ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3153/2024

Ședința publică din data de 6 iunie 2024

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 31 mai 2023 sub nr. x/2023 pe rolul Tribunalul Alba, secția I civilă, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., TTT., UUU., VVV., WWW., XXX., YYY., ZZZ., AAAA., BBBB., CCCC., DDDD., EEEE., FFFF., GGGG., HHHH., IIII., JJJJ., KKKK., LLLL. și MMMM. toți prin mandatar NN. în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției, Curtea de Apel Craiova, Tribunalul Dolj și cu citarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării au solicitat să se dispună:

- obligarea pârâților la efectuarea tuturor investițiilor, reparațiilor menționate în avizul nr. x din 10.05.2022 - "reabilitarea și modernizare sediu Judecătoria Craiova";

- obligarea pârâților, în solidar, la plata sume de 400 Euro lunar pentru fiecare reclamant, începând cu data de 20.04.2022 și până la efectuarea reparațiilor, investițiilor menționate în aviz sau relocarea activității într-un sediu nou, rezervându-și dreptul de a modifica această sumă în funcție de concluziile expertize tehnice ce se va efectua în cauză;

- obligarea pârâților la plata eventualelor cheltuieli de judecată.

În drept, au invocat disp. art. 2 din H.G. nr. 866/1996, pct. 15.1 și 15.2 din Anexa la H.G. nr. 1091/2006, art. 6 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. f) Codul Muncii, art. 6 alin. (1) și (2), art. 7 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 319/2006.

2.1. Prin sentința civilă nr. 2714/2023 din 16 noiembrie 2023, Tribunalul Alba, secția I civilă a admis excepția de necompetență materială a Tribunalului Alba, invocată din oficiu și în consecință, în baza art. 132 C. proc. civ., a declinat în favoarea Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, competența de soluționare a acțiunii civile formulată de reclamanți prin mandatar NN., în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției, Curtea de Apel Craiova, Tribunalul Dolj și Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.

Pentru a hotărî astfel, judecătorul fondului a reținut că reclamanții solicită prin primul capăt de cerere obligarea pârâților Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției, Curtea de Apel Craiova și Tribunalul Dolj, la efectuarea tuturor investițiilor și reparațiilor menționate în avizul nr. x din 10.05.2022 "reabilitare și modernizare sediu Judecătoria Craiova".

A reținut că executarea obiectivelor de investiții se realizează prin Compania Națională de Investiții S.A., că ordonator principal de credite este Ministerul Justiției, ordonator secundar de credite Curtea de Apel Craiova și ordonator terțiar Tribunalul Dolj, iar comisia de avizare acte pentru lucrări finanțate din fonduri publice din cadrul Ministerului Justiției a avizat nefavorabil documentația depusă, faza notă conceptuală și temă de proiectare.

Prin urmare, tribunalul a reținut că, în speță, lucrarea de investiții și reparații în legătură cu care se solicită obligarea pârâților la adoptarea unei anumite conduite presupun avizarea favorabilă și încheierea unor contracte de achiziție publică.

A conchis că, lucrările a căror efectuare se solicită nu se pot realiza decât prin emiterea, în mod evident, a unor acte în regim de putere publică, astfel că solicitarea de obligare a pârâților la efectuarea acestor achiziții publice atrage competența instanțelor de contencios administrativ.

2.2. Prin sentința nr. 96/2024 din 10 aprilie 2024, Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Alba Iulia, a declinat competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamanți reclamanți prin mandatar NN., în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției, Curtea de Apel Craiova, Tribunalul Dolj și Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției, Curtea De Apel Craiova, Tribunalul Dolj și cu citarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării în favoarea Tribunalului Alba, secția I civilă, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curții de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ.

Pentru a hotărî astfel instanța a reținut că reclamanții au solicitat obligarea pârâților Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției, Curtea de Apel Craiova, Tribunalul Dolj cu citarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării să efectueze investițiile și reparațiile identificate în avizul nr. x din 10.05.2022 "reabilitarea și modernizare sediu Judecătoria Craiova", cu obligarea pârâților la plata de despăgubiri. S-a invocat nerespectarea prevederilor art. 6 alin. (1) și art. 39 lit. f) din Codul muncii care vizează dreptul angajaților de a beneficia de condiții de muncă adecvate activității desfășurate, de protecție socială, de securitate și sănătate în muncă, precum și de respectarea demnității și conștiinței sale, fără nicio discriminare.

S-a subliniat că, potrivit art. 7 alin. (1) lit. a) și b) din Legea 319/2016 angajatorul are obligația de a lua măsurile legale și necesare pentru asigurarea securității și protecția sănătății lucrătorilor, precum și că, potrivit art. 253 din Codul muncii, angajatorul are obligația de a despăgubi pe salariat în situația în care a suferit prejudiciu material sau moral, acțiunea fiind întemeiată în drept pe prevederile Codului muncii, astfel cum s-a reținut pe larg în expunerea de motive.

Instanța constată că acțiunea formulată nu are ca obiect anularea avizului emis de Ministerul Justiției și nici acte care vizează procedura de achiziție, astfel cum a reținut prima instanță care a declinat competența în favoarea Curți de Apel Alba Iulia.

