ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2490/2024

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 651/26.08.2022, Tribunalul Iași a dispus următoarele: - a luat act că s-a anulat ca netimbrat capătul de cerere formulat de pârâta reclamanta având ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de servicii nr. x/25.10.2013; - a luat act că s-a respins excepția tardivității depunerii întâmpinării, respectiv exceptia tardivității depunerii cererii reconventionale; - a luat act că s-a respins excepția litispendenței; - a luat act că pârâta reclamantă a renunțat la excepția autorității de lucru judecat provizorie a sentinței nr. 69 din 10 martie 2016, pronunțată de Tribunalul Vaslui în ds. 2277/89/2015; - a luat act că s-a admis excepția autorității de lucru judecat cu referire la pretențiile formulate la ds. 2277/89/2015; - a luat act cu privire la poziția reclamantei pârâte de renunțare la invocarea excepției de nelegalitate formulate de aceasta; - a respins excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de reclamanta pârâtă privind solicitarea pârâtei reclamante de constatare a nulității absolute a contractului de servicii ca rămasă fără obiect; - a respins excepția nulității absolute invocate de pârâta reclamantă ca mijloc de apărare; - a respins ca rămasă fără obiect excepția inadmisibilității formulării primului capăt de cerere din cadrul cererii reconvenționale, excepție invocată de reclamanta pârâtă; - a respins excepția lipsei procedurii prealabile (a inadmisibilității) formulării de către reclamanta pârâtă a capătului de cerere având ca obiect "anularea documentului constatator nr. x/09.05.2016"; - a respins excepția inadmisibilității invocării de către pârâtă a excepției nulității absolute a contractului, invocată de reclamantă; - a respins excepțiile lipsei de interes și respectiv lipsei de obiect; - a luat act cu privire poziția părților de renunțare la solicitarea reclamantei de obligare a pârâtei la plata sumei de 2.539.678,72 RON, respectiv la solicitarea de obligare a reclamantei pârâte la plata sumei de 16.024.081,60 RON pe care le-a respins ca rămase fără obiect; - a respins excepția inadmisibilității depunerii cererii reconvenționale; - a respins excepția prescripției dreptului la acțiune cu privire la penalitățile de întârziere, invocată de reclamanta pârâtă; - a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta pârâta Compania de Consultanță și Asistență Tehnică S.R.L. în contradictoriu cu pârâta reclamantă A. S.A.; - a constatat că rezilierea contractului nr. x/25.10..2013 a intervenit din culpa exclusivă a pârâtei reclamante; - a dispus obligarea pârâtei reclamante să achite reclamantei pârâte suma de 7.344.854,28 RON compusă din: - 4.180.972,87 RON cu TVA inclus, reprezentând costurile aferente serviciilor prestate de experți în cadrul Trimestrelor contractuale III și V - X; - 83.700 RON cu TVA (adică 22.500 * 3 = 67.500 RON fără TVA) pentru activitățile de instruiri; - 802.819,71 RON cu TVA inclus, reprezentând costurile aferente echipamentelor și materialelor publicitare achiziționate de reclamantă, livrate către A. și recepționate de aceasta, defalcată astfel: - 729.580,66 RON cu TVA inclus, reprezentând contravaloarea echipamentelor pentru Soft modelare și licențe, soft GIS și licențe și echipament GIS, - 73.239,05 RON cu TVA inclus (adică 59.063,75 RON la care se adaugă TVA aferent, conform expertizei contabile) reprezentând contravaloarea materialelor publicitare, - suma de 2.277.361,70 RON (exclus de la aplicarea de TVA-ului), reprezentând beneficiul nerealizat de către Asociere. - a dispus anularea documentului constatator nr. x/09.05.2016 emis de pârâta reclamantă; - a obligat pârâta-reclamantă la plata de penalități de întârziere în cuantum de 0,04% pe zi de întârziere calculate de la data formulării acțiunii respectiv 26 iulie 2016 și până la plata efectivă, aplicate la suma de 3.755.452,09 RON; - a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâta reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu reclamanta pârâtă Compania de Consultanță și Asistență Tehnică S.R.L.; - a obligat reclamanta-pârâtă la plata sumei de 1.312.040,49 RON către pârâta reclamantă cu titlu de avans nerecuperat; - a respins restul pretențiilor formulate; - a admis în parte cererea pârâtei reclamante referitoare la cenzurarea cheltuielilor de judecată și, în consecință, a fost obligată pârâta-reclamantă la plata sumei de 264.443,00 RON cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentate de onorariu expert, taxa de timbru și onorariu avocat către reclamanta pârâtă; - a luat act cu privire la poziția pârâtei reclamante în sensul că va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

Recursul exercitat în cauză Împotriva sentinței civile nr. 651 din 26 august 2022, pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr. x/2016, au declarat recurs recurenta-reclamantă Compania de Consultanță și Asistență Tehnică S.R.L. și recurenta-pârâtă A. S.A., criticând hotărârea pentru nelegalitate.

