ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2501/2024

Ședința publică din data de 14 mai 2024

Asupra contestației de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2024, A. a formulat contestație împotriva Hotărârii nr. 32 din 11.05.2024 a Biroului Electoral de Circumscripție Județeană nr. 25 Ilfov, comunicată în data de 12.05.2024, cu ocazia contestării procesului-verbal nr. x din 09.05.2024 al Biroului Electoral de Circumscripție Orășenească nr. 1 Bragadiru cu privire la reprezentanții partidelor politice și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, altele decât cele prevăzute la art. 26 alin. (14) din Legea nr. 115/2015, precum alianțele politice și alianțele electorale care participă la alegeri, prin care s-a respins cererea A., privind desemnarea domnului B. și a domnului C., înregistrată cu nr. x/03.05.2024.

În motivarea contestației s-a arătat că, în fapt, prin cererea formulată în 10.05.2024 și înregistrată sub nr. x, s-a solicitat președintelui Biroului Electoral de Circumscripție Județeană nr. 25 Ilfov să înregistreze contestația cu privire la listele de reprezentanți ai A. în Biroul Electoral de Circumscripție Orășenească nr. 1 Bragadiru, prin care au fost propuși ca membri din partea partidului, în ordinea de preferință, pe domnii B. și C., precum și să anuleze măsura dispusă prin procesul-verbal nr. x din 09.05.2024 al Biroului Electoral de Circumscripție Orășenească nr. 1 Bragadiru.

Prin cererea formulată la data de 03.05.2024 și înregistrată sub nr. x, s-a solicitat înregistrarea în listele de reprezentanți ai A. în Biroul Electoral de Circumscripție Orășenească nr. 1 Bragadiru, ca membri din partea partidului, în ordinea de preferință, pe domnii B. si C..

Cererea a fost semnată de către D., împuternicit de către Președintele A., E., prin adresa nr. x/01.05.2024, datată și semnată "conform cu originalul" în data de 03.05.2024.

Deși data confirmată a împuternicirii este 01.05.2024, dată ulterioară depunerii mandatelor de candidați cu termen limită 30.04.2024, domnul D. pe lângă atribuțiile de a semna, în numele partidului, toate propunerile de candidatură la nivelul Județului Ilfov (inclusiv pentru termenul legal de 48 ore pentru posibile contestații) are și atribuțiile de a reprezenta partidul în fața tuturor birourilor electorale constituite la nivel județean, în fața instanței, în fața sucursalei județene a A.E.P. și în fața altor instituții în vederea îndeplinirii mandatului. În opinia contestatorului, atribuțiile certe ale împuternicitului din cuprinsul documentului existau și în acest context, al alegerii noilor membrii în Biroul Electoral de Circumscripție Orășenească nr. 1 Bragadiru, "candidatura unor membrii", deoarece înscrierea era permisă membrilor tuturor partidelor implicate direct în procesul electoral actual.

Mandatul de împuternicit al A., prin domnul D., nu a încetat, așa cum se învederează în motivarea ce stă la baza respingerii cererii A., ci este continuat și în prezent.

Deși existau 2 locuri eligibile de noi membrii în Biroul Electoral de Circumscripție Orășenească nr. 1 Bragadiru, dar și 2 cereri ale partidelor ce se încadrează în cadrul legal, cererea contestatorului a fost respinsă în mod nejustificat, cu ignorarea faptului că în cuprinsul comunicatului de presă nr. 28 C. pen./BEC 2024 din data de 07.05.2024 se menționează denumirea de "candidați" pentru membrii propuși de către partidele implicate.

Anexate contestației au fost depuse comunicatul de presă al Biroului Electoral Central nr. 28 C. pen./BEC 2024 din data de 07.05.2024 și Declarația Președintelui A. prin care se confirmă mandatarea domnului D..

Intimatul Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 25 Ilfov nu a formulat întâmpinare față de contestația formulată și nu a înaintat documentația care a stat la baza adoptării hotărârii contestate.

II. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând cu prioritate, în condițiile art. 131 alin. (1) C. proc. civ., excepția necompetenței materiale a instanței, Înalta Curte constată următoarele:

Prin cererea introductivă de instanță, A. a formulat contestație împotriva Hotărârii nr. 32 din 11.05.2024 a Biroului Electoral de Circumscripție Județeană nr. 25 Ilfov.

Prin această hotărâre, emisă în temeiul art. 26 alin. (14) și (15) din Legea nr. 115/2015, autoritatea intimată a respins contestația formulată de A. împotriva procesului-verbal nr. x/09.05.2024 emis de Biroul Electoral de Circumscripție Orășenească nr. 1 Bragadiru, județul Ilfov, privind completarea Biroului Electoral de Circumscripție Orășenească nr. 1 Bragadiru, județul Ilfov, cu reprezentanții partidelor politice și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, care participă la alegeri, altele decât cele prevăzute la art. 26 alin. (14) din Legea nr. 115/2015 precum alianțele politice și alianțele electorale care participă la alegeri.

