atac și în considerarea obiectului și naturii litigiului, astfel cum au fost acestea stabilite de instanța de fond, în cazul soluționării în prim grad de jurisdicție a litigiului de către o instanță care nu cuprinde structuri specializate (secții/completuri).

Totodată, în raport cu dispozițiile art. 130 alin. (2) și art. 131 alin. (1) C. proc. civ., dar și de caracterul de ordine publică al excepției necompetenței materiale procesuale a secției/completului specializat, astfel cum a fost stabilit prin decizia nr. 17/2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, obligația verificării propriei competențe de către instanța învestită cu soluționarea unui litigiu este expresia prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora "competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege."

Astfel, a reținut instanța că prezenta cauză, având ca obiect pretenții decurgând din executarea unui contract de achiziție publică, a fost înregistrată și soluționată în primă instanță de către un complet specializat în materia contenciosului administrativ și fiscal făcând parte din secția de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Olt, cauza aflându-se în recurs.

Prin urmare, odată ce s-a stabilit competența de soluționare a cauzei în primă instanță, această competență se păstrează în mod corespunzător și în căile de atac, conform deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțate în recursuri în interesul legii.

Cauza a fost înregistrată pe rolul secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Craiova la data de 02.04.2024.

Prin Decizia nr. 1200 din 29 aprilie 2024, Curtea a admis excepția necompetenței materiale funcționale a secției de contencios administrativ și fiscal și a declinat competența de soluționare a recursului în favoarea secției a II-a civile a Curții de Apel Craiova.

A reținut instanța că secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal din cadrul Tribunalului Olt este mixtă și soluționează ca instanță de fond procesele și cererile în materia litigiilor cu profesioniști al căror obiect are o valoare de peste 200.000 RON, cât și procesele și cererile în materie de contencios administrativ și fiscal.

După cum rezultă din fișa dosarului, obiectul principal al acestuia este "litigii cu profesioniști-executare contract administrativ", dosarul fiind repartizat manual completului CCF8, complet care a fost învestit și cu soluționarea dosarului nr. x/2023 (având aceleași părți și același obiect, în care cererea a fost anulată prin încheierea nr. 2 din 26 aprilie 2023).

A constatat Curtea că instanța de fond a calificat materia juridică a cauzei ca fiind litigiu cu profesioniști, prin încheierea de ședință din 20 septembrie 2023, Tribunalul Olt, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal constatând că este competentă din punct de vedere general, material și teritorial.

Completul care a judecat cauza la fond funcționează ca specializat atât în materia litigiilor cu profesioniști, cât și în materia contenciosului administrativ.

În raport cu cele menționate în Decizia nr. 4 din 26 aprilie 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii și în Decizia nr. 17 din 17 septembrie 2018 pronunțată de ÎCCJ în recurs în interesul legii, față de faptul că prezenta cauză, având ca obiect pretenții decurgând din executarea unui contract de achiziție publică, a fost înregistrată pe un complet specializat în materia litigiilor cu profesioniști, competența de soluționare a cauzei se păstrează în mod corespunzător și în căile de atac.

Constatând ivit conflict negativ de competență, Curtea a suspendat judecata recursului și a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu soluționarea acestuia.

Analizând conflictul negativ de competență intervenit între cele două secții ale aceleiași instanțe, în raport cu hotărârile pronunțate și cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte reține următoarele.

După cum rezultă din cele punctate anterior, acțiunea introductivă de instanță a fost soluționată în primă instanță de Tribunalul Olt în complet specializat atât pentru litigii civile (cu profesioniști), cât și pentru litigii de contencios administrativ și fiscal.

În ceea ce privește stabilirea instanței ierarhic superioare competente într-o asemenea situație, Înalta Curte reține că această chestiune a fost lămurită prin Decizia nr. 4 din 24 aprilie 2023 a Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, obligatorie potrivit art. 517 alin. (4) C. proc. civ.