Soluția instanței de recurs Prin decizia nr. 425 din 11 iulie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2016, Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele: - a admis recursurile declarate de către Compania de Consultanță și Asistență Tehnică S.R.L. și A. S.A. împotriva sentinței nr. 651/2022 din 26 august 2022, pronunțată de Tribunalul Iași, sentință casată în parte, a reținut cauza spre rejudecare și pe cale de consecință: - a respins excepția nulității contractului ca nefondată; - a obligat reclamanta pârâtă Compania de Consultanță și Asistență Tehnică S.R.L. la plata sumei de 818.291,44 RON către pârâta reclamantă cu titlu de avans nerecuperat; - a obligat pârâta-reclamantă A. S.A. la plata de penalități de întârziere în cuantum de 0,04% pe zi de întârziere calculate de la data formulării acțiunii respectiv 26 iulie 2016 și până la plata efectivă, aplicate la suma 8.580.197,6 RON, conform 28.5 din contract; - a respins capătul de cerere formulat de Compania de Consultanță și Asistență Tehnică S.R.L. având ca obiect acordare beneficiul nerealizat ca nefondat; - a admis în parte cererea reclamantei pârâte Compania de Consultanță și Asistență Tehnică S.R.L. cu privire la cheltuielile de judecată și a obligat pârâta reclamanta A. S.A. la plata sumei de 189.945,98 RON cu titlu de cheltuieli de judecată; - a respins recursul declarat de pârâta reclamanta A. S.A. împotriva încheierilor de ședință din data de 55 din 18 august 2022 si 50 din 28 iulie 2022; - a menținut celelalte dispoziții ale sentinței nr. 651/2022 din 26 august 2022 ce nu contravin prezentei, iar conform art. 39 alin. (3) din O.U.G. nr. 80/2013 a dispus restituirea taxei de timbru în cuantum de 19.541.67 RON achitat suplimentar de A..

