ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2319/2024

Ședința publică din data de 19 aprilie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea formulată, reclamanta A., a chemat în judecată pe pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, solicitând obligarea pârâților la includerea în lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului Alpelisib (denumire comercială Piqray) pentru indicația terapeutică cancer mamar local avansat sau metastatic, cu receptori hormonali (hr) pozitivi, fără receptor 2 al factorului uman de creștere epidermică (her2), cu mutație pik3ca, după progresia bolii în urma administrării unui tratament endocrin în monoterapie.

Prin sentința civilă nr. 78/2023 din 6 iulie 2023Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a declinat competența de soluționare a respins excepția lipsei calității procesual active a reclamantei ca neîntemeiată, a respins excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Sănătății ca neîntemeiată, a admis excepția inadmisibilității, a respins cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Guvernul României și Ministerul Sănătății, ca inadmisibilă.

Împotriva sentinței nr. 78/2023 din 6 iulie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta A..

Analizând cu prioritate excepției netimbrării, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, având în vedere faptul că recurentul nu a depus la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbru.

Înalta Curte are în vedere că potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ.:

"la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, …", iar potrivit alin. (3):

"mențiunile prevăzute la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității. ..."

Conform art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013:

"Recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1 - 7 din C. proc. civ.."

De asemenea, potrivit din art. 33 alin. (3) din aceeași ordonanță:

"Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege".

Din analiza textelor de lege sus citate rezultă că recurenta avea obligația să atașeze, la cererea de recurs, dovada achitării taxelor judiciare de timbru, în cuantumul datorat.

Or, recurenta-reclamantă nu s-a conformat acestei obligații legale, nici la momentul formulării cererii de recurs, nici la solicitarea instanței.

În consecință, pentru considerentele arătate și în raport cu art. 496 C. proc. civ., coroborat cu art. 486 alin. (2) și (3) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul, ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția netimbrării, invocată din oficiu.

Anulează recursul declarat de recurenta - reclamantă A. împotriva sentinței nr. 78/2023 din 6 iulie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 19 aprilie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.