ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2497/2024

Ședința publică din data de 25 aprilie 2024

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Iași, secția I civilă - complet specializat în soluționarea litigiilor de muncă și asigurare sociale, reclamantul A. a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Finanțelor Publice și Casa de Pensii Sectorială a M.A.I., prin care să dispună următoarele:

a) anularea Deciziei de pensie nr. x din 13 aprilie 2020, emisă de Casa de Pensii Sectorială din Ministerul Afacerilor Interne prin care a fost stabilită pensia sa netă în baza Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 59 din 4 august 2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, act normativ pe care îi consideră neconstituțional;

b) obligarea Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Afacerilor Interne să emită o nouă decizie de pensie începând cu data de 30 martie 2020 în care să se stabilească pensia netă în plată conform Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat și nu conform O.U.G nr. 59/2017;

c) restituirea sumelor rezultate ce i se cuvin din diferența dintre pensia netă ce va fi stabilită conform Legii nr. 223/2015 printr-o nouă decizie de pensie ce va fi emisă de Casa de Pensii M.A.I. pentru perioada martie 2020 - mai 2023 ca urmare a hotărârii judecătorești ce va fi pronunțată în prezenta cauză și dintre cuantumul pensiei sale nete stabilite conform O.U.G. nr. 59/2017 prin Decizia de pensie nr. x din 13 aprilie 2020, emisă de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne;

Obligarea pârâților să îi restituie sumele stabilite conform Legii nr. 223/2015 care au fost diminuate în baza Ordonanței de urgenta nr. 59/2017 începând cu luna martie 2020 până la zi, sume ce vor fi calculate ulterior admiterii cererii, după stabilirea noului cuantum al pensiei sale nete prin emiterea noii decizii de pensie de către Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne.

d) obligarea Casei de Pensii M.A.I. ca, după stabilirea noului cuantum al pensiei nete pentru perioada martie 2020 - mai 2023, sumele ce i se cuvin ca diferența dintre modul de calcul a pensiei nete potrivit Deciziei de pensie nr. x din 13 aprilie 2020 și noul mod de calcul ce se va efectua conform Legii nr. 223/2015 să le actualizeze cu rata inflației, să aplice indexările intervenite și să acorde dobânda legală penalizatoare până la executarea integrală a obligației principale;

e) stabilirea cuantumului pensiei nete începând cu luna iunie 2023 și pe viitor să se efectueze în baza Legii nr. 223/2015.

Reclamantul a solicitat ca, în temeiul art. 29 alin. (1) și (3) din Legea nr. 47/1992, coroborat cu art. 9 alin. (1)-(5) din Legea nr. 554/2004, să se dispună sesizarea Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a art. VII din Ordonanța de urgență Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017 prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5), art. 44 alin. (1) - (3), art. 47 alin. (2) art. 79 alin. (1), art. 115 alin. (4), (6) și art. 147 alin. (4) din Constituție.

2.1. Prin sentința civilă nr. 246 din 07 februarie 2024, Tribunalul Iași, secția I civilă a admis excepția necompetenței materiale, ridicată din oficiu și a declinat competența materială de soluționare a cererii în favoarea Curții de Apel Iași, secția de contencios administrativ.

Pentru a dispune în acest sens, Tribunalul Iași, secția I civilă a reținut, în esență, că acțiunea formulată de reclamantul din speță vizează, pe de o parte, atragerea răspunderii Guvernului și a Ministerului de Finanțe pentru emiterea unei ordonanțe neconstituționale, în conformitate cu art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 și, pe de altă parte, obligarea pârâtei Casa de Pensii la achitarea integrală a sumelor pe care le-a reținut din pensie, ca urmare a calculului făcut în temeiul actului normativ neconstituțional și, prin urmare, apare ca fiind evident că acțiunea formulată în contradictoriu cu Guvernul României și Ministerul de Finanțe este de competența unei instanțe de contencios administrativ, nu a unui complet specializat pe litigii de muncă.

Pe rolul secției de contencios administrativ și fiscal din cadrul Curții de Apel Iași, cauza a fost înregistrată la data de 01 martie 2024, sub număr x/2024.