Contenciosul administrativ reprezintă activitatea de soluționare de către instanțele de contencios administrativ competente potrivit legii organice a litigiilor în care cel puțin una dintre părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul prezentei legi, fie din nesoluționarea în termenul legal, ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim (art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004).

Obiectul acțiunilor judiciare de contencios administrativ este reglementat de art. 8 din Legea nr. 554/2004, conform căruia persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente cauzei.

Obiectul acțiunii indicat de reclamanți, îl constituie obligarea pârâților la efectuarea tuturor investițiilor, reparațiilor menționate în avizul nr. x din 10.05.2022 - "reabilitarea și modernizare sediu Judecătoria Craiova" și la plata sumei de 400 Euro lunar pentru fiecare reclamant, începând cu data de 20.04.2022 și până la efectuarea reparațiilor și investițiilor menționate în aviz sau relocarea activității într-un sediu nou.

Pentru a se stabili natura litigiului, Înalta Curte apreciază că trebuie avute în vedere următoarele aspecte și dispoziții legale:

Reclamanții au invocat nerespectarea prevederilor art. 6 alin. (1) și art. 39 lit. f) din Codul muncii care vizează dreptul angajaților de a beneficia de condiții de muncă adecvate activității desfășurate, de protecție socială, de securitate și sănătate în muncă, precum și de respectarea demnității și conștiinței sale, fără nicio discriminare. Totodată, au menționat că potrivit art. 7 alin. (1) lit. a) și b) din Legea 319/2016 angajatorul are obligația de a lua măsurile legale și necesare pentru asigurarea securității și protecția sănătății lucrătorilor, precum și că, potrivit art. 253 din Codul muncii, angajatorul are obligația de a despăgubi pe salariat în situația în care a suferit prejudiciu material sau moral.

Acțiunea a fost întemeiată în drept pe prevederile Codului muncii și a Legii nr. 319/2016.

Art. 267 lit. a) și d) din Codul muncii stipulează că "Pot fi părți în conflictele de muncă: a) salariații, precum și orice altă persoană titulară a unui drept sau a unei obligații în temeiul prezentului cod, al altor legi sau al contractelor colective de muncă;() d) alte persoane juridice sau fizice care au această vocație în temeiul legilor speciale sau al C. proc. civ..".

În conformitate cu art. 295 alin. (1) Codul muncii "Prevederile prezentului cod se aplică cu titlu de drept comun și acelor raporturi juridice de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă, în măsura în care reglementările speciale nu sunt complete și aplicarea lor nu este incompatibilă cu specificul raporturilor de muncă respective".

Art. 8 din Legea nr. 554/2004 stabilește că persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale.

Din coroborarea acestor dispoziții rezultă că toate litigiile care decurg dintr-un raport de muncă, care fie se fundamentează pe un contract individual de muncă, materializat în urma încheierii, semnării de către părți, fie nu are la bază un astfel de contract (cum este cazul categoriei speciale de personal din justiție care își desfășoară activitatea în temeiul unui raport de muncă sui generis) sunt de competența tribunalului, cu excepția situațiilor când prin lege se prevede altfel.

Înalta Curte constată că în prezenta cauză, reclamanții nu contestă Avizul nr. x/2022, pentru ca obiectul acțiunii să se circumscrie în sfera contenciosului administrativ, ci se solicită efectuarea tuturor investițiilor, reparațiilor menționate în cuprinsul lui, respectiv "reabilitarea și modernizare sediu Judecătoria Craiova", în virtutea calității de personal din justiție care își desfășoară activitatea în această instituție din Craiova.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba Iulia, secția I-a civilă. Potrivit art. 399 alin. (1) C. proc. civ., împotriva executării silite înseși, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare, iar dispozițiile alin. (2) al aceluiași articol precizează că nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită înseși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancțiunea anulării actului nelegal.

În materia contestației la executare, se reține că, potrivit art. 400 alin. (1) C. proc. civ., contestația la executare se introduce la instanța de executare, aceasta din urmă fiind definită prin dispozițiile art. 373 alin. (2) din același cod, ca fiind judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea.

Din dispozițiile art. 452 și urm. C. proc. civ., rezultă că, pentru ipoteza executării silite prin poprire, instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se află sediul sau domiciliul terțului poprit, căruia i se comunică adresa de înființare a popririi conținând interdicția de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i se datorează ori pe care i le va datora, declarându-se poprite în măsura necesară pentru realizarea obligației ce se execută silit.

Potrivit art. 453 din același cod, poprirea se înființează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terțului poprit.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., TTT., UUU., VVV., WWW., XXX., YYY., ZZZ., AAAA., BBBB., CCCC., DDDD., EEEE., FFFF., GGGG., HHHH., IIII., JJJJ., KKKK., LLLL. Și MMMM., în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Dolj, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Ministerul Justiției, Curtea de Apel Craiova, în favoarea Tribunalului Alba Iulia, secția I-a civilă.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 6 iunie 2024.