Înalta Curte, prin decizia pronunțată în soluționarea recursului în interesul legii, a statuat că,

"În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1), art. 133 și 136 din C. proc. civ., competența materială procesuală a instanței de control judiciar se va determina:

- cu respectarea specializării primei instanțe (complet/secție), care se va aplica în mod corespunzător și în calea de atac;

- în considerarea obiectului și naturii litigiului, astfel cum au fost acestea stabilite de instanța de fond, în cazul soluționării în prim grad de jurisdicție a litigiului de către o instanță care nu cuprinde structuri specializate (secții/completuri)."

În cauza de față este aplicabilă ipoteza a II-a reglementată prin decizia menționată, de vreme ce, în prim grad de jurisdicție, cauza a fost soluționată de o instanță care nu cuprinde structuri specializate (secții/completuri), respectiv de Tribunalul Olt, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, care este o secție mixtă, civilă și de contencios administrativ.

Deci, competența instanței de control judiciar se determină în considerarea obiectului și naturii litigiului după cum a fost stabilit de instanța de fond.

De altfel, ambele secții ale Curții de Apel Craiova aflate în conflict au reținut cele statuate prin Decizia nr. 4/2023 și faptul că obiectul cauzei privește executare contract de achiziție publică/contract administrativ, însă contrarietatea de opinii care a născut conflictul negativ de competență materială funcțională decurge din specializarea completului care a fost învestit cu acțiunea introductivă de instanță și care a pronunțat hotărârea ce face obiectul căii de atac (încheierea de suspendare a judecății cauzei), fiecare dintre cele două secții apreciind că litigiul a fost soluționat de un complet specializat în contencios administrativ, respectiv în civil (litigii cu profesioniști).

Înalta Curte constată că, într-adevăr, specializarea completului care a pronunțat încheierea recurată, de suspendare a judecății cauzei, nu a fost stabilită în mod clar, însă această specializare poate fi dedusă din actele și lucrările întocmite de instanța inițial învestită și în raport cu obiectul și natura litigiului.

Referitor la completul care a soluționat Dosarul nr. x/2023 prin încheierea nr. 2 din camera de consiliu din 26 aprilie 2023 (complet căruia i-a fost repartizată manual cererea de chemare în judecată ce face obiectul prezentului dosar), nici specializarea acestuia nu reiese în mod direct, pentru că, prin încheierea respectivă, cererea de chemare în judecată a fost anulată, în cursul procedurii de regularizare prevăzute de art. 200 C. proc. civ., pentru neplata taxei judiciare de timbru.

Astfel, Înalta Curte constată, analizând actele dosarului de fond, că, prin încheierea de ședință din 20 septembrie 2023, Tribunalul Olt s-a constatat competent din punct de vedere general, material și teritorial în soluționarea cauzei conform dispozițiilor Legii nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor.

De asemenea, și taxa judiciară de timbru pentru soluționarea acțiunii a fost stabilită în raport cu dispozițiile art. 56 alin. (1) din aceeași lege (2% din valoarea cererii, respectiv 49.260,43 RON).

Prin urmare, Înalta Curte, apreciază că, din punct de vedere al competenței materiale, instanța de fond a soluționat cauza în complet specializat conform dispozițiilor legale aplicabile, art. 53 alin. (1

1

) Legea nr. 101/2016, în raport cu obiectul cauzei, executare contract administrativ.

Or, conform art. 53 alin. (1

1

) din Legea nr. 101/2016, în vigoare la data introducerii acțiunii (28.04.2023),

"Litigiile și cererile care decurg din executarea contractelor administrative și cele care decurg din rezilierea, rezoluțiunea, denunțarea unilaterală sau încetarea anticipată a contractelor de achiziție publică din motive independente de autoritatea contractantă se soluționează în primă instanță, de urgență și cu precădere, de către secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante sau în circumscripția în care își are sediul social/domiciliul reclamantul."

Prin urmare, din punct de vedere material, Tribunalul Olt a soluționat cauza ca instanță de contencios administrativ și fiscal, iar calea de atac exercitată împotriva încheierii de suspendare a judecății se impune a fi soluționată de secția specializată a instanței ierarhic superioară care judecă în aceeași materie, respectiv secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Craiova, și nu de secția a II-a civilă.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTEMOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A. S.R.L. și pe pârâta UAT Măceșu de Sus în favoarea Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 13 iunie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.