Pentru a dispune astfel, intimatul a constatat că solicitarea A., privind desemnarea domnului B., înregistrată sub nr. x/03.05.2024 a fost formulată de către o persoană împuternicită. Însă din verificarea împuternicirii atașate solicitării și înregistrată la nivelul Biroului Electoral de Circumscripție Orășenească nr. 1 Bragadiru sub nr. x/03.05.2024, s-a constatat că această împuternicire este o copie xerox a împuternicirii dată pentru depunerea propunerilor de candidatură formulate de către A., mandatul fiind dat exclusiv în acest sens, precum și pentru operațiunile necesare aducerii la îndeplinire a operațiunii de depunere a propunerilor de candidatură, activități ce au fost deja finalizate, astfel că mandatul încetase, motiv pentru care în mod corect cererea a fost respinsă ca fiind depusă de către o persoană care nu are calitatea de reprezentant al A..

Potrivit art. 41 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 "Contestațiile asupra modului de organizare și asupra componenței birourilor electorale se pot face în termen de 48 de ore de la desemnarea președinților și a locțiitorilor acestora sau, după caz, de la completarea birourilor electorale cu reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice sau alianțelor electorale ori organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri", iar alin. (2) statuează "Contestațiile se soluționează de biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească, municipală sau de sector al municipiului București, dacă privesc biroul electoral al secției de votare, de biroul electoral de circumscripție județeană sau a municipiului București, dacă privesc biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească sau municipală, respectiv de sector al municipiului București, de Biroul Electoral Central, dacă privesc biroul electoral de circumscripție județeană sau a municipiului București, și de Înalta Curte de Casație și Justiție, dacă privesc Biroul Electoral Central, în termen de două zile de la înregistrarea contestațiilor."

Potrivit acestor texte de lege, Înalta Curte de Casație și Justiție este competentă să soluționeze doar contestațiile formulate împotriva hotărârilor care privesc modul de constituire a Biroului Electoral Central, iar nu și contestațiile formulate cu privire la hotărârile vizând constituirea birourilor electorale organizate la nivelul unităților administrativ-teritoriale, cum este cazul în speță.

În materia procedurii electorale, legiuitorul a înțeles să atribuie instanței supreme o competență punctuală, expres prevăzută de dispozițiile art. 32 alin. (2) din Legea nr. 33/2007, art. 41 alin. (2) din Legea nr. 115/2015, respectiv art. 7 alin. (6) și (10) din Legea nr. 33/2007, circumscrisă doar soluționării contestațiilor formulate împotriva hotărârilor emise de Biroul Electoral Central, care au ca obiect constituirea și completarea Biroului Electoral Central, desemnarea președintelui Biroului Electoral Central, a locțiitorului acestuia și a celorlalți judecători, admiterea sau respingerea protocolului de constituire a unei alianțe electorale, admiterea sau respingerea acordului de desființare a alianței electorale.

Or, în prezenta cauză, se contestă o hotărâre emisă de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 25 Ilfov, prin care se dispun măsuri referitoare la Biroul Electoral de Circumscripție Orășenească nr. 1 Bragadiru, iar legea specială - Legea nr. 115/2015 - nu cuprinde prevederi care să acorde Înaltei Curți de Casație și Justiție competența de a soluționa contestațiile formulate împotriva hotărârilor prin care se dispun măsuri referitoare la constituirea birourilor electorale organizate la nivelul unităților administrativ-teritoriale.

În ceea ce privește competența Înaltei Curți în soluționarea cauzelor de contencios administrativ, se constată că aceasta este circumscrisă soluționării recursurilor declarate împotriva hotărârilor curților de apel, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, coroborat cu prevederile art. 97 pct. 1 C. proc. civ. și art. 23 alin. (1) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal neavând competență atribuită de lege ca instanță de fond.

Astfel fiind, cum legea specială nu cuprinde dispoziții care să acorde Înaltei Curți competența soluționării prezentei contestații, iar legea generală nu-i acordă decât competența soluționării recursurilor în materia contenciosului administrativ, determinarea instanței învestite să soluționeze pricina în fond se face conform art. 10 alin. (1) C. proc. civ., potrivit căruia:

"Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."

Textul de lege anterior citat prevede două criterii de stabilire a competenței materiale, în speță fiind incident criteriul rangului autorității emitente a actului administrativ contestat, întrucât hotărârea Biroului Electoral de Circumscripție Județeană nr. 25 Ilfov ce face obiectul contestației nu privește taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora, astfel că nu se aplică criteriul valoric.

Cum intimatul Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 25 Ilfov reprezintă o autoritate publică județeană, competența materială de soluționare a contestației revine secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului.