Cererea de revizuire Prin cererea înregistrată la data de 11 august 2023, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2023, A. S.A. a solicitat revizuirea deciziei nr. 425 din 11 iulie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2016 de Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, respectiv anularea în parte a hotărârii atacate. Cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., revizuenta învederând, în esență, că există două hotărâri potrivnice, date de instanțe de același grad, respectiv Curtea de Apel Iași, decizia nr. 425/11.07.2023, pronunțată în dosarul nr. x/2016, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri, respectiv a deciziei nr. 1421/2018, pronunțată de Curtea de Apel Iași în dosarul nr. x/2015. În cadrul dosarului nr. x/2016 a fost invocată excepția autorității de lucru judecat, dar instanța a înțeles să se pronunțe în sensul celor arătate anterior, astfel că cele două hotărâri pronunțate asupra aceluiași litigiu conțin dispoziții potrivnice. În cazul de față, prin decizia pronunțată anterior între părți, s-a tranșat definitiv asupra culpei părților, din perspectiva executării contractului, dar cu toate acestea Curtea de Apel, prin decizia nr. 425/2023, a reținut culpa exclusivă a A., deși exista o hotărâre judecătorească cu privire la același contract analizat, deci în executarea efectivă a contractului, motiv pentru care nici nu i-au fost admise în integralitate pretențiile. Pe cale de consecință, prin decizia nr. 425/2023 s-a încălcat efectul pozitiv al autorității de lucru judecat, întrucat s-a statuat în sens contrar asupra unor aspecte juridice dezlegate printr-o hotărâre judecătorească definitivă, cu efectul obligării A. S.A. la plata penalităților de întârziere pentru sumele din dosarul x/2015, în cadrul cărora Curtea de Apel, în primul dosar, a reținut o culpă comună. Cu alte cuvinte, în opinia revizuentei, prin decizia nr. 425/2023 se încalcă efectul de autoritate de lucru judecat, constată rezilierea contractului din culpa exclusivă a A., iar in plan financiar partea adversă este bonusată cu încasarea contravalorii unor penalități aferente sumelor din dosarul x/2015, deși s-a constatat definit și culpa sa în implementarea contractului. Prin decizia nr. 1421/2018 s-a reținut și culpa concurentă a Companiei de Consultanță și Asistență Tehnică S.R.L. în executarea obligațiilor contractuale, împrejurare care probează per se desființarea contractului și din culpa sa și, deci, imposibilitatea reținerii bunei-sale credințe.

Apărările formulate în cauză Intimata Compania de Consultanță și Asistență Tehnică S.R.L. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea revizurii, ca inadmisibilă și neîntemeiată, precum și amendarea revizuentei, în temeiul prevederilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. civ. II. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție Analizând condițiile de admisibilitate ale cererii de revizuire, potrivit art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că revizuirea este inadmisibilă, pentru următoarele motive: Cazul de revizuire pe care și-a întemeiat A. S.A. cererea sa presupune existența unei/unor hotărâri judecătorești pronunțate anterior celei a cărei revizuire se solicită, în raport de care să se verifice existența triplei identități de părți, obiect și cauză, astfel încât autoritatea de lucru judecat consfințită în hotărârile anterioare să se poată opune față de ultima hotărâre, nemaiputând fi obținută, prin urmare, o nouă judecată asupra chestiunilor anterior dezlegate. În decelarea condițiilor care trebuie verificate pentru a stabili incidența acestui motiv de revizuire asupra unei hotărâri judecătorești ce formează obiectul unei astfel de cereri, doctrina juridică a stabilit că invocarea autorității de lucru judecat în fața instanței de recurs și examinarea, de către acea instanță, a excepției ridicate în cursul soluționării acestei căi extraordinare de atac, fac imposibilă reluarea acestei chestiuni în calea de atac a revizuirii, care, altfel, s-ar transforma dintr-o cerere de retractare a unei hotărâri judecătorești, într-una de reformare, specifică recursului, fapt nepermis de normele procedurale care definesc instituția revizuirii și împiedică promovarea mascată a unui nou recurs la un recurs deja soluționat. Prin urmare, ceea ce legiuitorul a permis să se deducă analizei prin invocarea autorității de lucru judecat într-o cerere de revizuire este împrejurarea că o astfel de excepție nu a fost ridicată în cursul procesului în care s-a pronunțat hotărârea ce formează obiectul revizuirii sau, dacă a fost ridicată, instanța judecătorească a omis a se pronunța asupra ei. Or, în speță, aceste chestiuni au fost invocate de A. S.A. prin cererea de recurs soluționată