2.2. Prin sentința civilă nr. 104 din 26 martie 2024, Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția de necompetență materială, invocată din oficiu, a declinat în favoarea Tribunalului Iași, secția I civilă (complet specializat în soluționarea litigiilor de muncă și asigurări sociale) competența de soluționare a acțiunii, în baza art. 133 pct. 2 C. proc. civ., a constatat ivit conflictul negativ de competență, în baza art. 135 alin. (1) C. proc. civ. și a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului de competență.

În motivarea hotărârii, Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal a reținut, în esență, incidența dispozițiilor art. 97 alin. (1), art. 100, art. 102 și art. 104 din Legea nr. 223/2015, precum și faptul că, în cauza de față, obiectul principal al cererii de chemare în judecată este reprezentat de anularea deciziei de pensionare a reclamantului, capătul de cerere vizând despăgubirile fiind unul accesoriu capătului principal.

Analizând conflictul negativ de competență intervenit între cele două instanțe, în raport de hotărârile pronunțate și de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între instanțele sesizate îl constituie problema instanței competente material să soluționeze cauza, în raport cu obiectul dedus judecății și prevederile legale incidente în materie.

În speță, reclamantul se consideră vătămat de aplicarea prevederilor art. VII din O.U.G. nr. 59/2017, pe care le consideră neconstituționale, iar în vederea recuperării prejudiciului astfel suferit a solicitat acordarea de despăgubiri în temeiul art. 9 din Legea nr. 554/2004.

Așadar, cererea privește atragerea răspunderii pentru reținerile din drepturile de pensie, operate nelegal ca efect al aplicării unui act normativ pretins a fi neconstituțional, fiind formulată în vederea reparării unui prejudiciu, în contradictoriu cu autoritățile publice centrale responsabile pentru cauzarea acestuia.

Potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) și (5) din Legea nr. 554/2004, invocate expres ca și temei juridic al cererii de chemare în judecată:

"(1)Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe poate introduce acțiune la instanța de contencios administrativ, însoțită de excepția de neconstituționalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituționalității ordonanței sau a dispoziției din ordonanță.

(5) Acțiunea prevăzută de prezentul articol poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanțe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum și, după caz, obligarea unei autorități publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operațiuni administrative."

De asemenea, prevederile art. 10 alin. (1) din același act normativ stabilesc două criterii pentru determinarea instanței de contencios administrativ, respectiv pozitionarea autorității publice emitente a actului administrativ (autoritate centrală/locală) și valoarea impozitului, taxei, contribuției care face obiectul actului administrativ.

Raportat la scopul urmărit prin introducerea acțiunii pe rolul instanței de judecată, respectiv la obiectul acțiunii constând în obligarea autorităților pârâte (autorități publice centrale) la plata de despăgubiri și la emiterea unui act administrativ prin care să se dispună încetarea vătămării, fără a privi aspecte în legătură cu impozite, taxe, contribuții, Înalta Curte constată că, în speță, este determinant criteriul rangului central al autorității pârâte, iar competența materială și teritorială de soluționare a cauzei aparține, conform art. 9 alin. (5) coroborat cu art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, secției de contencios administrativ și fiscal a curții de apel în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul reclamantul.

Această abordare se regăsește în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, făcând și obiectul unei soluții de principiu din data de 16 octombrie 2023 în care Plenul SCAF a ajuns la concluzia că, raportat la scopul urmărit de către reclamanți prin introducerea acestor acțiuni pe rolul instanțelor de judecată, respectiv la obiectul acțiunii, constând în obligarea autorității pârâte (autoritate centrală) la plata de despăgubiri și la emiterea unui act administrativ prin care să dispună încetarea vătămării, competența materială și teritorială de soluționare a cauzei aparține, în conformitate cu dispozițiile art. 9 alin. (5), coroborat cu art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel în a cărei circumscripție teritorială își au domiciliul reclamanții.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat de AJFP Iași și Casa Sectorială de Pensii a M.A.I, în favoarea Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 25 aprilie 2024.