În ceea ce privește competența teritorială, Înalta Curte va reține că reclamant în prezenta cauză este un partid politic, iar potrivit dispozițiilor art. 1. din Legea nr. 14/2003:

"Partidele politice sunt asociații cu caracter politic ale cetățenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea și exercitarea voinței lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituție. Ele sunt persoane juridice de drept public."

Așadar, în cauză nu sunt aplicabile prevederile tezei I a textului art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, conform cărora "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său (...)", nefiind vorba despre o acțiune în contencios administrativ formulată de o persoană fizică, ori de o persoană juridică de drept privat.

În cauză nu sunt aplicabile nici prevederile art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora "(...) Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului".

În acest sens, se vor avea în vedere dispozițiile art. 2 alin 1 lit. b) din Legea nr. 554/2004, care definesc "autoritatea publică" și "autoritatea publică asimilată", drept " (...) orice organ de stat sau al unităților administrativ-teritoriale care acționează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public; sunt asimilate autorităților publice, în sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obținut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică (...)"

Totodată, prin Decizia nr. 37/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a reținut, cu privire la statutul juridic al partidelor politice:

"(...) partidele politice nu fac parte din categoria autorităților sau a instituțiilor publice, întrucât nu sunt înființate prin lege sau printr-un act al unei autorități publice, iar criteriul finanțării (parțiale) de la bugetul de stat prin acordarea de subvenții nu este suficient în sine pentru a le include în categoriile menționate.

Excluderea partidelor politice din categoria autorităților sau instituțiilor publice rezultă în mod explicit și din jurisprudența Curții Constituționale, care a arătat că "art. 191 alin. (1) din C. civ. se referă la autoritățile și instituțiile statului [înființarea Guvernului, ministerelor, autorităților administrative autonome (spre exemplu, Consiliul Concurenței), Consiliul Legislativ, Curtea Constituțională etc.], la unitățile administrativ-teritoriale, toate acestea exercitând prerogativele puterii publice, în timp ce alin. (2) al aceluiași text legal se referă la operatorii economici, partidele politice etc., respectiv la persoane juridice care sunt calificate de drept public prin prisma scopului și obiectului lor de activitate, prestând, spre exemplu, un serviciu de interes public/general, administrând bunuri proprietate publică etc." (Decizia nr. 249 din 19 aprilie 2018, paragraful 55; Decizia nr. 531 din 18 iulie 2018, paragraful 62). (...)"

Având în vedere aceste dezlegări obligatorii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și faptul că reclamantul nu deține calitatea de persoană juridică de drept privat cu statut de utilitate publică sau autorizate să presteze un serviciu public (art. 2 alin. (1) lit. b), teza finală din Legea nr. 554/2004), fiind persoană juridică de drept public, în stabilirea competenței teritoriale a instanței devin aplicabile dispozițiile art. 28 din Legea nr. 554/2004, conform cărora se impune completarea legii speciale cu prevederile generale ale C. proc. civ.

Observând că, în cauză, pârâtul este o autoritate publică, sunt aplicabile prevederile art. 111 C. proc. civ. - "Cererile îndreptate împotriva statului, autorităților și instituțiilor centrale sau locale, precum și a altor persoane juridice de drept public pot fi introduse la instanța de la domiciliul sau sediul reclamantului ori la instanța de la sediul pârâtului."

Textul conține norme de competență alternativă, alegerea între instanțele deopotrivă competente teritorial revenind reclamantului.

În cauză însă, nu poate fi determinată voința reclamantului, ca efect al investirii cu judecata prezentului litigiu a Înaltei Curți de Casație și Justiție, dat fiind că o astfel de investire a instanței nu s-a realizat în considerarea competențelor teritoriale ale acestei instanțe, ci ca efect al aprecierii eronate a reclamantului asupra competenței materiale.

Pe cale de consecință, în lipsa unor indicii cu privire la manifestarea de voință a reclamantului în alegerea instanței competente teritorial, Înalta Curte va proceda la aplicarea pevederilor art. 107 din C. proc. civ., ca normă generală în materie, potrivit căreia:

"Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel".

Pentru aceste motive, în temeiul art. 130 alin. (2), art. 131 alin. (1) și art. 132 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu și va declina competența de soluționare a contestației formulate împotriva Hotărârii nr. 32 din data de 11.05.2024 emisă de intimatul Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 25 Ilfov, în favoarea Tribunalului Ilfov, secția civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, invocată din oficiu.

Declină competența de soluționare a contestației formulate de contestatorul A. împotriva Hotărârii nr. 32 din data de 11.05.2024 emisă de intimatul Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 25 Ilfov, în favoarea Tribunalului Ilfov, secția civilă.

Fără cale de atac, potrivit art. 132 alin. (3) C. proc. civ.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 14 mai 2024.