prin decizia care face obiectul prezentului dosar dedus judecății, aceasta formulând critici în acest sens care au fost subsumate cazului de casare prevăzut de pct. 7 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ. ("când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat"), critici care au fost avute în vedere de Curtea de Apel Iași la soluționarea recursurilor și analizate în cuprinsul considerentelor deciziei nr. 425 din 11 iulie 2023. Din această perspectivă, se constată că în considerentele deciziei nr. 425 din 11 iulie 2023, Curtea de Apel Iași a reținut cu caracter definitiv că "prima instanță nu numai că nu a încălcat puterea de lucru judecat a deciziei nr. 1421/2018 ci, dimpotrivă, a făcut o corectă apreciere a modalității și a măsurii în care în care cele statuate de Curtea de Apel Iași influențează soluția pronunțată la fond". Așadar, nu poate fi repusă în discuție o statuare asupra acestui aspect, dispusă în condițiile în care nu s-a omis a se valorifica apărările și criticile formulate în cauză, referitoare la incidența puterii de lucru judecat în raport de primul litigiu purtat între aceleași părți și, în consecință, s-a pronunțat o soluție întemeiată și pe acest efect al autorității de lucru judecat rezultat din cele statuate prin decizia civilă definitivă nr. 1421/05.06.2018, pronunțată de Curtea de Apel Iași în dosarul nr. x/2015. Scopul reglementării cazului de revizuire întemeiat pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. este acela de a înlătura din ordinea juridică o hotărâre ulterioară pronunțată cu încălcarea autorității de lucru judecat a unei alte hotărâri, anterioară acesteia, ce a statuat asupra acelorași chestiuni litigioase, în condițiile în care, la pronunțarea celei din urmă hotărâri nu s-a ținut seama de existența autorității de lucru judecat, fie pentru că s-a omis a se analiza excepția, deși aceasta fusese invocată, fie pentru că nu s-a invocat. Prin urmare, legiuitorul a înțeles să corecteze, în acest mod, ordinea juridică ce a fost afectată prin pronunțarea unei noi hotărâri definitive contradictorii, sancționând o omisiune de a aduce la cunoștința instanței că a mai existat o dezlegare anterioară asupra acelorași aspecte litigioase sau de a se pronunța instanța pe această chestiune, deși a fost invocată în fața sa. O astfel de posibilitate de înlăturare din ordinea juridică a unei hotărâri precum cea din cauza de față nu este însă permisă în situația în care deja, la pronunțarea sa, instanța de recurs a valorificat dezlegările anterioare ale chestiunii litigioase care se regăsește și în cauza de față, doar pe considerentul că partea nu este mulțumită de soluția instanței de recurs. A da posibilitatea să se reevalueze caracterul definitiv al unei hotărâri judecătorești într-o atare situație, înseamnă a depăși în mod evident premisele care au fundamentat voința legiuitorului la momentul reglementării acestui caz de revizuire și a afecta în mod grav securitatea juridică a unei hotărâri definitive, lipsind-o de efectele sale firești. În consecință, verificarea cerințelor impuse de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. relevă caracterul inadmisibil al cererii, dat fiind faptul că s-a solicitat retractarea unei decizii pronunțate în calea recursului, ce cuprinde deja o soluție statuată și în valorificarea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat a unei hotărâri judecătorești anterioare celei ce formează obiectul litigiului de față. Pentru considerentele expuse anterior, în aplicarea prevederilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ., raportat la dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire formulată de A. S.A. împotriva deciziei civile nr. 425 din 11 iulie 2023 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr. x/2016, ca inadmisibilă. Cu toate acestea, Înalta Curte nu consideră a fi îndeplinite condițiile pentru aplicarea unei sancțiuni revizuentei în temeiul dispozițiilor art. 187 alin. (1) lit. a) C. proc. civ., nefiind îndeplinită condiția existenței relei-credințe în formularea cererii de revizuire, revizuenta interpretând eronat prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fără a se susține în mod valid că a intenționat încărcarea rolului instanțelor ori cauzarea de prejudicii intimatei prin formularea unei cereri inadmisibile, motiv pentru va respinge cererea intimatei de amendare a revizuentei. În temeiul art. 453 C. proc. civ., care prevede că "partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată", Înalta Curte urmează să oblige revizuenta la plata către intimata Compania de Consultanță și Asistență Tehnică S.R.L. prin administrator judiciar CII B. a sumei de 1770,72 RON, reprezentând cheltuieli de judecată, conform dovezilor de la dosarul cauzei.